Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pentru noul Guvern intră într-o fază în care ținta de deficit și bugetul pe 2027 devin monedă de schimb, iar USR ar putea ajunge să susțină în Parlament un cabinet PSD doar dacă viitorul executiv își asumă condiții fiscale precise, potrivit Antena 3.
Criza politică de la vârful statului rămâne fără o soluție imediată, iar o majoritate parlamentară „pare imposibilă” în acest moment. În paralel, președintele Nicușor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la București, în timp ce partidele caută o formulă rapidă de guvernare, inclusiv varianta unui guvern minoritar „de tranziție”, cu un program acceptat de partidele fostei coaliții.
În condițiile în care PNL „nu vrea să negocieze”, au apărut două variante prezentate de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni, iar ideea unui guvern minoritar nu a fost exclusă de președinte:
Pentru scenariul unui guvern minoritar de stânga, Antena 3 notează că „ar exista suficiente voturi” ca acesta să treacă. Totuși, USR exclude, „în acest moment”, să voteze un guvern PSD, dar surse din partid indică faptul că formațiunea ar putea fi convinsă dacă ar exista condiționalități clare.
Condițiile menționate sunt:
În același interval ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar, potrivit informațiilor prezentate.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București.
„Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie.”
Situația politică a intrat și în atenția partenerilor europeni și internaționali după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, demis pe 5 mai cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR. Nicușor Dan a purtat pe 7 mai o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții, însă, potrivit sursei, „nu are o soluție” pentru ecuația în care „fiecare vrea altceva”.
Recomandate
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
Consultările de la Cotroceni de joi și vineri pot debloca formarea noului guvern, dar poziționările partidelor indică negocieri dificile. Potrivit Adevărul , președintele Nicușor Dan va avea, în această săptămână, consultări oficiale cu toate partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv, pe fondul blocajului politic apărut după moțiunea de cenzură. Întâlnirile sunt programate joi și vineri, la Palatul Cotroceni, conform unor surse politice citate de publicație. În privința formulei viitorului guvern, „toate scenariile” ar fi pe masă, potrivit Agerpres. Un element relevant pentru arhitectura negocierilor este că, până acum, nu ar fi fost avansată ipoteza unei noi desemnări ca premier a liderului PNL, Ilie Bolojan, care este în prezent prim-ministru interimar după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Condiții și „foaie de parcurs” pentru premierul desemnat Conform acelorași surse, indiferent de rezultatul consultărilor, președintele ar urma să impună condiții premierului desemnat privind politicile publice și să îi prezinte o „foaie de parcurs”. În lipsa unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este precizat ce ar include concret aceste condiții sau calendarul de implementare. PNL respinge tehnocratul și exclude revenirea la coaliție cu PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a respins varianta unui premier tehnocrat, argumentând că un astfel de model nu ar funcționa într-un guvern alcătuit din miniștri politici. Abrudean a comentat și scenariul în care PNL ar putea susține un guvern minoritar format din PSD, UDMR și minoritățile naționale, dar a condiționat orice discuție de compatibilitatea programului de guvernare cu prioritățile liberalilor, inclusiv continuarea reformelor din PNRR . „Aşteptăm să vedem care va fi propunerea, dacă va exista această variantă şi care va fi mandatul acestui guvern minoritar, care vor fi priorităţile acestui guvern. Dacă priorităţile acestui guvern se pliază pe ceea ce PNL a susţinut, continuarea reformelor PNRR şi tot ceea ce noi aveam în programul de guvernare iniţial şi care a fost dus la îndeplinire de premierul Bolojan, poate fi o discuţie.” Totuși, el a insistat că decizia PNL de a nu reintra într-o coaliție cu PSD rămâne neschimbată: „Aşa cum s-a decis, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie împreună cu PSD, lucrurile sunt clare aici”. În acest context, consultările de la Cotroceni devin un test de fezabilitate pentru o majoritate sau pentru o formulă de guvernare care să poată trece de Parlament, în condițiile în care unele opțiuni sunt deja limitate de liniile roșii anunțate public. [...]
Analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung indică faptul că PSD își conservă puterea prin controlul resurselor locale și al fondurilor publice , un mecanism care poate influența direct ritmul reformelor și accesul României la bani europeni, potrivit G4Media . Cotidianul german pornește de la aparentul paradox: PSD a fost „aproape permanent la putere” după 1989 și a câștigat repetat alegeri, deși este perceput în România ca „profund corupt”. Explicația avansată în analiză ține mai puțin de ideologie și mai mult de infrastructura de partid și de capacitatea de a distribui resurse în teritoriu. „Partidul primarilor” și avantajul de infrastructură din anii ’90 Publicația îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, care susține că PSD a avut în anii ’90 un „avantaj uriaș la start”, preluând infrastructura aparatului comunist, ceea ce ar explica de ce rămâne puternic în provincie. În această logică, PSD este descris drept „partidul primarilor”: o rețea locală care îi oferă forță electorală, dar îl și vulnerabilizează, tocmai prin dependența de mecanismele de control și distribuție a resurselor. Miza financiară: bani publici și fonduri europene direcționate către clientelă Un punct central al articolului este că „mașinăria de putere” a PSD ar fi reușit, timp de decenii, să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. În același cadru, de la liderul PSD Sorin Grindeanu „se așteaptă”, la fel ca de la predecesori, să mențină intact mecanismul și accesul la resursele financiare. Schmitt afirmă că PSD, împreună cu AUR, l-a demis pe premierul Ilie Bolojan tocmai pentru că acesta ar fi încercat să pună capăt acestor practici. Riscul de blocaj pe PNRR și tensiunea cu familia politică europeană Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică, în același material, atitudinea socialiștilor europeni față de PSD, susținând că au fost „mult prea tăcuți” în fața alianței cu „extremiștii antieuropeni”, care ar fi dus la căderea unui premier „proeuropean și reformist”. Tot Mureșan avertizează asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în contextul instabilității politice și al disputelor legate de reforme. Contextul politic: PSD și AUR, alianță de conjunctură Analiza notează că demiterea lui Ilie Bolojan a fost provocată de două partide percepute ca fiind din tabere diferite: AUR, caracterizat drept partid naționalist radical de dreapta, și PSD, încadrat „cel puțin formal” la stânga moderată. În paralel, ascensiunea AUR în sondaje este pusă pe seama imaginii de partid „antisistem”. În citatul atribuit lui Schmitt, PSD este descris astfel: „Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene.” Pentru mediul economic, concluzia practică a acestei radiografii este că disputa politică se mută în jurul controlului asupra resurselor publice și al condiționalităților europene, cu efecte potențiale asupra stabilității guvernării și a fluxului de finanțare din PNRR. [...]
PSD semnalează că acceptă un premier tehnocrat pentru a debloca formarea guvernului , într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate se poartă pe fondul refuzului PNL și USR de a reintra într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit Wall-Street . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus că partidul își asumă mai multe formule de guvernare: fie un premier PSD, fie un prim-ministru din partea altui partid din coaliție, fie varianta unui premier independent, tehnocrat, dacă aceasta ar „debloca lucrurile”. „Dacă asta este soluţia care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?” Linia roșie: fără colaborare la guvernare cu AUR Zamfir a insistat că PSD își asumă guvernarea doar într-o formulă cu „partide pro-occidentale” și a exclus explicit o colaborare cu AUR. În același context, el a afirmat că moțiunea de cenzură a avut ca scop plecarea premierului Ilie Bolojan. „Nu va exista nicio colaborare la guvernare cu AUR.” Ce urmează în negocieri și calendarul posibil În plan operațional, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar urma să aibă luni întâlniri cu reprezentanți ai partidelor și cu parlamentari neafiliați pentru conturarea unei noi majorități parlamentare. Potrivit unor surse politice citate, discuțiile de la Palatul Parlamentului vizează UDMR, grupul minorităților naționale și deputați și senatori neafiliați. O primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu PSD. [...]
PSD avertizează că întârzierile pe PNRR pot costa bani și încearcă să reasigure UE că nu schimbă direcția pro-europeană , potrivit Digi24 . Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu , a spus după întâlnirea cu ambasadorii statelor UE acreditați la București că partidul își menține sprijinul pentru PNRR, programul SAFE și obiectivul de aderare la OCDE, indiferent dacă PSD ajunge la guvernare sau rămâne în opoziție. Mesajul către ambasadorii UE: angajamentele rămân, disputa e pe „management” Grindeanu a afirmat că le-a explicat diplomaților „situația la zi” din punct de vedere economic și politic și că a răspuns întrebărilor legate de scenariile de după moțiunea de cenzură. El a susținut că înțelegerile recente privind PNRR, SAFE, OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări”. „Indiferent de poziția PSD, că se află la guvernare sau în opoziție, sunt lucruri pentru care noi ne-am dat acordul, în mare, ca politici publice. Din perspectiva noastră, nu vor fi schimbate”. În același timp, liderul PSD a criticat ritmul în care actualul Executiv gestionează reformele asumate, punctând că diferențele țin de modul de implementare, nu de obiectivele în sine. PNRR: exemplul legii salarizării și riscul financiar invocat Grindeanu a dat ca exemplu legea salarizării, descrisă ca un jalon important din PNRR, despre care a spus că întârzie să intre în dezbaterea Senatului. În acest context, a avertizat asupra riscului de pierdere a unor fonduri. „E adevărat că nu e un jalon simplu de îndeplinit. Dar dacă nu faci nimic, sigur pierzi 700 de milioane”. „Nu există o alianță PSD-AUR” și deschidere pentru negocieri de guvernare Întrebat despre temeri privind o apropiere PSD–AUR după moțiunea de cenzură, Grindeanu a negat „categoric” existența unei înțelegeri post-moțiune cu AUR și a spus că PSD este deschis la găsirea unei soluții rapide pentru formarea unei majorități. Totodată, el a comentat critic un comunicat al PNL care acuza PSD că provoacă instabilitate politică și economică, susținând că se poate ajunge „rapid” la un guvern dacă negocierile sunt purtate „onest”. Ce urmează: date INS și presiunea pe calendarul reformelor Grindeanu a mai spus că în „două zile” urmează să fie publicate date economice de la INS pentru primul trimestru, pe care le-a prezentat drept un indicator al stării economiei și al „managementului” actualei guvernări. În paralel, miza imediată rămâne calendarul reformelor din PNRR, unde întârzierile pot avea consecințe financiare, conform argumentației liderului PSD. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate parlamentară , iar Sorin Grindeanu are programate luni, la Palatul Parlamentului, întâlniri cu UDMR , grupul minorităților naționale și parlamentari neafiliați, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Miza este conturarea unei formule de sprijin în Legislativ, în perspectiva formării unui nou guvern. Demersul vine în contextul în care PNL și USR ar fi decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, pe baza acelorași tipuri de surse politice. În acest scenariu, PSD caută voturi și parteneri alternativi pentru a evita prelungirea blocajului politic și instituțional. Cine intră în discuții și ce se urmărește Conform informațiilor citate, Grindeanu urmează să discute cu: reprezentanți ai UDMR; reprezentanți ai grupului minorităților naționale; deputați și senatori neafiliați. Ținta acestor întâlniri este „coagularea” unei noi majorități parlamentare, adică o combinație de voturi suficientă pentru susținerea unui guvern în Parlament. Ce urmează: negocieri oficiale pentru guvern Potrivit Agerpres, o primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni. Informația este prezentată ca posibilă („ar putea”), pe baza unor surse politice, deci calendarul nu este confirmat oficial. [...]
