Negocierile pentru noul Guvern intră într-o fază în care ținta de deficit și bugetul pe 2027 devin monedă de schimb, iar USR ar putea ajunge să susțină în Parlament un cabinet PSD doar dacă viitorul executiv își asumă condiții fiscale precise, potrivit Antena 3.

Criza politică de la vârful statului rămâne fără o soluție imediată, iar o majoritate parlamentară „pare imposibilă” în acest moment. În paralel, președintele Nicușor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la București, în timp ce partidele caută o formulă rapidă de guvernare, inclusiv varianta unui guvern minoritar „de tranziție”, cu un program acceptat de partidele fostei coaliții.

Două scenarii de guvern minoritar, pe fondul blocajului PNL

În condițiile în care PNL „nu vrea să negocieze”, au apărut două variante prezentate de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni, iar ideea unui guvern minoritar nu a fost exclusă de președinte:

• Guvern minoritar de dreapta: PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale, cu susținere parlamentară din partea PSD (deși PSD afirmă de peste o lună că „nu vor vota un guvern minoritar”).
• Guvern minoritar de stânga: PSD, UDMR și minoritățile naționale, care ar avea nevoie de sprijin în Parlament din partea PNL și USR.

Condițiile invocate pentru un posibil sprijin USR: bugetul 2027 și deficitul

Pentru scenariul unui guvern minoritar de stânga, Antena 3 notează că „ar exista suficiente voturi” ca acesta să treacă. Totuși, USR exclude, „în acest moment”, să voteze un guvern PSD, dar surse din partid indică faptul că formațiunea ar putea fi convinsă dacă ar exista condiționalități clare.

Condițiile menționate sunt:

• alcătuirea bugetului pentru 2027;
• menținerea României în ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană, obiectiv care ar trebui atins până la sfârșitul anului.

În același interval ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar, potrivit informațiilor prezentate.

Context: ecuația politică după moțiunea de cenzură

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București.

„Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie.”

Situația politică a intrat și în atenția partenerilor europeni și internaționali după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, demis pe 5 mai cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR. Nicușor Dan a purtat pe 7 mai o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții, însă, potrivit sursei, „nu are o soluție” pentru ecuația în care „fiecare vrea altceva”.