Știri
Știri din categoria Politică
Depunerea oficială a cererii de suspendare deschide procedura constituțională, dar miza imediată este avizul consultativ al CCR și aritmetica unui vot în ședință comună. Potrivit Adevărul, grupul parlamentar S.O.S. România a depus la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului propunerea de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan.
Demersul urmărește declanșarea procedurii de analiză și dezbatere privind presupuse încălcări ale Constituției, inițiatorii invocând atribuțiile constituționale ale Parlamentului. În document sunt enumerate acuzații de natură constituțională și instituțională, între care presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și declarații publice interpretate ca presiuni asupra Curții Constituționale în cauze aflate pe rol.
Conform relatării, inițiatorii mai susțin, între altele, că președintele nu ar fi înaintat către Parlament propunerile pentru numirea conducerii civile a serviciilor de informații, mențiune atribuită de Adevărul publicației Ziare.com (detalii în Ziare.com).
Lista de acuzații include și referiri la:
Conform procedurii constituționale descrise, propunerea urmează să fie comunicată președintelui României și transmisă Curții Constituționale pentru emiterea unui aviz consultativ. Ulterior, solicitarea va fi dezbătută și supusă votului Parlamentului în ședință comună.
Dacă Parlamentul ar aproba suspendarea, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui României în termen de cel mult 30 de zile (context suplimentar în Adevărul).
Nicușor Dan a respins ideea că suspendarea ar fi un scenariu realist, într-o conferință de presă, potrivit Adevărul:
„De suspendare nu e o chestiune serioasă, suspendarea e un mecanism foarte serios în care Parlamentul și apoi cetățenii penalizează cetățenii care încalcă constituția, nu suntem deloc acolo”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Într-un material separat, Adevărul a relatat pe aceeași temă poziția președintelui (vezi Adevărul).
Recomandate
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
Consultările de la Cotroceni de joi și vineri pot debloca formarea noului guvern, dar poziționările partidelor indică negocieri dificile. Potrivit Adevărul , președintele Nicușor Dan va avea, în această săptămână, consultări oficiale cu toate partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv, pe fondul blocajului politic apărut după moțiunea de cenzură. Întâlnirile sunt programate joi și vineri, la Palatul Cotroceni, conform unor surse politice citate de publicație. În privința formulei viitorului guvern, „toate scenariile” ar fi pe masă, potrivit Agerpres. Un element relevant pentru arhitectura negocierilor este că, până acum, nu ar fi fost avansată ipoteza unei noi desemnări ca premier a liderului PNL, Ilie Bolojan, care este în prezent prim-ministru interimar după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Condiții și „foaie de parcurs” pentru premierul desemnat Conform acelorași surse, indiferent de rezultatul consultărilor, președintele ar urma să impună condiții premierului desemnat privind politicile publice și să îi prezinte o „foaie de parcurs”. În lipsa unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este precizat ce ar include concret aceste condiții sau calendarul de implementare. PNL respinge tehnocratul și exclude revenirea la coaliție cu PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a respins varianta unui premier tehnocrat, argumentând că un astfel de model nu ar funcționa într-un guvern alcătuit din miniștri politici. Abrudean a comentat și scenariul în care PNL ar putea susține un guvern minoritar format din PSD, UDMR și minoritățile naționale, dar a condiționat orice discuție de compatibilitatea programului de guvernare cu prioritățile liberalilor, inclusiv continuarea reformelor din PNRR . „Aşteptăm să vedem care va fi propunerea, dacă va exista această variantă şi care va fi mandatul acestui guvern minoritar, care vor fi priorităţile acestui guvern. Dacă priorităţile acestui guvern se pliază pe ceea ce PNL a susţinut, continuarea reformelor PNRR şi tot ceea ce noi aveam în programul de guvernare iniţial şi care a fost dus la îndeplinire de premierul Bolojan, poate fi o discuţie.” Totuși, el a insistat că decizia PNL de a nu reintra într-o coaliție cu PSD rămâne neschimbată: „Aşa cum s-a decis, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie împreună cu PSD, lucrurile sunt clare aici”. În acest context, consultările de la Cotroceni devin un test de fezabilitate pentru o majoritate sau pentru o formulă de guvernare care să poată trece de Parlament, în condițiile în care unele opțiuni sunt deja limitate de liniile roșii anunțate public. [...]
Negocierile pentru noul Guvern intră într-o fază în care ținta de deficit și bugetul pe 2027 devin monedă de schimb , iar USR ar putea ajunge să susțină în Parlament un cabinet PSD doar dacă viitorul executiv își asumă condiții fiscale precise, potrivit Antena 3 . Criza politică de la vârful statului rămâne fără o soluție imediată, iar o majoritate parlamentară „pare imposibilă” în acest moment. În paralel, președintele Nicușor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la București , în timp ce partidele caută o formulă rapidă de guvernare, inclusiv varianta unui guvern minoritar „de tranziție”, cu un program acceptat de partidele fostei coaliții. Două scenarii de guvern minoritar, pe fondul blocajului PNL În condițiile în care PNL „nu vrea să negocieze”, au apărut două variante prezentate de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni, iar ideea unui guvern minoritar nu a fost exclusă de președinte: Guvern minoritar de dreapta : PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale, cu susținere parlamentară din partea PSD (deși PSD afirmă de peste o lună că „nu vor vota un guvern minoritar”). Guvern minoritar de stânga : PSD, UDMR și minoritățile naționale, care ar avea nevoie de sprijin în Parlament din partea PNL și USR. Condițiile invocate pentru un posibil sprijin USR: bugetul 2027 și deficitul Pentru scenariul unui guvern minoritar de stânga, Antena 3 notează că „ar exista suficiente voturi” ca acesta să treacă. Totuși, USR exclude, „în acest moment”, să voteze un guvern PSD, dar surse din partid indică faptul că formațiunea ar putea fi convinsă dacă ar exista condiționalități clare. Condițiile menționate sunt: alcătuirea bugetului pentru 2027 ; menținerea României în ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană , obiectiv care ar trebui atins până la sfârșitul anului. În același interval ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar, potrivit informațiilor prezentate. Context: ecuația politică după moțiunea de cenzură Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București. „Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie.” Situația politică a intrat și în atenția partenerilor europeni și internaționali după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, demis pe 5 mai cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR. Nicușor Dan a purtat pe 7 mai o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții, însă, potrivit sursei, „nu are o soluție” pentru ecuația în care „fiecare vrea altceva”. [...]
Peste 70% dintre români o văd pe Maia Sandu ca un vector de apropiere de România , potrivit unui sondaj citat de Biziday , care indică o percepție publică majoritar favorabilă față de președinta Republicii Moldova și rolul ei în relația bilaterală. Datele arată că mai mult de două treimi dintre români au o părere bună despre Maia Sandu și activitatea sa ca președinte al Republicii Moldova. În același timp, peste 71% dintre respondenți consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România, în timp ce 14,3% cred că este mai apropiată de Rusia. Un indicator relevant pentru miza politică internă este diferența de percepție pe criterii de simpatie politică: dintre simpatizanții partidelor din România, cei ai AUR sunt menționați ca având cea mai mare pondere a opiniilor negative despre Maia Sandu (41%). În ceea ce privește relația România–Republica Moldova, 57% dintre români consideră că apropierea Chișinăului de București se datorează Maiei Sandu, ceea ce sugerează că, în percepția publică din România, dinamica bilaterală este asociată în mod direct cu actuala conducere de la Chișinău. [...]
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan– Sorin Grindeanu , iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul . Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News. În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD. Ce cere Ciucu: întâlnire și mandat de formare a guvernului Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul. Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui: „Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.” Contextul blocajului: guvern demis prin moțiune Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
