Știri
Știri din categoria Politică
Escala-surpriză a vicepreședintelui SUA, JD Vance, la baza Ramstein readuce în prim-plan rolul logistic al facilității în conflictul cu Iranul și presiunea politică din Germania pentru limitarea sau chiar închiderea ei, potrivit Bild.
Vance a ajuns duminică la baza americană din Ramstein (landul Renania-Palatinat) după ce negocierile dintre SUA și Iran, mediate de Pakistan la Islamabad, au eșuat „deocamdată”, notează publicația. Vizita a fost prezentată ca una surpriză, vicepreședintele fiind văzut plimbându-se prin bază cu un pahar de cafea.
După discuții care au durat 21 de ore, Vance a declarat că Washingtonul vrea „un angajament clar” că Iranul nu urmărește obținerea unei arme nucleare și nici nu va dobândi mijloacele pentru a o dezvolta rapid. În relatarea Bild, Teheranul a insistat pentru menținerea programului nuclear și a cerut control asupra Strâmtorii Hormuz.
Escala la Ramstein a avut, conform Bild, un scop strict operațional: realimentarea aeronavei. Vance a decolat din Islamabad la 07:30 (ora locală) și a plecat mai departe spre SUA la 13:52, cu aceeași aeronavă.
Dincolo de caracterul tehnic al opririi, publicația insistă asupra mizei strategice: baza găzduiește aproximativ 8.000 de soldați și este descrisă drept „centrul” forțelor americane în Europa, prin care se derulează transporturi aeriene, aprovizionare și mișcări de trupe către Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul conflictului cu Iranul. Ramstein este prezentată și ca punct de coordonare pentru operațiuni moderne, inclusiv în zona de comunicații.
În Germania, dezbaterea privind încadrarea juridică internațională a războiului cu Iranul a alimentat solicitări de închidere a bazei, scrie Bild. Lidera partidului Die Linke, Ines Schwerdtner, este citată cerând închiderea Ramstein, pe motiv că „acțiunile lui Trump trebuie să aibă consecințe”.
De cealaltă parte, Dirk Wiese, secretar parlamentar al SPD, a cerut ca tema utilizării bazei să fie discutată în cadrul NATO, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
Zvonurile despre înlocuirea cancelarului Friedrich Merz cresc presiunea politică într-un moment în care Germania are o creștere economică anemică , iar scăderea rapidă în sondaje complică stabilitatea guvernării, potrivit news.ro , care citează AFP. Merz, aflat la putere de un an, este descris ca „considerabil slăbit” pe fondul performanței economice modeste, după ce promisese să „readucă Germania pe picioare”. În același timp, datele din sondaje îi erodează autoritatea: doar 14% dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, potrivit unui sondaj al institutului Forsa, ceea ce îl plasează, conform sursei, drept cel mai nepopular lider german din perioada postbelică. Pe zona electorală, tabăra conservatoare (CDU și CSU) este devansată în intențiile de vot de extrema dreaptă, arată același institut: 22% pentru conservatori față de 27% pentru AfD. Evoluția este prezentată ca un eșec pentru liderul care își propusese să recâștige încrederea alegătorilor atrași de AfD. Cine este vehiculat ca posibil înlocuitor În mass-media germană circulă de circa o săptămână speculații privind o posibilă înlocuire a lui Merz (70 de ani) cu Hendrik Wüst (50 de ani), unul dintre liderii influenți ai creștin-democraților și șef al guvernului din Renania de Nord–Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei, cu 18 milioane de locuitori. Săptămânalul Stern este indicat drept prima publicație care a împins public acest scenariu, cu titlul: „Și, brusc, Hendrik Wüst este considerat un cancelar de rezervă”. În articol, revista menționa o deplasare a lui Wüst în Polonia, unde acesta „s-ar fi arătat foarte îngrijorat de situația politică din Germania”. Ce spune guvernul și cât de realistă e schimbarea Întrebat la Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, a refuzat să comenteze „speculațiile” și nu a precizat dacă Merz a avut contacte recente cu Wüst. Totuși, a indicat că Wüst urmează să participe luni la o adunare a CDU în regiunea pe care o conduce. O schimbare a cancelarului ar fi, teoretic, posibilă fără alegeri legislative anticipate, deoarece cancelarul este ales de deputații din Bundestag , însă ar fi „complicată”, potrivit experților citați de sursă. În fundal, scenariul unei victorii a extremei drepte în două alegeri regionale din estul Germaniei, în septembrie, este descris ca tot mai realist, ceea ce amplifică miza politică a discuțiilor despre leadership în interiorul conservatorilor. [...]
Mesajul Ambasadei Rusiei indică o escaladare diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , pe fondul deciziei României de a declara persona non grata consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General, potrivit Mediafax . Ambasada Rusiei la București a transmis reacția după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 29 mai 2026, în contextul prăbușirii unui vehicul aerian fără pilot „presupus a fi rusesc” asupra unui bloc din Galați. În mesaj, partea rusă susține că deciziile anunțate de România au fost comunicate „fără niciun temei”. Ce contestă Ambasada Rusiei și ce cere ca „dovezi” Reprezentanții ambasadei resping acuzațiile și afirmă că România nu ar fi furnizat informații tehnice despre incident. Ei susțin că diplomații români ar fi refuzat să ofere date precum: coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectoria, altitudinea și viteza de zbor; durata aflării acesteia în spațiul aerian al României. Ironii la adresa reacției României și acuzații către Ucraina În același mesaj, Ambasada Rusiei ironizează modul în care ar fi reacționat autoritățile române, punând sub semnul întrebării de ce Forțele Aeriene Române „nu au întreprins nimic” pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, deși „doboră cu succes ținte mult dincolo de granițele țării”. Totodată, rușii afirmă că incidentul ar fi fost „o nouă provocare a regimului de la Kiev”, menită să atragă NATO într-un război cu Rusia, și invocă un atac aerian la Starobelsk, despre care susțin că ar fi fost comis de forțele armate ucrainene și ar fi dus la moartea a 21 de studenți. Amenințare cu „măsuri de răspuns” după închiderea consulatului La final, Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei transmite că incidentul din Galați „nu poate fi interpretat” drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României și califică drept „propagandă manipulatoare” afirmațiile care, în opinia sa, alimentează „isteria anti-rusă” în spațiul politic și mediatic. Ambasada mai precizează că decizia României privind Consulatul General al Rusiei la Constanța „va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. [...]
Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați , după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3 . Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia. „Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.” De ce contează: disputa de atribuire devine parte din răspunsul oficial Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic. Reacția Moscovei, invocată în conferința de presă Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin , care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei. „Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin. Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române. [...]
