Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria vrea să relanseze influența V4 în UE prin extindere, iar România apare pe lista invitaților la summitul Grupului de la Vișegrad din 23 iunie, potrivit Digi24. Inițiativa este anunțată de premierul ungar Peter Magyar și ar repoziționa România într-un format regional cu miză politică și economică, dacă propunerea va fi acceptată de actualii membri.
Peter Magyar a declarat, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, că le va propune omologilor din Cehia, Polonia și Slovacia extinderea cadrului de cooperare. Pe lângă România, el a menționat Austria, Germania, Croația și Slovenia ca posibili invitați.
„Haideți să construim împreună o Europă Centrală puternică.”
Potrivit premierului ungar, cooperarea într-un V4 extins ar viza trei direcții: infrastructura, economia și cultura. În termeni practici, o astfel de agendă ar putea însemna coordonare regională pe proiecte transfrontaliere și poziții comune în negocierile europene, însă articolul nu oferă detalii despre mecanisme sau calendar dincolo de summitul din 23 iunie.
Grupul de la Vișegrad a fost creat ca un bloc menit să promoveze interesele Europei Centrale în Uniunea Europeană, dar și-a diminuat influența diplomatică în ultimii ani, pe fondul diviziunilor interne. Digi24 notează în special ruptura dintre fostul premier ungar Viktor Orban, descris ca pro-Kremlin, și premierul polonez Donald Tusk, caracterizat drept anti-rus și pro-UE.
În acest context, Peter Magyar își propune ca V4 să devină „o veritabilă forță politică” în UE și a sugerat inclusiv o deschidere către țările nordice, precum și către state din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale blocului comunitar.
Pentru România, eventuala invitație ar însemna intrarea într-o formulă regională pe care Budapesta și Varșovia vor să o reactiveze ca instrument de influență în diplomația europeană, însă rămâne de văzut dacă propunerea va fi acceptată de ceilalți membri și ce formă concretă ar lua extinderea.
Recomandate
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
Premierul Ungariei, Peter Magyar, spune că o va nominaliza pe Judit Polgar la președinție , potrivit Reuters . Anunțul a fost făcut duminică, la Budapesta, iar funcția vizată este una în mare parte ceremonială, de șef al statului. Magyar a scris pe Facebook că Polgar, în vârstă de 49 de ani, ar putea reprezenta „unitatea națiunii” și că luni urmează să se întâlnească cu ea pentru a-i cere să accepte nominalizarea. Până la momentul publicării, Polgar nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. De ce apare acum nominalizarea și ce urmează procedural Propunerea vine la o zi după ce președintele Tamas Sulyok a semnat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, care îi încheie mandatul de șef al statului, relatează Reuters. Schimbarea legislativă este parte din agenda lui Magyar de a demonta structuri de putere asociate fostului premier Viktor Orban, pe care Magyar susține că a primit mandat să le reformeze după victoria la alegerile din aprilie. În plan instituțional, noul președinte va fi ales de Parlament, unde Tisza are o majoritate de două treimi, suficientă pentru modificarea legilor. Reuters notează că mandatul viitorului șef al statului ar urma să dureze până la intrarea în vigoare a unei noi constituții planificate sau, cel mult, cinci ani. Profilul candidatei: de la performanță sportivă la rol public Judit Polgar este descrisă de Reuters drept cea mai mare jucătoare de șah din toate timpurile. Ea a concurat în turnee împotriva bărbaților și a ajuns între cei mai buni jucători într-un sport dominat tradițional de bărbați, fiind singura femeie care a depășit pragul de rating 2700, asociat frecvent cu nivelul „Super GM” (mare maestru de elită). În palmaresul său intră și succesul din 1988, când Judit Polgar, alături de surorile ei Zsuzsa (Susan) și Zsofia (Sofia) și de Ildiko Madl, a câștigat Olimpiada de Șah cu echipa feminină a Ungariei, întrerupând dominația sovietică. Reuters mai consemnează că, în februarie, Netflix a lansat documentarul „Queen of Chess” despre Polgar. Mesajul lui Magyar și miza simbolică În postarea sa, Magyar a indicat că își dorește ca Polgar să accepte un rol public „până când va fi adoptată noua constituție”. „Mă voi întâlni cu ea mâine și o voi întreba dacă este pregătită să servească țara noastră într-un nou rol până când va fi adoptată noua constituție”, a scris Magyar pe Facebook, potrivit Reuters. Tot el a adăugat că „numele lui Judit Polgar a fost sinonim cu talentul și perseverența timp de decenii”. Dacă Polgar acceptă, nominalizarea ar urma să fie transformată într-o alegere în Parlament, într-un moment în care guvernarea Magyar își consolidează arhitectura instituțională după schimbările constituționale recente. Cine: premierul Peter Magyar; Judit Polgar (49 de ani), campioană la șah. Ce: intenția de a-i cere să accepte nominalizarea pentru funcția de președinte al Ungariei (rol în mare parte ceremonial). Când/unde: anunț duminică, 19 iulie; întâlnire programată luni, la Budapesta. Ce urmează: dacă acceptă, Parlamentul va alege noul președinte, pentru un mandat până la noua constituție sau maximum cinci ani. [...]
Schimbul de acuzații PSD–USR pe Transporturi mută disputa în zona controlului politic asupra ministerului , după ce Sorin Grindeanu a susținut public că instituția ar fi „condusă de fapt” de Cătălin Drulă, iar liderul USR a replicat că social-democratul are „halucinații” și reacționează la „decuplarea PSD de la banul public”, potrivit HotNews . Drulă, deputat și președinte al USR, a spus într-o postare pe Facebook că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj” și că „decuplarea PSD de la banul public de aproape 3 luni” ar explica „comportament agitat și halucinații”. El a ironizat acuzația că ar conduce Ministerul Transporturilor , afirmând că liderul PSD „are vedenii” și că „cere registrele de acces de la jandarmi”. În aceeași intervenție, Drulă a anunțat că va participa la sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare (menționată de HotNews în contextul declarațiilor politice recente) și a transmis că speră să nu îl mai găsească pe Grindeanu „președinte la Cameră” la întoarcere, invocând faptul că acesta ar fi spus că PSD este „în opoziție acum”. Drulă i-a felicitat, totodată, pe colegii din USR care „se ocupă” în prezent de Transporturi și a afirmat: „Normal că băieții cu homar și private jet Nordis turbează”. Ce a spus Grindeanu și de unde a pornit disputa Schimbul de replici a fost declanșat după o conferință de presă la Parlament, în care Grindeanu a fost întrebat despre siguranța rutieră pe Valea Oltului , în contextul unui accident produs în dimineața aceleiași zile. Liderul PSD a criticat USR și a susținut că Ministerul Transporturilor ar fi condus „de fapt” de Drulă, nu de ministrul interimar Radu Miruță. În declarația citată de HotNews, Grindeanu a mai spus că, în ultimele trei luni, la Transporturi „se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi” și că nu ar fi fost dat „nici măcar un kilometru de autostradă” în circulație în acest interval. De ce contează Miza politică a disputei este legitimitatea deciziei și a responsabilității în Transporturi , într-un moment în care tema infrastructurii și a siguranței rutiere rămâne sensibilă public. În lipsa unor elemente factuale noi în această confruntare (dincolo de acuzații și ironii), conflictul indică o escaladare a retoricii între PSD și USR pe controlul administrativ al unui minister cu bugete mari și proiecte cu impact economic. [...]
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
AUR condiționează sprijinul parlamentar de o eventuală demitere a președintelui Camerei Deputaților , după ce liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea ar vota „orice cerere” de revocare a lui Sorin Grindeanu dacă acesta „mai vorbește urât” despre AUR, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza politică în jurul conducerii Camerei, într-un moment în care Parlamentul intră în sesiuni extraordinare pentru a aborda „urgențe”, după cum a indicat Peiu. Peiu a afirmat, la Antena 3 CNN, că AUR a primit scrisoarea lui Grindeanu (președinte PSD) privind înființarea unui „Comitet de criză”, dar susține că o astfel de structură nu este necesară. În schimb, el a invocat instrumentele parlamentare existente: birourile permanente ale celor două Camere și posibilitatea convocării parlamentarilor din vacanță, inclusiv pentru una sau mai multe zile. În același context, liderul senatorilor AUR a spus că „săptămâna viitoare” ar urma să aibă loc sesiuni extraordinare atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, cu lucrări în comisii, și a adăugat că există procedură pentru desfășurarea acestor sesiuni „în sistem hibrid”. Amenințarea politică: vot pentru revocare, dacă apare o cerere Peiu a legat direct tonul declarațiilor lui Grindeanu despre AUR de un posibil vot al parlamentarilor AUR pentru demiterea acestuia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. „Dacă dânsul vorbește atât de urât despre AUR, prima reacție a parlamentarilor AUR sau reacția naturală a lor va fi să voteze orice cerere de demitere actualului președinte al Camerei Deputaților”. Întrebat de unde ar putea veni o astfel de cerere, Peiu a admis că ea ar putea veni inclusiv din partea AUR, dacă Grindeanu „va persevera” în acest tip de comportament. „Astfel de acțiuni, pe care eu le numesc șobolăneli, nu vor fi tolerate”. Ce reclamă AUR că a spus Grindeanu Potrivit lui Peiu, AUR a fost deranjat de afirmații atribuite lui Grindeanu, între care acuzația că AUR s-ar opune unor sancțiuni împotriva Federației Ruse și ideea că partidul „nu împărtășește valorile europene”. Peiu a mai spus că Grindeanu ar fi afirmat că parlamentarii AUR ar fi „bine veniți” să voteze un guvern condus de acesta, „dar partidul nu”. În final, Peiu a susținut că Grindeanu ar fi „singurul lider din PSD” cu un astfel de comportament, oferind ca exemplu de contrast pe Marian Neacșu, despre care a spus că are „un limbaj absolut decent”. [...]
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
