Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria vrea să relanseze influența V4 în UE prin extindere, iar România apare pe lista invitaților la summitul Grupului de la Vișegrad din 23 iunie, potrivit Digi24. Inițiativa este anunțată de premierul ungar Peter Magyar și ar repoziționa România într-un format regional cu miză politică și economică, dacă propunerea va fi acceptată de actualii membri.
Peter Magyar a declarat, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, că le va propune omologilor din Cehia, Polonia și Slovacia extinderea cadrului de cooperare. Pe lângă România, el a menționat Austria, Germania, Croația și Slovenia ca posibili invitați.
„Haideți să construim împreună o Europă Centrală puternică.”
Potrivit premierului ungar, cooperarea într-un V4 extins ar viza trei direcții: infrastructura, economia și cultura. În termeni practici, o astfel de agendă ar putea însemna coordonare regională pe proiecte transfrontaliere și poziții comune în negocierile europene, însă articolul nu oferă detalii despre mecanisme sau calendar dincolo de summitul din 23 iunie.
Grupul de la Vișegrad a fost creat ca un bloc menit să promoveze interesele Europei Centrale în Uniunea Europeană, dar și-a diminuat influența diplomatică în ultimii ani, pe fondul diviziunilor interne. Digi24 notează în special ruptura dintre fostul premier ungar Viktor Orban, descris ca pro-Kremlin, și premierul polonez Donald Tusk, caracterizat drept anti-rus și pro-UE.
În acest context, Peter Magyar își propune ca V4 să devină „o veritabilă forță politică” în UE și a sugerat inclusiv o deschidere către țările nordice, precum și către state din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale blocului comunitar.
Pentru România, eventuala invitație ar însemna intrarea într-o formulă regională pe care Budapesta și Varșovia vor să o reactiveze ca instrument de influență în diplomația europeană, însă rămâne de văzut dacă propunerea va fi acceptată de ceilalți membri și ce formă concretă ar lua extinderea.
Recomandate
Kremlinul susține că nu a primit nicio reacție de la București după declarațiile lui Vladimir Putin despre disponibilitatea Moscovei de a examina epava dronei prăbușite în România, un mesaj care mută discuția în zona de responsabilitate și probatoriu, cu potențiale consecințe de politică externă și securitate. Informațiile sunt relatate de Mediafax . Potrivit materialului, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru agenția TASS că nu a existat „nicio reacție” din partea României, întrebat fiind despre comentariile făcute anterior de Putin. „Nu. Nu am primit [o reacție]”, a spus el. Ce a spus Putin și ce urmărește Moscova Într-o conferință de presă din 29 mai, Putin a afirmat că Rusia ar putea face „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi „date obiective”, inclusiv resturi de drone, pentru a evalua ce s-a întâmplat, conform relatării. Din perspectiva impactului de reglementare și securitate, mesajul Kremlinului introduce o linie de comunicare în care accentul cade pe accesul la probe și pe cadrul în care ar fi analizate, în timp ce incidentul s-a produs pe teritoriul României. Poziția României: drona ar fi fost „ Geran-2 ”, de proveniență rusească Mediafax redă declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, care a prezentat concluziile unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român privind drona prăbușită la Galați. „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.” În același text sunt enumerate elemente invocate în raport: identificarea inscripției în chirilică „ГЕРАН-2” pe fragmente recuperate, similitudini ale componentelor (electronice, navigație, module de comandă, motor, elemente constructive) cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și analize fizico-chimice care ar confirma tipuri de materiale și combustibili asociate acestei serii. Președintele a mai afirmat, potrivit Mediafax, că incidentul a provocat răniți și pagube materiale și că „singurul responsabil este Rusia”, adăugând că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și Uniunea Europeană. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns oficial transmis Moscovei, rămâne neclar dacă Bucureștiul intenționează să răspundă public solicitării implicite de „date obiective” sau dacă va gestiona exclusiv incidentul prin canale aliate (NATO/UE), așa cum indică declarațiile președintelui citate de publicație. [...]
Ungaria pregătește o modificare a Constituției pentru destituirea președintelui Tamás Sulyok , după ce șeful statului a refuzat să demisioneze până la termenul-limită impus de premierul Péter Magyar , potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: noua majoritate de la Budapesta semnalează că va folosi pârghiile constituționale pentru a schimba rapid echilibrul de putere la vârful statului. Magyar a făcut declarația luni, după o întâlnire cu președintele, la Budapesta, la câteva ore după expirarea ultimatumului stabilit pentru demisia lui Sulyok (31 mai). Informația este relatată de Bloomberg, conform aceleiași surse. De ce se ajunge la schimbarea Constituției Duminică, Tamás Sulyok a exclus posibilitatea demisiei, invocând „loialitatea” față de normele constituționale locale și europene, despre care a spus că îl obligă să rămână în funcție. În acest context, premierul anunță că va recurge la o modificare constituțională pentru a-l înlătura pe președinte. Context politic: majoritatea care permite revizuirea Constituției Péter Magyar a câștigat alegerile din 12 aprilie cu o „majoritate zdrobitoare”, care îi permite modificarea Constituției, pe baza promisiunii de a desființa sistemul descris de el ca fiind tot mai autoritar și corupt, asociat cu Viktor Orban. În campanie, Magyar s-a angajat să îi înlăture pe susținătorii lui Orban din poziții-cheie, inclusiv pe Sulyok, dar și judecători de rang înalt și procurori, pe care i-a acuzat că nu au reușit să protejeze democrația țării. Ce urmează Potrivit news.ro, Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze încă de la câștigarea alegerilor. Președintele Ungariei are un rol limitat, iar Sulyok a fost ales de fosta majoritate parlamentară dominată de partidul lui Viktor Orban. În lipsa demisiei, guvernul indică acum o soluție legislativă și constituțională pentru schimbarea șefului statului. [...]
Majoritatea românilor susțin alegeri anticipate , în timp ce resping atât varianta unui premier independent sprijinit de fosta coaliție, cât și un guvern alcătuit exclusiv din tehnocrați, potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24 . Semnalul politic contează direct pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor cu impact economic și bugetar. Anticipatele, opțiunea cu cea mai mare susținere Întrebați dacă susțin organizarea alegerilor anticipate pentru Parlamentul României, 56,4% dintre respondenți au răspuns afirmativ, iar 37,9% au spus că nu își doresc noi alegeri înainte de termen. Respingere pentru „premier independent” cu sprijinul fostei coaliții Sondajul indică o opoziție majoritară față de scenariul nominalizării unui premier independent care să conducă un guvern format de partidele din fosta alianță de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile): 53% consideră ideea „proastă”, în timp ce 36,5% susțin acest scenariu. Tehnocrați vs. politicieni: preferință pentru miniștri din partide La întrebarea dacă viitorul guvern ar trebui format exclusiv din tehnocrați, 52,7% dintre respondenți spun că la guvernare ar trebui să vină oameni din rândurile partidelor politice, iar 37,5% ar prefera miniștri independenți. Cum a fost făcut sondajul Conform informațiilor din articol, cercetarea a fost realizată telefonic (metoda CATI), în perioada 22–31 mai, pe un eșantion de 900 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de +/- 3,4%. [...]
AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o nouă fisură în controlul politic local asupra votului din Consiliul Local , după ce o parte dintre consilierii social-democrați au respins, în două ședințe consecutive, proiecte inițiate de primar, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău a anunțat că renunță la funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, invocând „atitudinea ostilă” a conducerii locale și a unei părți importante a consilierilor PSD. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este datat 2 iunie 2026. În declarația sa, Toma leagă ruptura internă de voturile din Consiliul Local, unde spune că o parte dintre aleșii PSD au blocat proiecte propuse de el ca primar. El afirmă că nu se mai „regăsește” în posturile de conducere din partid, deși susține că organizația municipală pe care a condus-o este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, PSD a obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local. Ce invocă Toma și ce rămâne neschimbat Toma își justifică decizia și prin tensiunile cu linia de la centru a partidului, despre care spune că a „pus țara într-o situație foarte dificilă”. În context, Digi24 notează că edilul a criticat ieșirea PSD de la guvernare și inițierea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan , fiind acuzat de alți lideri PSD că ar fi susținător al premierului. În același timp, primarul nu poate demisiona din PSD fără să-și piardă mandatul, menționează publicația, ceea ce înseamnă că ruptura anunțată este, deocamdată, una de conducere internă, nu de apartenență politică. Reacții în partid: „decizia era previzibilă” Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a reacționat marți și a spus că demisia era previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de Constantin Toma în ultimul an. În material este menționată și o reacție a lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Separat, Digi24 amintește că senatorul PSD Daniel Zamfir a avut o reacție dură la adresa lui Toma, pe care l-a numit „singurul bolojenist din PSD” și a susținut că atacurile acestuia ar avea la bază „frustrări personale” legate de alegerea Liei Olguța Vasilescu la șefia Asociației Municipiilor din România. Miza imediată: majorități și proiecte în Consiliul Local Din informațiile prezentate, demisia are o componentă operațională directă la nivel local: relația dintre primar și propria majoritate politică din Consiliul Local. Toma indică explicit că blocajele din ultimele două ședințe au fost un factor declanșator, ceea ce sugerează un risc de instabilitate în adoptarea proiectelor administrației, chiar dacă el rămâne în partid pentru a nu-și pierde mandatul. [...]
