Știri
Știri din categoria Politică
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a lovit și infrastructură-cheie pentru exporturile rusești de petrol, inclusiv o navă militară folosită la escortarea „flotei din umbră”, potrivit Bild. Miza depășește dimensiunea militară: loviturile indică vulnerabilități în protejarea unor active care susțin ocolirea sancțiunilor occidentale.
Ținta ar fi fost, conform declarațiilor ucrainene, corveta rusă „Boikiy”, parte a flotei ruse din Marea Baltică, aflată în Kronstadt (o insulă în apropierea metropolei). Comandantul unităților ucrainene de drone, Robert Brovdi, a afirmat pe Telegram că dronele ucrainene au „vânat” nava și au incendiat-o. El a susținut că vasul se afla din februarie în doc uscat, pentru reparații. Un videoclip distribuit pe rețele sociale ar arăta atacul din perspectiva camerei unei drone, însă materialul nu este verificat independent în textul sursei.
Potrivit informațiilor citate de publicație din portalul de investigații The Insider, „Boikiy” ar fi escortat în 2025, prin Marea Baltică, apoi Marea Nordului și Canalul Mânecii, nave asociate „flotei din umbră” – un mecanism prin care Rusia încearcă să evite sancțiunile, în special la exporturile de petrol. Sunt menționate tancul petrolier „General Skobelew” și cargoul „Sparta”, cu destinația două porturi egiptene.
În acest context, lovirea unei nave descrise ca având rol de protecție pentru astfel de transporturi ridică o problemă operațională: securizarea rutelor și a logisticii care sprijină exporturile energetice rusești, într-un moment în care sancțiunile vizează tocmai reducerea veniturilor din petrol.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit despre lovituri cu drone asupra unor ținte militare la baza din Kronstadt, fără detalii despre pagube. Rusia a admis că au fost lovite „obiecte de infrastructură” în trei districte ale orașului.
În același timp, autoritățile ruse au susținut că apărarea antiaeriană ar fi doborât în noaptea respectivă 354 de drone ucrainene.
Atacul a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, eveniment pe care Kremlinul îl promovează drept un fel de „Davos” rusesc. Conform sursei, la forum ar fi prezenți circa 20.000 de invitați din peste 100 de țări, inclusiv din Arabia Saudită, China, Tanzania și Uzbekistan.
Publicația îl citează pe expertul în securitate Christian Mölling, care afirmă că problema expusă „în văzul lumii” este subțierea apărării antiaeriene și că Rusia „nu poate proteja corect” în acest moment marile aglomerări urbane. În evaluarea lui, atacul produce atât pagube materiale, cât și politice, deoarece sugerează că Putin nu mai poate ține războiul departe de populație.
Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă o evaluare oficială a pagubelor asupra corvetei „Boikiy” sau asupra terminalului petrolier vizat. Rămâne de urmărit dacă Rusia va anunța restricții operaționale în port, măsuri suplimentare de securitate în jurul infrastructurii energetice și militare din zonă sau modificări ale dispozitivului de apărare aeriană în jurul Sankt Petersburgului.
Recomandate
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
Guvernul promite „înghețarea în jos” a veniturilor din sectorul public , prin noua lege a salarizării, într-un moment în care proiectul a declanșat proteste sindicale și acuzații de tăieri mascate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține, potrivit Digi24 , că „niciun venit aflat în plată” nu va fi redus ca efect al reformei. Pîslaru a afirmat că „niciun salariu din sectorul public nu va scădea” și că „niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puțini bani” în urma noii legi, declarații citate de News.ro. Mesajul vine pe fondul reacțiilor din zona sindicală, unde au existat temeri legate de posibile diminuări ale veniturilor. Ce urmărește legea, în versiunea prezentată de ministru Ministrul interimar a încadrat proiectul ca fiind unul de „echitate salarială”, nu de creștere a salariilor, insistând că discuțiile despre reduceri ar porni, în parte, din „interpretări greșite” sau „manipulări cinice folosite în scop politic”. „Nu este un proiect de creștere salarială, este un proiect de echitate salarială.” Proiect cu „lacune” și consultări în derulare În același timp, Pîslaru a admis că, după primele luni de consultări, proiectul are „lacune” și trebuie îmbunătățit. El a plasat începutul lucrului la lege în 2022 și a spus că finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în 2023, indicând că responsabilitatea pregătirii proiectului a revenit, în mandatele succesive, Partidului Social Democrat. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate măsuri concrete de implementare sau un calendar detaliat al modificărilor ce ar urma să fie operate în urma consultărilor, dincolo de angajamentul că veniturile aflate în plată nu vor scădea. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]
Disputa din coaliție pe legea salarizării riscă să întârzie un jalon din PNRR , pe fondul acuzațiilor reciproce între PSD și PNL privind calendarul și responsabilitatea pentru amânări, potrivit Antena 3 . Deputatul PSD Florin Manole, fost ministru al Muncii, l-a atacat pe ministrul interimar Dragoș Pîslaru după ce acesta a reclamat că timpul rămas pentru finalizarea proiectului legii salarizării este „foarte scurt” și că documentul are nevoie de corecturi. Manole susține că amânarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu ar trebui pusă în sarcina PSD și indică drept responsabil pe Marcel Boloș , fost ministru PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene. Miza: calendarul PNRR și riscul de fonduri pierdute În contextul discuției despre legea salarizării unitare, Pîslaru a avertizat că reforma trebuie finalizată pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. El a spus că unele grile „nu sunt încă așezate corect”, că există situații care trebuie reanalizate și că timpul disponibil este limitat. Manole a replicat că jalonul ar fi fost amânat „în ultima cerere de plată” și că această decizie trebuie căutată în istoricul declarațiilor lui Marcel Boloș. „Dacă vă uitați în istoricul declarațiilor pe acest subiect, o să îl vedeți pe Marcel Boloș, ministru PNL, care spune cum acest jalon a fost amânat în ultima cerere de plată.” PSD: responsabilitatea ar fi la PNL, nu la Ministerul Muncii Deputatul PSD a susținut că decizia de amânare a fost una „a statului român de atunci” și că PSD nu ar trebui să și-o asume. În aceeași logică, Manole a spus că, dacă Pîslaru are probleme legate de calendar, ar trebui să discute cu Boloș, pe care îl indică drept autor al propunerii și implementării amânării. „Dacă are orice probleme referitoare la calendarul acestui proiect, Pîslaru să îl sune pe Boloș și să îl întrebe cum s-a ajuns la această decizie și de ce Boloș a propus și a implementat această amânare în ultima cerere de plată.” Pîslaru: „Am preluat legea ca atare”, consultările au început după publicare Potrivit sursei, Pîslaru a declarat că a devenit „țap ispășitor” pentru un proiect care nu îi aparține și că a preluat actul normativ „ca atare” de la fostul ministru al Muncii, având „trei săptămâni la dispoziție”. După publicarea proiectului, acesta a declanșat „revoltă în toate sectoarele publice”, iar de marți au început discuții la Ministerul Muncii cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale pentru modificarea documentului. „Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective.” În articol nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenul exact al jalonului sau despre ce modificări punctuale ar urma să fie operate în proiectul legii salarizării, dincolo de afirmațiile privind „lacunele” și necesitatea de „corecturi”. [...]
