Știri
Știri din categoria Politică
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu. Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate.
Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP), condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere.
Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt:
Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral.
IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită.
Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe.
La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%.
Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale.
Recomandate
George Simion ridică miza politică a cazului Călin Georgescu , prezentându-l drept „deținut politic” și încercând să-l ducă pe agenda partenerilor externi , potrivit Adevărul . Liderul AUR spune că a făcut „mii de kilometri” în ultimele luni pentru a „internaționaliza” subiectul și pentru a semnala ceea ce numește un „atac asupra democrației”. Într-un briefing de presă, Simion a afirmat că deplasările externe au urmărit să aducă în atenția partenerilor internaționali situația lui Georgescu. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres . „În opinia mea şi am tot dreptul la această opinie, avem de-a face în anul 2026 cu un caz şi cu un om care este deţinut politic.” „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” Mesajul AUR: „atac asupra democrației” și „apucături totalitare” Simion a susținut că AUR a rămas „consecventă” în sprijinul lui Călin Georgescu și a respins criticile privind implicarea partidului în acest caz, invocând „voința poporului român”. În același timp, liderul AUR a acuzat existența unui „sistem” cu „apucături totalitare” și a spus că formațiunea încearcă să lupte „prin metode democratice” cu acesta. Tot în acest cadru, Simion a făcut referire la TikTok, afirmând că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană” pe platformă și că ar fi fost închise mai multe conturi. Context: declarațiile de la Praga și tema organizării alegerilor Publicația amintește că Simion a reluat criticile la adresa autorităților de la București și a instituțiilor europene la conferința „Together Stronger!” de la Praga, unde a susținut că Georgescu se află în arest pentru că „a câștigat alegerile” și a vorbit despre presiuni asupra opoziției. „De 30 de zile, Călin Georgescu se află după gratii. Și toată lumea mă întreabă: Dar ce a făcut? A câștigat alegerile, din păcate. A devenit o crimă.” În același registru, Simion a afirmat că România ar avea „o problemă” privind organizarea alegerilor și a susținut că autoritățile s-ar teme de voința alegătorilor. Pentru moment, articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii concreți pe care AUR îi va urma, dincolo de demersurile de comunicare externă invocate de liderul partidului. [...]
AUR își fixează din timp candidatura la Primăria Capitalei, mizând pe un ciclu lung de dezbateri și construcție de program : europarlamentarul Gheorghe Piperea a fost anunțat drept candidatul partidului pentru alegerile locale din 2028, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut marți seară de liderul AUR, George Simion , care a justificat desemnarea cu aproape doi ani înainte de scrutin prin intenția formațiunii de a-și prezenta din timp „viitorii candidați”. Simion a mai spus că, în următoarele săptămâni și luni, partidul va anunța candidați „în toate orașele importante” și la președinția consiliilor județene, fiind citat de Agerpres. Nominalizarea lui Piperea a fost votată în Biroul Național de Conducere al AUR, conform declarațiilor lui Simion. Ce urmărește AUR prin anunțul timpuriu Gheorghe Piperea a susținut că intervalul mare până la alegeri ar trebui folosit pentru dezbateri și pentru conturarea unui proiect administrativ pentru București, pe care l-a descris drept „un oraș extrem de complicat”. În această logică, europarlamentarul a indicat că miza este identificarea „problemelor reale” ale Capitalei și a „potențialelor soluții”. Totodată, Piperea a spus că vrea să fie mai bine cunoscut de electorat și și-a prezentat parcursul profesional ca fiind transparent. „Sunt un om obişnuit ca voi toţi şi sunt ca o carte deschisă, tot ceea ce vreţi să ştiţi despre mine, tot ceea ce publicul vrea să ştie despre mine este deja pe internet, este public.” Profilul candidatului și mesajul de campanie Conform informațiilor din articol, Gheorghe Piperea este europarlamentar AUR și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este avocat specializat în drept comercial, insolvență și protecția consumatorilor și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În același context, Piperea a afirmat că își asumă expunerea publică extinsă înainte de alegeri și că nu vede elemente care să-i afecteze candidatura. „E foarte important pentru mine să insist asupra acestui lucru pentru că nu am nicio vulnerabilitate.” [...]
Disputa PSD–AUR pe „asumarea răspunderii” riscă să amâne reforma administrativă și reorganizarea statului , în condițiile în care măsurile invocate nu ar avea efect bugetar imediat, iar aplicarea lor ar fi oricum împinsă în timp, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că PSD „trebuie să se hotărască ce vrea” în privința reformei administrative: fie o propunere dezbătută în Parlament, fie angajarea răspunderii Guvernului (procedură prin care Executivul își asumă un proiect, iar acesta trece dacă nu cade Guvernul prin moțiune de cenzură). Reacția vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală, informație relatată anterior de HotNews în contextul discuției despre asumarea răspunderii Guvernului . Miza: reforme cu efecte întârziate, dar cu impact politic imediat Peiu afirmă că trecerea reformei prin asumarea răspunderii sau prin lege „nu va fi acum”, iar discuția ar fi, în opinia sa, „o manevră” de a evita problemele curente și de a le împinge „peste doi ani”, potrivit Agerpres, citată de HotNews. În același timp, senatorul AUR leagă tema reformelor de presiunea pe buget și de necesitatea unei decizii politice privind prioritățile de cheltuieli. El susține că anunțul despre asumarea răspunderii pe cele două reforme „nu afectează bugetul pe anul ăsta” și, „după umila mea părere”, nici pe anul viitor. Ce propune PSD și care este calendarul avansat Sorin Grindeanu a indicat două direcții pentru angajarea răspunderii Guvernului, cu termen până în martie 2027: reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni; reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat pe pierdere sau care „nu își mai justifică existența”. Grindeanu a mai spus că și bugetul pe 2027 ar urma să se adauge acestui pachet, iar pentru reforma administrativă a indicat ca variantă „ideală” adoptarea încă din acest an, înainte de buget. Context: tensiuni pe cheltuieli și taxe În declarațiile citate, Peiu pune în contrapondere opțiuni precum indexarea pensiilor și scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii (mame în concediu de îngrijire a copilului, veterani de război, foști deținuți politici) versus menținerea „actualului sistem de cheltuieli publice”. Tot el invocă angajamentul premierului, din programul de guvernare prezentat în Parlament, de a nu crește taxele anul viitor. Separat, deputatul AUR Lucian Mușat a afirmat că inițiativele partidului sunt respinse „pe bandă rulantă” și și-a exprimat speranța că un proiect privind scăderea impozitelor pe dividende, respins în Senat, va fi adoptat de Camera Deputaților. În programul de guvernare, Guvernul Luca Niculescu își asumă adoptarea cadrului legislativ pentru reforma administrativă, însă rămâne de văzut dacă PSD va împinge pachetul prin Parlament sau prin asumarea răspunderii și în ce formă va fi construit calendarul de implementare. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
