Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul Legii salarizării riscă să lase România fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că întârzierea arată „incapacitatea” statului de a corecta inechitățile din sectorul public, potrivit Mediafax.
Miruță afirmă că România „nu a pierdut doar” suma de 770 de milioane de euro, ci a ratat și o reformă care ar fi trebuit să repare „nedreptățile din sistemul de stat”. În același context, el susține că legea ar fi trebuit finalizată încă din 2023 și invită publicul să evalueze „cine au fost miniștrii Muncii” responsabili de această sarcină.
Ministrul interimar lansează un atac direct la adresa PSD, despre care spune că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”, acuzând partidul că a contribuit la blocarea reformelor și că a gestionat defectuos subiectul salarizării.
„A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării, a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important.”
Miruță leagă eșecul de o problemă mai largă de capacitate administrativă și de utilizare a fondurilor europene, afirmând că „Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă”.
„Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”.
În plan politic, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile s-au derulat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
Refuzul public al lui Daniel Zamfir de a vota „în orb” Guvernul Niculescu ridică un risc de disciplină internă în PSD chiar înaintea votului de învestire , într-un moment în care partidul este indicat ca intrând la guvernare, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD a scris în direct, la România TV, pe o coală de hârtie că nu va vota guvernul condus de Luca Niculescu în Parlament, în ipoteza unor presiuni asupra social-democraților. Zamfir a notat pe foaie mesajul „Zamfir, senator PSD, nu va vota guvernul Luca Niculescu” și s-a semnat. Ulterior, el a explicat pentru G4 Media că se referea la un „vot în alb”, dacă liderul PSD Sorin Grindeanu le-ar cere social-democraților să voteze un guvern în ședință. „Am spus că nu voi acorda un vot în orb Guvernului Luca Niculescu”, a declarat Zamfir pentru G4 Media. De ce contează: semnal de tensiune înaintea învestirii Explicația lui Zamfir leagă gestul de o discuție despre ipoteza în care PSD ar fi „amenințat de DNA” să voteze Guvernul Luca Niculescu „în orice condiții”. În același context, el a susținut că „austeritatea nu trebuie să continue”, potrivit relatării. Mesajul public, formulat ca refuz de a vota „în orb”, poate complica efortul de a asigura o majoritate disciplinată la votul de învestire, mai ales dacă în interiorul PSD apar condiționări sau rezerve legate de programul de guvernare. Context: Zamfir, propus ministru al Economiei în același guvern În același timp, Mediafax notează că Daniel Zamfir a devenit propunerea de ministru al Economiei în Guvernul Niculescu. Pe lista de nume menționate mai apar Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Rogobete la Sănătate și Florin Manole la Muncă, alături de „tehnocrați agreați de Nicușor Dan”. Ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, premierul desemnat Luca Niculescu depune joi lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament. Miniștrii propuși ar urma să fie audiați luni, iar votul de învestire al Guvernului Niculescu este programat marți. [...]
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
