Știri
Știri din categoria Diverse
Plata următoarei tranșe din PNRR este pusă sub semnul întrebării după ce liderii grupurilor PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să rețină fondurile pentru România, invocând riscuri pentru statul de drept legate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Digi24.
Miza este una direct economică: scrisoarea vizează blocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care Comisia Europeană e îndemnată să intervină înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă.
Demersul PPE și Renew se leagă de modificări recente ale legislației privind integritatea, descrise în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Potrivit informațiilor prezentate, liderii celor două grupuri susțin că schimbarea legislativă ar putea afecta statul de drept și cer un semnal explicit că fondurile nu vor fi acordate dacă România merge mai departe cu această modificare.
În scrisoare, publicată de POLITICO (care a pus la dispoziție documentul), se argumentează că legea adoptată ar afecta direct mandatul unui oficial ales – Dominic Fritz, primarul Timișoarei – ceea ce ar ridica suspiciuni că legislația ar fi fost construită pentru un caz individual, nu pentru o problemă generală.
Liderii PPE și Renew invocă principii precum securitatea juridică și neretroactivitatea (interdicția aplicării unei reguli noi pentru fapte din trecut), precum și posibile incompatibilități cu garanții din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu dreptul Uniunii Europene.
În același context, este menționat că Dominic Fritz este cetățean german ales în România, iar mandatul său ar intra și sub incidența drepturilor conferite de tratatele UE.
Scrisoarea cere Comisiei Europene să acționeze „urgent”, înainte de termenul de 31 august, într-un moment în care tranșa de 770 de milioane de euro depinde de evaluarea îndeplinirii jaloanelor asumate de România.
Nu rezultă din informațiile prezentate că există deja o decizie a Comisiei de blocare a fondurilor; deocamdată este vorba despre o solicitare politică formulată de două grupuri din Parlamentul European, cu potențial de a complica calendarul de plată al PNRR.
Recomandate
USR cere rescrierea Legii Integrității pentru a evita riscul de sancțiuni și pierderea banilor europeni , după ce a depus în Parlament o nouă variantă care elimină amendamentul numit „anti-Fritz”, potrivit Digi24 . Miza invocată de partid este una de reglementare cu efect financiar: forma deja votată în Parlament ar încălca norme europene și ar pune România în situația de a rata jaloane asumate prin PNRR. Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, susține că proiectul adoptat de Camera Deputaților „nu trece de exigențele Comisiei Europene ” și că există riscul nu doar al pierderii banilor legați de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, ci și al unor „sancțiuni mai grave”. „În forma adoptată de Camera Deputaților, Legea ANI nu trece de exigențele Comisiei Europene și riscăm nu numai să pierdem banii din neatingerea jaloanelor ce au fost asumate prin PNRR, dar și alte sancțiuni mai grave.” Ce schimbă USR în noul proiect Conform anunțului, noua „Lege a Integrității” depusă de USR nu mai include prevederile care, în interpretarea formațiunii, l-ar lăsa fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , „dar și pe alți primari din țară”. Șipoș a cerut celorlalte partide să voteze „o lege curată”, argumentând că altfel România ar putea pierde atât bani din PNRR, cât și fonduri europene, invocând ca exemplu situația Ungariei. „Facem un apel pentru a vota legea într-o formă curată, pentru a nu fi puși în situația de a pierde atât banii din PNRR, cât și fondurile europene, așa cum s-a întâmplat în Ungaria lui Orbán.” Unde este proiectul și ce urmează În acest moment, legea inițială care modifica regulile privind integritatea a fost retrimisă în Parlament după o decizie a Curții Constituționale, iar proiectul a trecut de Camera Deputaților cu unele modificări legate de declarațiile de avere. Următorul pas este votul final în Senat. USR precizează că deputații săi au votat împotriva formei care a păstrat amendamentul ce ar urma să ducă la pierderea mandatului pentru Dominic Fritz și alți primari. [...]
Comisia Europeană condiționează legea salarizării de venituri suplimentare , inclusiv prin prelungirea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, într-un semnal de presiune fiscală care poate întârzia reforma și poate afecta calendarul PNRR , potrivit Digi24 . Comisia cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul financiar al noii legi a salarizării „peste scenariul de 8 miliarde de lei” discutat inițial. În plus, Bruxelles-ul indică o problemă de consistență între calculele de impact și textul proiectului, în special la salariile din sănătate, unde discrepanța este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, conform materialului care citează News.ro, cu preluare din Cotidianul.ro. Miza fiscală: CASS la pensiile peste 3.000 de lei, și după 2027 Una dintre măsurile propuse vizează menținerea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și după 31 decembrie 2027, când această reținere ar urma să expire. În prezent, CASS se reține pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, iar Comisia sugerează ca măsura să continue și după 1 ianuarie 2028, ca element de consolidare a veniturilor bugetare. Legea rămâne blocată, cu risc pe banii din PNRR Draftul legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul a venit cu observații și cu solicitarea unui pachet de măsuri compensatorii care să fie adoptat odată cu legea, astfel încât Guvernul să aibă resurse pentru creșterile de venituri. În acest context, legea salarizării este „în continuare blocată”, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR, conform informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri la Cotroceni și discuția despre rating În zilele următoare este prevăzută o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a se încerca un consens asupra formei finale, care „ar putea ajunge în Parlament la vot”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus la Digi24 că valoarea de referință din ultima variantă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe pentru a crea „o zonă de tampon” și pentru a evita „o surpriză” care ar putea duce la un downgrade al ratingului de țară. El a mai afirmat că „nu scade niciun venit” și că există un mecanism de protecție a veniturilor. [...]
Modificările la legea ANI au ajuns la votul decisiv din Senat, cu o miză de 770 milioane euro din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul, iar Dominic Fritz acuză majoritatea PSD, PNL și UDMR că a păstrat o prevedere „cu dedicație politică”, potrivit Libertatea . Proiectul a trecut în Camera Deputaților cu sprijinul PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Inițiativa schimbă modul de publicare a declarațiilor de avere și interese: în locul datelor detaliate (adrese, suprafețe, sume exacte), ar urma să existe o „fișă publică” bazată pe praguri valorice. În reacția sa, liderul USR și primarul Timișoarei susține că legea păstrează așa-numitul „amendament anti-Timișoara”, care introduce sancțiunea încetării mandatului în 30 de zile pentru fapte de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite de instanță. Fritz afirmă că prevederea ar fi fost construită special împotriva sa. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni. Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, a transmis Dominic Fritz. Miza PNRR și termenul-limită Dezbaterea are și o componentă financiară: adoptarea unei forme „funcționale” a legii ANI este prezentată ca un jalon în PNRR, de care depinde virarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Termenul pentru remedierea problemelor semnalate de Curtea Constituțională expiră la finalul lunii, conform sursei. Ce urmează în Parlament După votul din Camera Deputaților, proiectul pleacă la Senat, care este for decizional. Senatorii ar urma să voteze miercuri forma finală, pe fondul avertismentelor opoziției privind posibile obiecții ale Comisiei Europene. În același context, Libertatea notează că parcursul legii a fost influențat de decizii ale Curții Constituționale, inclusiv eliminarea unui amendament propus de AUR privind obligarea depunerii declarațiilor și de către persoanele aflate în concubinaj, pe motiv de încălcare a cerințelor de calitate a legii și a dreptului la viață privată. [...]
Timișoara oprește autorizarea jocurilor de noroc, iar sălile existente intră pe un calendar de închidere : de marți, municipalitatea nu mai emite autorizații pentru astfel de activități, urmând să rămână permise doar jocurile de tip loto ale Loteriei Române, potrivit Digi24 . Decizia vine după ce Consiliul Local Timișoara a aprobat o hotărâre care interzice total sălile de jocuri de noroc în oraș. Primarul Dominic Fritz a precizat că măsura se aplică autorizărilor noi, în timp ce sălile care funcționează deja vor putea rămâne deschise până la expirarea licențelor emise „de la București”, cel târziu anul viitor, urmând să se închidă treptat. „Începând de astăzi, în oraş nu mai pot fi autorizate jocurile de noroc. În Timişoara vor funcţiona doar activităţile de tip loto ale Loteriei Naţionale. Actualele săli de jocuri care mai sunt deschise în oraş vor funcţiona până la expirarea licenţelor primite de la Bucureşti, cel târziu anul viitor.” Ce se schimbă pentru operatori: stop la extindere, ieșire treptată din piață Din perspectiva pieței, hotărârea blochează deschiderea de noi puncte de lucru pentru jocuri de noroc în Timișoara și introduce un orizont de retragere pentru operatorii existenți, în funcție de valabilitatea licențelor. În același timp, sunt exceptate activitățile de tip loto ale Loteriei Române, care pot continua să funcționeze. În primăvară, în municipiul Timișoara erau 173 de locații autorizate de Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc pentru activități de jocuri de noroc, conform datelor citate în material. Context politic și stimulente financiare pentru alte primării În plan județean, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , anunțase în aprilie că primăriile care închid sălile de jocuri de noroc ar urma să primească bani pentru investiții în educație – școli și grădinițe noi sau modernizarea celor existente. „Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc, păcănelele, cum le cunoaştem, vor primi bani pentru şcoli.” Pentru companii, miza imediată este că Timișoara devine un oraș în care creșterea rețelelor de săli este oprită administrativ, iar activitatea existentă se va reduce pe măsură ce expiră licențele; pentru autorități, următorul test va fi gestionarea tranziției până la închiderea completă a sălilor, fără a afecta cadrul de licențiere aflat în derulare. [...]
România își calibrează poziția înaintea reuniunii NATO despre prezența militară a SUA în Europa , după o discuție între consilierul prezidențial Marius Lazurca și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza imediată este reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, convocată pentru a discuta prezența militară americană în Europa și un chestionar transmis recent de Pentagon statelor membre. În mesajul public, Lazurca a spus că discuția cu Nirenberg a vizat „aprofundarea coordonării strategice” dintre SUA și România și că întâlnirea a fost o etapă de pregătire înaintea vizitei sale la Bruxelles, la sediul NATO. „Ne-am pus de acord asupra punctelor-cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică ca partener și angajamentul nostru comun față de alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței.” Ce urmează la NATO și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi, 27 august 2026, și va avea loc fizic la sediul central al NATO din Bruxelles, Belgia. Potrivit informațiilor prezentate, scopul întâlnirii este: discutarea prezenței militare a SUA în Europa; analizarea chestionarului trimis recent de Pentagon către statele membre. În acest context, discuția Lazurca–Nirenberg indică o coordonare politică prealabilă pe subiecte care pot influența direct postura de securitate pe flancul estic al NATO și, implicit, predictibilitatea pentru mediul economic (prin riscuri de securitate, investiții și planificare operațională în regiune). [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]
