Știri
Știri din categoria Politică
Votul pe legea ANI, jalon PNRR, a fost apărat public de Traian Băsescu ca o decizie de evitare a pierderii a 770 de milioane de euro, potrivit Recorder. Fostul președinte susține că PNL a procedat corect votând „legea integrității”, în condițiile în care respingerea ei ar fi însemnat, în evaluarea sa, pierderea unor bani europeni.
Băsescu a declarat la B1 TV că Ilie Bolojan și liberalii nu aveau o alternativă realistă dacă voiau să evite blocarea jalonului din PNRR, indicând explicit suma de 770 de milioane de euro ca miză a votului. În același context, el a spus că liberalii ar urma să urmărească modificarea legii „imediat ce se revine din vacanța parlamentară”.
„Ar fi fost un dezastru, alte 770 de milioane pierdute într-un vot.”
Plenul Senatului a adoptat miercuri legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”, păstrând forma votată cu o zi înainte de Camera Deputaților, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Senatul a fost for decizional, astfel că legea merge la promulgare, iar în material este menționat că actul normativ este jalon în PNRR.
În dezbateri, USR a votat împotrivă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, în timp ce PNL a votat în favoarea legii.
Băsescu a afirmat că „amendamentul PSD-ului este incorect”, invocând două situații personale în care spune că a fost afectat de modificări legislative (drepturile de fost președinte și pensia parlamentară). Totuși, concluzia sa a rămas că votul PNL a fost „răspunsul corect”, în logica evitării pierderii fondurilor.
În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir le-a transmis celor de la USR să îl lase pe Dominic Fritz „să candideze la Chișinău”. Senatorul Șorin Șipoș a susținut că votul USR a vizat evitarea unui precedent și că nu ar fi vorba despre Dominic Fritz, ci despre „un șantaj” pe care l-ar face PSD.
După votul final din Senat, legea merge la promulgare. În paralel, potrivit declarațiilor lui Traian Băsescu, PNL ar avea ca obiectiv modificarea legii după revenirea Parlamentului din vacanță, fără ca materialul să detalieze ce schimbări ar fi vizate sau calendarul exact.
Recomandate
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]
PNL condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de ținta de deficit și disciplina fiscală , într-un aranjament care ar putea aduce o fereastră de stabilitate de șase luni pentru politicile bugetare, potrivit Ziarul Financiar . Ilie Bolojan spune că PNL ia în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu, fără intrarea la guvernare. Acordul analizat nu ar fi unul de coaliție și nu ar presupune participarea PNL în Executiv, ci ar stabili „condițiile transparente” în care liberalii ar susține anumite măsuri, pe o perioadă de șase luni, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Ce cere PNL în schimbul sprijinului Bolojan enumeră un set de condiții cu miză directă pentru politica fiscal-bugetară și pentru relația României cu angajamentele europene: atingerea țintei de deficit; menținerea disciplinei fiscale; protejarea investițiilor; utilizarea responsabilă a banilor publici; respectarea angajamentelor europene ale României. În această formulă, PNL ar rămâne în opoziție, dar ar susține politicile Cabinetului Niculescu atunci când acestea se aliniază obiectivelor considerate esențiale de liberali. Bugetul pe 2027, punctul critic al negocierii Un element central al înțelegerii vizează legea bugetului de stat pentru 2027. PNL afirmă că este pregătit să voteze bugetul în Parlament, însă doar dacă proiecțiile sunt „realiste” și bazate pe venituri care pot fi efectiv încasate. „PNL este pregătit să susţină şi să voteze legea bugetului de stat pentru 2027 dacă aceasta va fi realistă şi fundamentată pe venituri care pot fi încasate” Bolojan avertizează, totodată, că bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile, iar partidul se opune creșterii cheltuielilor fără o sursă clară de finanțare, pe motiv că o astfel de abordare ar putea împinge România „într-o criză și mai gravă”. Fără moțiune de cenzură timp de șase luni, cu condiții În cadrul acestui posibil acord, PNL ar urma să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură în primele șase luni ale Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele stabilite în înțelegere. Bolojan mai afirmă că PNL nu urmărește funcții sau portofolii ministeriale. „PNL nu cere funcţii şi nu negociază ministere. Cere abordări principiale, garanţii pentru stabilitatea financiară a ţării şi pentru continuarea reformelor” În același timp, liderul liberal precizează că partidul își păstrează dreptul de a critica Executivul și de a se opune măsurilor pe care le consideră greșite, chiar dacă oferă sprijin punctual pentru decizii considerate necesare. [...]
PSD se pregătește să intre la guvernare ca singurul partid cu miniștri , într-un „Cabinet hibrid” care ar combina oameni de partid, tehnocrați și persoane apropiate președintelui, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: configurarea unui Executiv care să poată funcționa cu sprijin parlamentar limitat, după ce PNL ar urma să voteze învestirea, dar să treacă apoi în Opoziție. Conform surselor politice citate, cei mai mulți lideri PSD i-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu că partidul „trebuie să intre la guvernare” și să obțină „ministere cu greutate”. Miercuri, conducerea centrală ar urma să se întâlnească cu primarii marilor orașe și cu președinții de consilii județene pentru a „lua pulsul partidului”, însă aceeași sursă susține că decizia de a intra la guvernare este deja cunoscută. Cum ar arăta „Cabinetul hibrid” și cine ar controla portofoliile-cheie Scenariul descris de sursele citate indică un Executiv format din: miniștri PSD „cu carnet de partid”; oameni de încredere ai președintelui Nicușor Dan; tehnocrați aleși de premierul desemnat, Luca Niculescu . În această arhitectură, președintele ar urmări o colaborare strânsă cu Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, iar titularii acestor portofolii ar veni „din zona de interes a Cotroceniului”, potrivit surselor. Sprijin parlamentar: PNL ar vota, USR nu, iar UDMR ar rămâne fără miniștri În primă fază, Sorin Grindeanu și-ar fi dorit refacerea coaliției cu PNL și UDMR, însă Ilie Bolojan „se opune”, potrivit relatării. Varianta conturată ar fi ca PNL să voteze Cabinetul Niculescu, dar ulterior să treacă în Opoziție, în timp ce USR „nici măcar nu va vota guvernul”. În acest context, UDMR nu ar urma să aibă miniștri, dar și-ar păstra prefecții și secretarii de stat. Rezultatul ar fi un Executiv în care PSD ar rămâne singurul partid cu miniștri, alături de tehnocrații selectați de președinte și de premierul desemnat. Schimb de acuzații Grindeanu–Bolojan pe blocajul politic În material sunt redate și pozițiile publice ale liderilor. Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să se implice în formarea noului guvern și să se concentreze pe „viitorul economic al României”, invocând relansarea economiei, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a scris: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic. Românii s-au sacrificat destul! Acum au dreptul să nu mai poarte pe umeri greutatea unor politici absurde, cum au și dreptul să se bucure de un nivel de trai predictibil. Nu trebuie să se mai teamă că nu își vor putea plăti facturile, că le vor scădea veniturile sau că vor fi concediați”. Ilie Bolojan a replicat că PSD i-a cerut, pe rând, să plece și apoi să guverneze, în condițiile în care Executivul ar funcționa „cu atribuții limitate” după moțiunea de cenzură. Tot pe Facebook, premierul a afirmat: „De la moțiunea de cenzură, PSD îmi cere să plec imediat din funcție, deși nu a oferit o soluție pentru a prelua guvernarea, de care, în mod evident, se teme. Acum îmi cere să guvernez. Asta fac. Cu atribuții limitate, acest guvern ține România pe linia de plutire”. Bolojan a mai spus că PNL este pregătit să sprijine învestirea unui nou guvern chiar dacă liberalii nu vor participa la acesta și că i-a prezentat premierului desemnat, Luca Niculescu, „condițiile” partidului. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, următorul reper este întâlnirea de miercuri a conducerii PSD cu aleșii locali, în condițiile în care, pe varianta descrisă de surse, intrarea PSD la guvernare ar fi deja decisă, iar negocierile se mută pe împărțirea portofoliilor și pe formula de sprijin parlamentar pentru învestirea Cabinetului Niculescu. [...]
PNL propune o „stabilitate condiționată” pentru șase luni, fără intrare la guvernare , printr-un acord bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu , care ar include angajamente pe deficit și disciplină fiscală, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că documentul nu ar fi un acord de coaliție și nu ar presupune participarea PNL la Guvern. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL precizează că partidul „va rămâne partid de opoziție”, dar ar susține politicile Guvernului Niculescu atunci când acestea „servesc interesului României” și respectă un set de principii cu accent pe stabilitatea financiară. Ce ar conține acordul: condiții pe deficit, fiscalitate și investiții Bolojan indică drept repere pentru susținerea guvernului: atingerea țintei de deficit și păstrarea disciplinei fiscale, „punerea economiei pe baze sănătoase” și protejarea investițiilor, folosirea responsabilă a banului public și respectarea angajamentelor europene. Totodată, PNL se declară pregătit să susțină și să voteze bugetul de stat pentru 2027, cu condiția ca acesta să fie „realist” și bazat pe venituri care pot fi încasate. În viziunea lui Bolojan, bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală, să protejeze investițiile și să evite creșterea cheltuielilor fără acoperire. Miza operațională: fără moțiune de cenzură în primele șase luni Un element central al propunerii este angajamentul că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord. Bolojan mai afirmă că PNL „nu cere funcții și nu negociază ministere”, dar va fi „o opoziție fermă” când guvernul greșește și va susține măsurile considerate necesare. Context: Niculescu spune că rămân pe masă toate formulele de guvern Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat marți, după discuțiile cu partidele parlamentare, că sunt în continuare posibile mai multe variante: guvern politic, guvern „hibrid” (politic și tehnic) sau guvern tehnocrat. El a spus că, pentru un guvern tehnocrat, are o listă de miniștri pe care o poate prezenta „chiar mâine”. [...]
