Știri
Știri din categoria Politică
PSD își caută o majoritate alternativă în Parlament, chiar și fără PNL, iar această reconfigurare poate întârzia deciziile-cheie de guvernare – de la traiectoria fiscală la bugetul pe 2027, în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că are „mai multe scenarii” pentru noul cabinet, potrivit Euronews.
Negocierile pentru formarea guvernului s-au blocat după ce PNL și USR au anunțat că nu vor mai colabora cu PSD. În acest context, liderii PSD susțin că lucrează la formarea unei noi majorități parlamentare, iar Sorin Grindeanu ar putea fi propus la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru.
Președintele Nicușor Dan afirmă că obiectivul este un guvern „pro-occidental” „într-un termen rezonabil” și indică drept zone unde ar exista acord „pe politicile mari”:
În același mesaj, Nicușor Dan spune că viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.
„Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari - OECD, SAFE, PNRR. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, și în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.”
Potrivit surselor Euronews, Sorin Grindeanu și-ar dori o majoritate formată alături de:
În interiorul PSD, mesajul public este că partidul își asumă funcția de prim-ministru, iar numele avansat este Sorin Grindeanu, conform declarațiilor citate de Euronews.
În paralel, USR transmite că nu va face o majoritate parlamentară cu PSD, iar Dominic Fritz afirmă că „mingea este la PSD” și că nu va reacționa public la „fiecare scenariu nou aruncat pe piață”.
Contextul politic imediat este că PSD și AUR au susținut demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, iar PNL și USR funcționează acum ca o alianță „ad-hoc”, potrivit materialului.
Euronews notează că președintele Nicușor Dan ar putea desemna următorul prim-ministru la finalul săptămânii viitoare. Până atunci, șeful statului se va concentra pe organizarea Summitului B9 de miercuri, la București.
Recomandate
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
Prelungirea interimatului Guvernului Bolojan cel puțin până în iunie riscă să blocheze agenda de reforme și accesarea fondurilor europene , într-un moment în care partidele încă „caută o soluție” pentru o majoritate, potrivit HotNews , care citează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Pîslaru a spus sâmbătă că perioada de interimat „ar putea să fie mai lungă decât se crede” și că „s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”. În acest interval, a avertizat el, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, indicând explicit miza obținerii banilor europeni „de care avem atât de mare nevoie”. Miza imediată: reforme și bani europeni, cu un guvern în tranziție Ministrul interimar a legat prelungirea interimatului de dificultatea de a avansa decizii cu impact structural. În același context, el a apreciat că un guvern minoritar ar fi „o soluție complicată”, deoarece implementarea unei agende de reforme este dificilă fără o susținere parlamentară solidă. Tensiunea politică: acuzații la adresa PSD și mesaj de unitate în PNL Pîslaru a susținut că PSD ar fi încercat înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului și a PNL „pentru că au început să se facă niște reforme importante”, invocând „încăpățânarea” premierului de a le duce mai departe. În interiorul PNL, el a descris un vot pentru trecerea partidului în opoziție drept un semnal de coeziune: rezoluția ar fi fost adoptată „cu 50 de voturi din 54”. Totodată, Pîslaru a afirmat că Bolojan ar fi câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor persoane dezamăgite de politică. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că negocierile politice pentru o formulă de guvernare pot prelungi interimatul cel puțin până în iunie, cu efecte directe asupra capacității executivului de a împinge reforme și de a menține ritmul pe dosarele legate de finanțările europene. Informația rămâne, însă, o estimare politică, nu un calendar oficial anunțat instituțional. [...]
Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]
Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]
Președintele Nicușor Dan ar urma să avanseze săptămâna viitoare o formulă de guvern care să deblocheze bugetul pe 2027 și țintele de deficit agreate cu UE , potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată a negocierilor este ieșirea din criza politică după demiterea Guvernului Bolojan, cu accent pe continuitatea angajamentelor fiscale. Discuțiile pentru formarea unei noi majorități se poartă „în culise”, iar șeful statului ar pregăti o propunere pentru partidele din fosta coaliție pro-europeană, care ar putea viza fie refacerea unei coaliții majoritare, fie o coaliție minoritară sub forma unui „guvern de tranziție”, conform surselor citate. Scenariul „guvernului de tranziție” și obiectivele economice În urma consultărilor informale de la Cotroceni, președintele UDMR, Kelemen Hunor , a indicat existența scenariului unui guvern de tranziție, cu mandat limitat și sarcini prestabilite. Potrivit informațiilor din articol, principalele ținte ale unui astfel de executiv ar fi: alcătuirea bugetului pentru 2027; menținerea economiei „pe același traseu”; păstrarea deficitului bugetar în limitele convenite cu Uniunea Europeană. Antena 3 notează că un asemenea guvern ar putea fi instalat la Palatul Victoria „în perioada următoare”, fără a avansa un calendar ferm. Calendarul negocierilor: o nouă rundă la Cotroceni Sursele citate indică faptul că la finalul săptămânii viitoare ar urma să aibă loc o nouă rundă de discuții la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție, după modelul întâlnirilor din această săptămână. Abia după aceste discuții ar urma să existe o propunere „clară” din partea președintelui. Ce a spus președintele după consultările informale Nicușor Dan a declarat, sâmbătă, după consultările informale declanșate în contextul demiterii Guvernului Bolojan, că România va avea un „guvern pro-occidental” într-un termen „rezonabil” și a indicat bugetul pe 2027 drept obiectiv principal al viitorului Executiv. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, a spus președintele, potrivit declarațiilor redate în articol, menționând că, după discuțiile cu PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, s-au conturat „niște scenarii” pentru negocierile care urmează. [...]
Victor Negrescu leagă „pro-occidental” de obligații NATO și parteneriate strategice , într-un mesaj care ridică miza pentru viitoarea coaliție de guvernare să includă explicit aceste angajamente în program, potrivit Agerpres . Europarlamentarul PSD a spus, la un eveniment organizat de PES activists România de Ziua Europei, că termenul „pro-occidental” a ajuns să fie interpretat în cheie negativă în dezbaterea publică și a încercat să îl definească drept o extensie a poziționării pro-europene. În viziunea sa, conceptul include respectarea principiilor din NATO și a parteneriatelor strategice ale României. Negrescu a susținut că România „nu poate rămâne izolată” într-o „dinamică globală” și că trebuie să fie „activă”, să se modernizeze și să respecte anumite principii. Ca exemplu, el a invocat un vot recent din Parlamentul României, în care „coaliția pro-europeană” ar fi susținut nevoia de solidaritate cu Statele Unite, atunci când SUA a cerut sprijinul României. Ce cere pentru viitoarea coaliție de guvernare În acest context, europarlamentarul a afirmat că nu este vorba despre „două dinamici diferite”, ci despre „o direcție clară” pe care România ar trebui să o adopte, iar viitoarea coaliție de guvernare ar trebui să integreze aceste componente „cu obiective clare și precise”. Fonduri europene, modernizare și critică la adresa austerității Negrescu a evidențiat și eforturile PSD pentru aderarea la UE și atragerea fondurilor europene, afirmând că partidele de dreapta „nu pot să-și revendice monopolul” proiectului european. El a mai spus că modernizarea statului ar trebui să includă folosirea activă a fondurilor europene, respectarea legislației europene, dialogul social și solidaritatea. Într-o critică directă la adresa politicilor de reducere a cheltuielilor, Negrescu a declarat că în tratatele europene nu apare conceptul de „austeritate” și că aceasta „nu are nimic de-a face” cu proiectul european al României sau al UE. La final, el a opinat că, în ultimele zece luni, coaliția de guvernare s-a concentrat mai degrabă pe „lucruri minore” decât pe modernizarea României. [...]
