Știri
Știri din categoria Politică
Riscul politic de a bloca consolidarea fiscală și banii europeni crește, pe fondul votului iminent pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, într-un moment în care România încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Parlamentul începe marți, de la ora 11:00, la București, dezbaterea asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului minoritar. Inițiativa este susținută de două forțe mari din legislativ: principalul grup de opoziție de extremă dreapta și social-democrații, care au ieșit din coaliția de guvernare luna trecută, invocând nepopularitatea măsurilor de austeritate fiscală.
Deși moțiunea a avut săptămâna trecută sprijinul necesar pentru a trece, votul este secret, iar tensiunile dintre partide și posibilitatea unor „defecțiuni” de ultim moment pot schimba rezultatul.
Indiferent cine ar conduce următorul guvern, provocarea imediată ar fi să strângă sprijin politic pentru reformele necesare deblocării a aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din fondurile de redresare ale UE, care expiră după luna august. Accesarea banilor este descrisă ca fiind crucială pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 7,7% din PIB anul trecut.
Fără măsuri suplimentare de reducere a deficitului, România ar putea avea dificultăți în:
În acest context, Andreea Elena Draghia, economist la Raiffeisen Bank București, spune că o variantă de compromis ar putea fi un guvern tehnocrat sau de minoritate, însă avertizează că orice formulă de guvernare ar fi probabil mai slabă decât cabinetul Bolojan în a împinge consolidarea fiscală și reformele structurale.
Investitorii sunt deja descriși ca fiind neliniștiți. Luni, leul s-a menținut aproape de un minim istoric, la aproape 5,2 lei pentru un euro. Totodată, randamentul obligațiunilor de stat în lei pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,37%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Moțiunea a fost semnată de peste 250 de parlamentari, un nivel care ar asigura adoptarea într-un parlament de 464 de locuri, însă social-democrații și AUR nu au, potrivit materialului, un plan politic pentru „ziua de mâine”.
Mai mult, grupuri mai mici de extremă dreapta au transmis deja că ar putea să-și reconsidere sprijinul dacă nu apare o soluție credibilă de guvernare până la vot — sprijin de care moțiunea are nevoie, deoarece social-democrații și AUR nu dețin împreună majoritatea.
Cele două partide mari au exclus colaborarea pentru un nou guvern. Social-democrații ar prefera o coaliție pro-europeană fără Bolojan, însă o astfel de formulă este complicată, în condițiile în care partidul liberal al premierului și alți parteneri mai mici au respins o nouă alianță cu formațiunea care a părăsit coaliția.
Alegerile anticipate „par încă improbabile”, potrivit economistului citat, dar un impas politic ar putea crește perspectiva acestora. România nu a mai avut alegeri anticipate în ultimele trei decenii, iar un astfel de scenariu ar putea avantaja AUR, partidul de extremă dreapta care conduce în sondaje, să ajungă la putere pentru prima dată.
Recomandate
Tensiunile din jurul moțiunii de cenzură au escaladat pe holurile Parlamentului , unde premierul Ilie Bolojan a fost huiduit înaintea dezbaterilor, potrivit Agerpres . Incidentul a implicat-o pe europarlamentarul Diana Șoșoacă și câțiva membri ai grupului S.O.S. România, care au scandat împotriva Guvernului. Grupul de protestatari a început să strige „Jos Guvernul” în momentul în care premierul a apărut pe holurile Parlamentului, înainte de începerea dezbaterilor la moțiunea de cenzură. Diana Șoșoacă i-a adresat premierului mai multe reproșuri, inclusiv: „Așa să ai grijă și de mama ta! Nu ți-ar fi rușine, că ți-ai bătut joc de oameni în țara asta”. De ce contează Episodul indică un climat politic tensionat în ziua în care Parlamentul dezbate și votează moțiunea de cenzură, cu presiune publică și confruntări directe în jurul premierului chiar înainte de ședința decisivă. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă au existat intervenții ale forțelor de ordine sau dacă incidentul a afectat desfășurarea procedurilor parlamentare. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat moțiunea de cenzură de riscul de credibilitate financiară al României , susținând în Parlament că demersul are „o fractură logică” mai ales din partea PSD, care a contrasemnat textul, în condițiile în care partidul a fost la guvernare și ar fi cunoscut situația bugetară, potrivit news.ro . Bolojan a spus că, dacă acuzațiile din moțiune sunt reale, semnatarii ar trebui să explice „unde au fost până acum”, iar dacă nu sunt reale, „i-ar fi rușine” să semneze un astfel de document. În intervenția din plenul reunit, premierul a calificat moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”. Deficitul și presiunea piețelor, în centrul apărării Guvernului Șeful Executivului a invocat situația fiscală ca argument principal, afirmând că România a venit din 2024 cu „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB”, pe care spune că l-a găsit la preluarea mandatului, în urmă cu zece luni. El a susținut că guvernele anterioare au amânat reformele și au ignorat realitățile „până nu a mai fost posibil să fie ocolite”, iar „agențiile de rating, piețele financiare și partenerii europeni” ar fi fost mai îngăduitori până la alegerile prezidențiale, însă „indulgența lor nu s-a întins”. Ținte: PNRR și fondurile europene Bolojan a legat disputa politică de mize cu impact economic, afirmând că este vorba despre „credibilitatea țării”, menținerea deficitelor, „absorbția de fonduri europene” și riscul de a pierde bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În același context, premierul a acuzat PSD că nu și-a asumat funcția de prim-ministru, preferând ca „altul să-și asume costurile”, în timp ce partidul ar fi urmărit să păstreze „avantajele guvernării”. Acuzații de „opoziție din interior” în coaliție Premierul a mai afirmat că, în primele luni, PSD ar fi jucat „rolul opoziției din interiorul guvernului”, descriind tensiuni în coaliție și scurgeri „pe surse” despre discuțiile interne. El a pus pierderea de electorat în 2024 și 2025 pe seama promisiunilor care „nu au putut fi onorate” și a așteptărilor create că „statul le poate da ce nu are”. [...]
Votul de marți pe moțiunea PSD–AUR poate demite Guvernul Bolojan doar dacă se strâng 233 de opțiuni „pentru”, într-o procedură cu vot secret cu bile care face dificilă verificarea disciplinei de partid , potrivit Libertatea . Miza este una de stabilitate politică: în actuala configurație a Parlamentului, Guvernul condus de Ilie Bolojan cade automat dacă moțiunea întrunește majoritatea parlamentarilor aleși, adică 50% + 1 din totalul deputaților și senatorilor. Pragul indicat este de 233 de voturi din 463 de parlamentari. Cum se votează, tehnic: vot secret cu bile Conform Constituției și regulamentelor parlamentare, moțiunea de cenzură se decide prin vot secret cu bile, metodă folosită obligatoriu pentru demiterea Guvernului. Procedura descrisă presupune: în fața prezidiului sunt două urne: una pentru bile albe și una pentru bile negre; fiecare deputat și senator primește două bile: una albă și una neagră; pentru votul „PENTRU” moțiune (adică demiterea Guvernului): bila albă se introduce în urna neagră, iar bila neagră în urna albă; pentru votul „CONTRA” moțiune (adică susținerea Guvernului): bila albă se introduce în urna albă, iar bila neagră în urna neagră; dacă ambele bile ajung în aceeași urnă, votul este nul. Publicația notează că, deși procedura este gândită să asigure confidențialitatea opțiunii, în practică partidele pot încerca să controleze votul, inclusiv prin solicitări de vot „la vedere” sau prin cerința ca parlamentarii să nu ridice bilele. Contextul politic și ce urmează Criza politică este plasată de Libertatea pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria. Moțiunea de cenzură a fost anunțată de PSD și AUR pe 27 aprilie și înaintată oficial a doua zi. Votul este programat pentru marți, 5 mai, iar dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan ar deveni al șaptelea guvern demis prin moțiune de cenzură după 1989, mai arată sursa. [...]
AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere : prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu , a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat: „Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”. Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului: „Obiectivul AUR este alegeri anticipate”. Ce urmează în Parlament și care este pragul de adoptare Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților. Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot. Semnalul operațional: disciplină diferită la vot între PSD și AUR În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează. „Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”. [...]
Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie , susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul . Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament. Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea. „PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului” Miza: stabilitatea guvernării și efectul asupra mediului economic În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”. „Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.” Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor. „Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat” Ce urmează Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan , conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” ( Adevărul ), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text ( Adevărul ). [...]
În pragul votului pe moțiunea de cenzură , o facțiune din PNL încearcă să forțeze menținerea partidului la guvernare alături de PSD, dar fără Ilie Bolojan , prin mobilizarea primarilor liberali și a structurilor județene, potrivit G4Media , care citează surse din partid. Miza este una operațională și de putere internă: liderii grupării anti-Bolojan ar fi început să contacteze primarii PNL pentru a crea „un curent pro-rămânere la guvernare” împreună cu PSD, însă în formula în care Ilie Bolojan nu mai conduce jocul politic. În paralel, aceeași facțiune ar încerca, „în aceste zile”, să convoace ședințe ale birourilor permanente județene PNL, cu scopul de a da mandat șefilor de filiale să ceară, în ședința PNL programată în această seară, ca partidul să rămână la guvernare. Decizia se ia azi, pe fondul moțiunii PSD-AUR Contextul imediat este votul din Parlament pe moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, programat astăzi după ora 11. Ulterior, PNL urmează să decidă „direcția partidului” într-o ședință a Biroului Politic Național, de la ora 17.00. Potrivit informațiilor din articol, conducerea PNL votase în urmă cu două săptămâni, în unanimitate, ca partidul să nu mai facă parte dintr-o coaliție cu PSD dacă partidul condus de Sorin Grindeanu va iniția o moțiune de cenzură. Totuși, în spațiul public au apărut deja poziții care susțin rămânerea la guvernare: G4Media notează că, încă de săptămâna trecută, liberali precum Valeriu Iftime (Botoșani) și Alin Tișe (Cluj) au spus public că PNL ar trebui să rămână la guvernare cu PSD. Ce urmează Din datele prezentate, două momente sunt decisive în aceeași zi: votul pe moțiunea de cenzură (după ora 11, în Parlament); ședința Biroului Politic Național al PNL (ora 17.00), unde ar urma să se stabilească linia partidului. [...]
