Știri
Știri din categoria Politică
Riscul politic de a bloca consolidarea fiscală și banii europeni crește, pe fondul votului iminent pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, într-un moment în care România încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Parlamentul începe marți, de la ora 11:00, la București, dezbaterea asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului minoritar. Inițiativa este susținută de două forțe mari din legislativ: principalul grup de opoziție de extremă dreapta și social-democrații, care au ieșit din coaliția de guvernare luna trecută, invocând nepopularitatea măsurilor de austeritate fiscală.
Deși moțiunea a avut săptămâna trecută sprijinul necesar pentru a trece, votul este secret, iar tensiunile dintre partide și posibilitatea unor „defecțiuni” de ultim moment pot schimba rezultatul.
Indiferent cine ar conduce următorul guvern, provocarea imediată ar fi să strângă sprijin politic pentru reformele necesare deblocării a aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din fondurile de redresare ale UE, care expiră după luna august. Accesarea banilor este descrisă ca fiind crucială pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 7,7% din PIB anul trecut.
Fără măsuri suplimentare de reducere a deficitului, România ar putea avea dificultăți în:
În acest context, Andreea Elena Draghia, economist la Raiffeisen Bank București, spune că o variantă de compromis ar putea fi un guvern tehnocrat sau de minoritate, însă avertizează că orice formulă de guvernare ar fi probabil mai slabă decât cabinetul Bolojan în a împinge consolidarea fiscală și reformele structurale.
Investitorii sunt deja descriși ca fiind neliniștiți. Luni, leul s-a menținut aproape de un minim istoric, la aproape 5,2 lei pentru un euro. Totodată, randamentul obligațiunilor de stat în lei pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,37%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Moțiunea a fost semnată de peste 250 de parlamentari, un nivel care ar asigura adoptarea într-un parlament de 464 de locuri, însă social-democrații și AUR nu au, potrivit materialului, un plan politic pentru „ziua de mâine”.
Mai mult, grupuri mai mici de extremă dreapta au transmis deja că ar putea să-și reconsidere sprijinul dacă nu apare o soluție credibilă de guvernare până la vot — sprijin de care moțiunea are nevoie, deoarece social-democrații și AUR nu dețin împreună majoritatea.
Cele două partide mari au exclus colaborarea pentru un nou guvern. Social-democrații ar prefera o coaliție pro-europeană fără Bolojan, însă o astfel de formulă este complicată, în condițiile în care partidul liberal al premierului și alți parteneri mai mici au respins o nouă alianță cu formațiunea care a părăsit coaliția.
Alegerile anticipate „par încă improbabile”, potrivit economistului citat, dar un impas politic ar putea crește perspectiva acestora. România nu a mai avut alegeri anticipate în ultimele trei decenii, iar un astfel de scenariu ar putea avantaja AUR, partidul de extremă dreapta care conduce în sondaje, să ajungă la putere pentru prima dată.
Recomandate
PNL își pregătește duminică un Congres extraordinar cu miză de control intern, pe fondul unei dispute juridice care a suspendat decizii-cheie ale conducerii , iar Consiliul Național se reunește vineri după-amiază pentru a stabili agenda și detaliile organizatorice, potrivit HotNews . Ședința extraordinară este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Reuniunea fusese convocată inițial pentru a formaliza Congresul extraordinar din 21 iunie, propus de Ilie Bolojan pentru a „clarifica” direcția partidului, însă agenda ar putea fi ajustată după evoluțiile rapide de joi. Decizia Tribunalului Ilfov complică agenda conducerii PNL Este prima întâlnire a șefilor PNL după hotărârea Tribunalului Ilfov, care a intervenit în conflictul intern. Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari PNL – contestatari ai lui Ilie Bolojan – au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii luate luni seară de Biroul Politic Național: decizia de a nu vota Guvernul Veștea și decizia de excludere din partid a membrilor care ar fi făcut acest lucru. Instanța le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acestor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea. Contextul adaugă presiune asupra conducerii înaintea Congresului, pentru că pune sub semnul întrebării instrumentele disciplinare și linia politică stabilită de centru. Pentru detalii despre decizia instanței și ritmul în care a fost luată, HotNews a relatat anterior aici: HotNews . Congres cu 2.500 de delegați și alegeri pentru întreaga conducere Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo . Vor fi invitați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 sunt delegați de drept, iar 2.000 sunt delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Miza este una de alegeri, inclusiv pentru funcția de președinte al PNL, în condițiile în care Adrian Veștea a fost desemnat premier de către Nicușor Dan și a refuzat să se retragă, deși conducerea PNL i-a cerut acest lucru. Conform surselor citate, Veștea ar urma să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan. Veștea a confirmat joi intenția de a candida și a cerut mutarea Congresului pe 28 iunie, pentru a putea pregăti „o moțiune pentru candidatură”, potrivit HotNews . Schimbare de statut: un singur prim-vicepreședinte, în loc de patru Tot duminică ar urma să fie discutată și o modificare a statutului PNL: reducerea numărului de prim-vicepreședinți la unul singur, față de patru în prezent, conform surselor din partid citate. În același context intern, HotNews notează că trei dintre cei patru actuali prim-vicepreședinți – Adrian Veștea, Cătălin Predoiu (care a demisionat din această funcție) și Nicoleta Pauliuc – fac parte din gruparea anti-Bolojan. Separat, în partid se adaugă și un element de vulnerabilitate politică: Ciprian Ciucu, descris ca unicul prim-vicepreședinte PNL care îl sprijină pe Ilie Bolojan, este cercetat penal de DNA pentru luare de mită, potrivit HotNews . [...]
Eugen Tomac avertizează că blocajul politic lovește direct în economie și în capacitatea României de a atrage bani europeni , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește instabilitatea și erodează predictibilitatea în relația cu instituțiile financiare și partenerii externi, potrivit unui interviu acordat HotNews . Tomac, premier desemnat care și-a depus mandatul și consilier prezidențial, spune că efectele crizei „se simt în buzunar”, pe fondul unui „șoc fiscal” resimțit deja de populație anul trecut. În lectura lui, costul economic nu este suportat de actorii politici care întrețin impasul, ci de gospodării. De ce contează: predictibilitatea și finanțarea europeană În interviu, Tomac insistă că fiecare zi fără guvern înseamnă „instabilitate, insecuritate și o Românie vulnerabilă”, iar miza depășește disputa politică internă: lipsa de predictibilitate afectează statul în relația cu partenerii externi, instituțiile financiare și cetățenii. El plasează explicit pe lista urgențelor formarea rapidă a unui executiv „capabil să atragă banii europeni”, chiar „cu prețul unor compromisuri”, și cere partidelor să iasă din logica electorală pentru a debloca votul din Parlament. Cum descrie Tomac eșecul propriei tentative de a strânge majoritatea Tomac relatează că a anticipat, împreună cu președintele Nicușor Dan , că prima propunere de guvern nu va strânge majoritatea necesară, invocând „poziția inflexibilă a PNL” ca factor care a făcut improbabilă atingerea pragului de voturi. În același timp, susține că PNL nu i-ar fi comunicat explicit că nu îl va susține, ci i-ar fi pus condiții pe care afirmă că le-a acceptat, inclusiv disponibilitatea de a înlocui nominalizări pentru a evita blocaje în negocieri. Cu toate acestea, spune că nu a mai putut ajunge la 233 de voturi. Desemnarea lui Adrian Veștea „după câteva ore” Potrivit lui Tomac, după ce a decis să se retragă pentru a nu prelungi criza „încă câteva zile”, președintele s-a reorientat „după câteva ore” către varianta Adrian Veștea. Tomac afirmă că nu l-a sfătuit pe președinte în privința acestei opțiuni, dar că a susținut ideea ca viitorul premier să vină cu un cabinet de politicieni, considerând că un guvern de „specialiști” a fost una dintre piedicile în formarea majorității. Întrebat despre discuțiile privind AUR, Tomac declară că nu a avut „nici direct, nici indirect” discuții cu AUR sau SOS și spune că nu știe ce contacte are Veștea, subliniind că prioritatea sa rămâne ieșirea României din criză. Acuzațiile privind afacerile imobiliare ale lui Veștea și prezumția de nevinovăție Întrebat despre dezvăluirile Snoop privind o tranzacție de 600.000 de euro și semnarea ulterioară, ca primar, a unor documente pentru investiția imobiliară, Tomac spune că pornește de la prezumția de nevinovăție și își rezervă un punct de vedere „extrem de aspru” doar în cazul unei decizii în instanță. Ce urmează, în logica lui Tomac: „urgența zero” Tomac afirmă că își dorește ca guvernul Veștea să fie învestit și insistă că „urgența zero este să avem guvern”, indiferent dacă va fi minoritar sau majoritar, invocând „filtrul constituțional” al Parlamentului pentru evaluarea ulterioară a performanței executivului. [...]
Revenirea lui Ilie Bolojan la sediul PNL reaprinde miza internă a Congresului , într-un moment în care partidul își calibrează strategia și mesajele pentru competiția de conducere, potrivit Antena 3 . Materialul publicat de Antena 3 este prezentat în format video și indică faptul că Ilie Bolojan a revenit la sediul PNL, în contextul pregătirilor pentru Congres și al unei „noi strategii” legate de acest eveniment. Din informațiile disponibile în pagina sursei nu reies, însă, detalii concrete despre conținutul strategiei, calendarul deciziilor sau eventuale schimbări de echipă ori de poziționare internă. În lipsa acestor elemente, impactul practic rămâne deocamdată la nivel de semnal politic: repoziționare și mobilizare înaintea Congresului, cu potențiale efecte asupra echilibrului de putere din partid. [...]
Ilie Bolojan intră în cursa pentru șefia PNL, pe fondul schimbării regulilor interne care mută competiția pe „moțiuni” și echipe , înaintea Congresului extraordinar convocat duminică la ora 12:00, potrivit Digi24 . Bolojan a transmis, vineri, după reuniunea Consiliului Național al PNL, că își va depune candidatura la președinția partidului și a argumentat că liberalii au nevoie de o conducere care să asigure unitatea formațiunii și să reconstruiască un PNL „puternic, credibil și respectat”. În aceeași reuniune, PNL a aprobat propunerile privind noul statut, iar Bolojan a precizat că modificările au fost adoptate cu o majoritate de peste două treimi și urmăresc „consolidarea unității interne” și evitarea fragmentării. Miza: candidaturi pe moțiuni și echipe, nu doar pe nume Potrivit mesajului lui Ilie Bolojan, noile prevederi statutare schimbă modul de construcție a candidaturilor la vârful partidului: candidaturile vor fi construite „pe baza unor moțiuni”; președintele va candida „împreună cu o echipă”; obiectivul declarat este reducerea riscului de fragmentare internă și creșterea responsabilității politice. Calendarul depunerii candidaturii și direcția politică Bolojan a anunțat că își va depune candidatura până sâmbătă după-amiază, „împreună cu echipa” cu care intenționează să meargă mai departe. În mesajul său, el a mai spus că PNL trebuie să își stabilească atât noua conducere, cât și direcția politică pentru perioada următoare, insistând pe ideea de unitate de acțiune și pe deschiderea partidului către „oameni valoroși”, cu accent pe meritocrație, inclusiv în administrație. [...]
PNL își pregătește Congresul extraordinar de duminică, cu mize statutare și disciplinare , după ce Consiliul Național se reunește vineri, online, pentru a convoca formal reuniunea de la Romexpo și a-i stabili agenda, potrivit Antena 3 . Ședința extraordinară a Consiliului Național este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 „de drept” și 2.000 aleși de organizațiile partidului din teritoriu. Statutul PNL, pe masa Consiliului Național Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național urmează să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea , Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Context: conflictul intern și disputa ajunsă în instanță Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de premier desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a motivat convocarea Congresului prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”, într-un mesaj transmis după decizia BPN: „Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune.” În zilele anterioare, BPN a votat, între altele, împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, precum și pentru solicitarea ca acesta să-și depună mandatul de premier desemnat. Totodată, a fost adoptată o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, prezentați drept contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a suspendat deciziile, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: vot în Congres și o candidatură anunțată Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul prim-vicepreședintelui) se decide prin votul Congresului, în urma unei propuneri a BPN adoptate de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Antena 3 mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, însă nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni. [...]
PNL intră într-un weekend decisiv pentru conducere și direcția politică , cu un Consiliu Național convocat de urgență și un Congres extraordinar programat duminică, pe fondul unui conflict intern care a ajuns și în instanță, potrivit Antena 3 . Consiliul Național al PNL se reunește vineri, de la ora 17:00, online, cu participarea a 800 de delegați, pentru a convoca oficial Congresul extraordinar de duminică (ora 12:00), la Romexpo, și pentru a stabili ordinea de zi. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: conducerea PNL și repoziționarea partidului între Opoziție și guvernare Duminică urmează alegeri pentru conducerea partidului, iar Ilie Bolojan candidează la președinția PNL. Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru aceeași funcție și a cerut amânarea Congresului, astfel încât acesta să aibă loc după ce ar obține, eventual, votul de încredere al Parlamentului pentru funcția de prim-ministru. În același timp, Congresul ar urma să modifice statutul partidului, inclusiv prin reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea de la patru la una a funcțiilor de prim-vicepreședinte. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu (care a demisionat din funcție miercuri). Antena 3 notează că Bolojan urmărește, prin votul de duminică, să își reconfirme controlul în partid și să obțină sprijin pentru intrarea PNL în Opoziție, în condițiile în care o parte dintre parlamentari și lideri județeni ar susține intrarea la guvernare alături de PSD. Disputa a ajuns la Tribunalul Ilfov : procese, suspendări și amenințări cu excluderi Pe lângă confruntarea pentru șefia partidului, o altă miză a Congresului este dacă se va decide excluderea lui Veștea — despre care Antena 3 scrie că a acceptat să fie premier fără consultarea PNL — și a parlamentarilor din gruparea contestatarilor lui Bolojan. În plan juridic, Tribunalul Ilfov a suspendat joi decizia Biroului Politic Național privind interzicerea votării guvernului Veștea de către parlamentarii PNL. Tabăra lui Bolojan susține însă că votul este liber, dar și partidul este liber să ia decizii față de cei care votează. Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat vineri că procesele deschise de gruparea Veștea împotriva deciziilor conducerii centrale nu vor afecta desfășurarea Congresului și a ironizat noile demersuri juridice: „Pot să atace la Tribunalul Ilfov de câte ori doresc. Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend pentru a ataca inclusiv hotărârile Consiliului Naţional de astăzi.” Bogdan a mai susținut că există o contradicție în poziția celor 16 reclamanți care contestă mandatul stabilit de BPN pentru parlamentarii PNL, afirmând că o parte dintre ei ar fi impus, la rândul lor, mandate delegaților din filialele pe care le conduc pentru susținerea lui Veștea. Cazul Ciucu: control judiciar, dar sprijin intern pentru candidatură O altă temă care apasă asupra Congresului este situația lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, plasat sub control judiciar de DNA într-un dosar de corupție anunțat joi (context detaliat în materialul Antena 3 despre audierea sa la DNA, aici ). Antena 3 arată că, teoretic, Ciucu „ar trebui să facă un pas în spate” din primul rând al conducerii, însă până la acest moment declarațiile unor colegi de partid de la Modrogan au fost de susținere. Cristina Trăilă și Ionel Bogdan au spus vineri că Ciucu poate candida în continuare pentru funcția de prim-vicepreședinte, invocând prezumția de nevinovăție. În paralel, liberalii lui Bolojan susțin, „neoficial și oficial”, că momentul chemării lui Ciucu la DNA și anunțul candidaturii lui Veștea ar fi fost coordonate pentru a lovi în planurile lui Bolojan pentru Congres. Ce urmează Vineri seara, Consiliul Național trebuie să convoace oficial Congresul de duminică și să fixeze agenda, inclusiv modificările de statut. Duminică, PNL ar urma să tranșeze atât competiția pentru președinția partidului, cât și arhitectura conducerii — într-un context în care conflictul intern se suprapune peste o dispută strategică privind rămânerea în Opoziție sau intrarea la guvernare. [...]
