Știri
Știri din categoria Politică
Riscul politic de a bloca consolidarea fiscală și banii europeni crește, pe fondul votului iminent pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, într-un moment în care România încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Parlamentul începe marți, de la ora 11:00, la București, dezbaterea asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului minoritar. Inițiativa este susținută de două forțe mari din legislativ: principalul grup de opoziție de extremă dreapta și social-democrații, care au ieșit din coaliția de guvernare luna trecută, invocând nepopularitatea măsurilor de austeritate fiscală.
Deși moțiunea a avut săptămâna trecută sprijinul necesar pentru a trece, votul este secret, iar tensiunile dintre partide și posibilitatea unor „defecțiuni” de ultim moment pot schimba rezultatul.
Indiferent cine ar conduce următorul guvern, provocarea imediată ar fi să strângă sprijin politic pentru reformele necesare deblocării a aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din fondurile de redresare ale UE, care expiră după luna august. Accesarea banilor este descrisă ca fiind crucială pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 7,7% din PIB anul trecut.
Fără măsuri suplimentare de reducere a deficitului, România ar putea avea dificultăți în:
În acest context, Andreea Elena Draghia, economist la Raiffeisen Bank București, spune că o variantă de compromis ar putea fi un guvern tehnocrat sau de minoritate, însă avertizează că orice formulă de guvernare ar fi probabil mai slabă decât cabinetul Bolojan în a împinge consolidarea fiscală și reformele structurale.
Investitorii sunt deja descriși ca fiind neliniștiți. Luni, leul s-a menținut aproape de un minim istoric, la aproape 5,2 lei pentru un euro. Totodată, randamentul obligațiunilor de stat în lei pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,37%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Moțiunea a fost semnată de peste 250 de parlamentari, un nivel care ar asigura adoptarea într-un parlament de 464 de locuri, însă social-democrații și AUR nu au, potrivit materialului, un plan politic pentru „ziua de mâine”.
Mai mult, grupuri mai mici de extremă dreapta au transmis deja că ar putea să-și reconsidere sprijinul dacă nu apare o soluție credibilă de guvernare până la vot — sprijin de care moțiunea are nevoie, deoarece social-democrații și AUR nu dețin împreună majoritatea.
Cele două partide mari au exclus colaborarea pentru un nou guvern. Social-democrații ar prefera o coaliție pro-europeană fără Bolojan, însă o astfel de formulă este complicată, în condițiile în care partidul liberal al premierului și alți parteneri mai mici au respins o nouă alianță cu formațiunea care a părăsit coaliția.
Alegerile anticipate „par încă improbabile”, potrivit economistului citat, dar un impas politic ar putea crește perspectiva acestora. România nu a mai avut alegeri anticipate în ultimele trei decenii, iar un astfel de scenariu ar putea avantaja AUR, partidul de extremă dreapta care conduce în sondaje, să ajungă la putere pentru prima dată.
Recomandate
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
USR își leagă strategia electorală de o agendă fiscală anti-deficit și caută o alianță de centru-dreapta , mizând pe o „coaliție a forțelor reformiste” care să poată guverna fără PSD și AUR, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz, după congresul de la Timișoara în care partidul și-a ales noua structură de conducere și și-a stabilit strategia. Miza, dincolo de formula politică, este una cu impact direct asupra politicilor economice: Fritz a legat explicit riscurile „concentrării puterii” de costuri bugetare și de deteriorarea nivelului de trai, într-un discurs în care a invocat presiunea dobânzilor plătite de stat. „Coaliția reformistă” și deschiderea către PNL Dominic Fritz a spus că USR vrea să câștige alegerile din 2028 cu o mișcare care să dea României „o guvernare fără PSD și AUR”. În acest cadru, liderul USR a afirmat că partidul este deschis unei colaborări mai ample cu PNL, inclusiv la nivel național, nu doar în București sau în orașele mari, ci „peste tot în România”. În același timp, Fritz a susținut că alternativa politică pe care USR vrea să o construiască „nu poate crește doar pe umerii USR”, fiind nevoie de mai multe forțe reformiste. Mesajul economic: dobânzile și costul „alunecării spre iliberalism” În declarațiile citate, Fritz a avertizat asupra unei „alunecări spre iliberalism” și a legat-o de costuri economice, invocând deficitul și povara dobânzilor. „12 miliarde de euro din banii munciţi de români se duc doar pe dobânzi. Asta este o politică păguboasă pe care nu o vom permite”, a declarat Dominic Fritz. Tot în acest registru, liderul USR a acuzat PSD că încearcă să își extindă controlul asupra instituțiilor statului și a susținut că, atunci când o singură forță politică „acaparează toată puterea”, sunt afectate democrația, libertățile și „traiul oamenilor”. Ce urmează Potrivit planului prezentat, USR își propune ca în următorii doi ani să extindă această „coaliție a forțelor reformiste”, inclusiv prin discuții și colaborări cu PNL. În paralel, Fritz a anunțat că USR intră în opoziție și va face „o opoziție acerbă, dar constructivă”, cu obiectivul de a propune soluții „reale, realiste” și de a continua direcțiile pe care susține că miniștrii USR le-au urmărit la guvernare. [...]
Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică” , mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique. Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo , aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia. Miza economică: un „spațiu economic francofon” și oportunități pentru tineri În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri. „Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.” El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”. Cum își construiește sprijinul: campanie în Africa și promisiunea unui „număr doi” african Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”. În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei. Ce promite pe zona de guvernanță: dialog permanent și mai multă transparență În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor. Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă). Context politic: candidatura, susținută de președintele Nicușor Dan Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”. În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni. [...]
