Știri
Știri din categoria Politică
PSD, AUR și PACE–Întâi România atacă în moțiune listările și vânzările de companii de stat și susțin că Guvernul Ilie Bolojan ar pregăti tranzacții „netransparente” care ar diminua controlul statului și ar reduce veniturile publice din dividende, potrivit Antena 3. Documentul urmează să fie depus marți și este intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Inițiatorii acuză Executivul că ar confunda „reforma” cu „vânzarea” și că, sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii”, ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică.
În text se susține că pachete din companii strategice ar fi direcționate „ocolind Bursa de Valori” prin „mecanismul de plasare accelerată” (o procedură de vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), la prețuri sub cele considerate „reale”, ceea ce ar exclude investitorii de retail și ar favoriza „cercuri restrânse”.
Moțiunea indică drept ținte ale listării/vânzării companii precum CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica și Romgaz, prezentate ca profitabile sau strategice. Inițiatorii afirmă că astfel de operațiuni ar reduce influența statului în sectoare cheie și ar diminua veniturile bugetare prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute.
Un exemplu detaliat în document este CEC Bank, descrisă ca „profitabilă” și cu rol în finanțarea economiei reale. Textul moțiunii menționează, între altele, un profit de aproximativ 668 de milioane de lei, active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei, susținând că banca ar fi evaluată pentru listare la 5,4 miliarde de lei și că statul ar fi investit în 2025 încă 1 miliard de lei.
Pentru SALROM, moțiunea invocă potențialul legat de grafit și menționează „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde de lei)”, susținând că o evaluare de „aproximativ 616 milioane de lei” ar ignora dimensiunea strategică.
Inițiatorii afirmă că invocarea PNRR „nu se susține” și indică Jalonul 443, despre care susțin că ar viza trei companii din energie și transporturi și că ar putea fi îndeplinit prin restructurare. În același timp, moțiunea susține că termenul menționat, august 2026, „nu mai permite o listare corectă”.
Documentul mai acuză că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața unei ședințe, fără analiză și fără dezbatere într-un comitet interministerial prezidat de vicepremierul Oana Gheorghiu, potrivit textului citat de Antena 3.
Moțiunea atacă și politica economică a Guvernului, susținând că taxele ar fi crescut, iar veniturile populației ar fi fost reduse, fără o scădere a cheltuielilor publice. În document sunt invocate date atribuite „execuției bugetare validate de Eurostat”, inclusiv:
Textul mai include indicatori pentru începutul lui 2026, precum scăderi ale volumului cifrei de afaceri din servicii prestate populației și ale unor segmente industriale, prezentate drept semne de „stagflație” (combinație între inflație ridicată și stagnare/scădere economică).
Moțiunea critică includerea unor companii din apărare într-o analiză de listare, menționând Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, pe fondul contextului geopolitic și al creșterii cheltuielilor NATO la 2,5% din PIB, conform textului.
În finalul materialului, Antena 3 notează că Ilie Bolojan este acuzat și pentru o formulare considerată „zoomorfizare”, însă fragmentul redat în sursa furnizată este trunchiat, astfel că detaliile exacte ale pasajului nu pot fi redate integral pe baza acestui text.
Recomandate
PSD și AUR atacă planul de listare/vânzare a unor active ale statului ca risc bugetar și de control strategic , folosind acest argument ca ax central al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Documentul susține că Executivul ar pregăti „înstrăinarea” accelerată a unor companii profitabile pentru a acoperi „găurile din buget”, în paralel cu majorări de taxe și tăieri care ar fi afectat populația. Miza invocată: vânzări rapide, cu impact pe venituri și control În textul moțiunii, PSD și AUR acuză Guvernul că ar confunda reforma cu vânzarea de participații și că ar folosi pretexte precum obligațiile din PNRR și „analize exploratorii” făcute în grabă. Semnatarii susțin că ar fi vizată „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică. Un punct central este mecanismul descris drept „plasare accelerată” (o vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), despre care moțiunea afirmă că ar ocoli Bursa de Valori și ar duce la prețuri subevaluate, cu pierderi pentru stat și cu excluderea investitorilor români. Exemplele din moțiune: CEC Bank, energie, resurse și apărare Documentul enumeră mai multe companii și sectoare unde ar exista riscul diminuării participației statului și al pierderii dividendelor viitoare. Printre cazurile invocate: CEC Bank : moțiunea afirmă că banca este profitabilă și are rol în finanțarea economiei reale; sunt menționate un profit de „aproximativ 668 de milioane de lei”, active de „aproape 100 de miliarde de lei” și capitaluri proprii de „peste 5 miliarde de lei”, în timp ce evaluarea pentru listare ar fi „doar 5,4 miliarde de lei”. Textul mai susține că statul ar fi investit în 2025 „încă 1 miliard de lei” în bancă. Hidroelectrica și Romgaz : sunt descrise ca „piloni ai securității energetice”, care ar contribui „anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget”, iar vânzarea accelerată ar reduce influența statului; în cazul Romgaz se invocă riscul coborârii „sub praguri de control esențiale”. SALROM : moțiunea leagă discuția de resursele de grafit, menționând „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei)” și o evaluare „de aproximativ 616 milioane de lei”, considerată insuficientă în raport cu potențialul strategic. Industria de apărare : sunt menționate Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, cu critica că listarea unor companii din apărare ar fi nepotrivită în contextul geopolitic actual. Moțiunea mai susține că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața ședinței de Guvern, fără analiză și fără dezbatere în comitetul interministerial relevant, prezidat – potrivit textului – de vicepremierul Oana Gheorghiu. PNRR și deficitul: contestarea justificării oficiale Semnatarii contestă explicit argumentul PNRR, invocând „Jalonul 443” și afirmând că acesta ar viza trei companii din energie și transporturi și ar putea fi îndeplinit prin restructurare, nu prin vânzări rapide. În plus, moțiunea susține că, „conform metodologiei europene”, listarea nu ar reduce deficitul bugetar, dar ar diminua veniturile statului prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute. Contextul politic și linia de atac Pe lângă componenta economică, documentul critică și discursul public al premierului, inclusiv folosirea termenului „șobolan” ca metaforă pentru companiile de stat, calificată în moțiune drept „zoomorfizare a naturii umane” și asociată cu o origine „nazistă”. În ansamblu, moțiunea își construiește cazul pe ideea că Guvernul ar lua decizii cu impact strategic fără proceduri și fără consultare, iar soluția propusă de Executiv la presiunile bugetare ar fi reducerea participațiilor statului în companii profitabile. Ce urmează Potrivit articolului, documentul „ar putea fi depus în curând”. Sursa nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar exact al depunerii sau al votului și nici o estimare a șanselor de trecere, astfel că rămâne neclar dacă PSD și AUR au, în acest moment, o majoritate pentru demiterea Guvernului. [...]
Depunerea moțiunii de cenzură intră cu un minus de două voturi pentru PSD , chiar în ziua în care documentul ar urma să ajungă în Parlament, ceea ce complică aritmetica unui demers care mizează pe o majoritate strânsă. Potrivit Antena 3 , moțiunea PSD–AUR (la care a contribuit și PACE) este programată să fie depusă după ora 12:00. În același timp, PSD pierde două voturi „într-o zi”, prin două situații distincte: senatoarea Victoria Stoiciu a anunțat că demisionează din partid după ce a refuzat să semneze moțiunea, iar senatorul Felix Stroe nu va participa nici la dezbatere, nici la vot, din motive medicale. Conform informațiilor prezentate, moțiunea strânsese luni seară peste 233 de semnături. Documentul ar urma să fie citit în această săptămână (miercuri sau joi), iar dezbaterea și votul sunt indicate ca fiind programate pentru marți, 5 mai, în plenul reunit. Aritmetica votului și miza pentru Guvernul Bolojan Antena 3 notează că PSD și AUR au împreună 219 voturi, sub pragul de 233 necesar pentru adoptarea moțiunii, însă calculele includ și susținere din partea altor formațiuni din opoziție și a parlamentarilor neafiliați, ceea ce ar putea duce la trecerea moțiunii și la înlăturarea Guvernului condus de Ilie Bolojan . În text este menționat că semnatarii moțiunii sunt partidele care au contribuit la redactare: PSD, AUR și PACE, urmând să se adauge semnături și din alte zone ale opoziției, plus neafiliați. Poziționări politice: colaborare limitată, scenarii după vot Președintele PSD, Sorin Grindeanu , este citat cu ideea că demersul comun cu AUR este limitat la moțiunea de cenzură și nu ar implica o colaborare viitoare. Tot el ar fi indicat două variante pentru PSD după moțiune: fie rămâne într-o „coaliție proeuropeană” cu partidele care au format până acum Executivul, fie trece în opoziție, excluzând o coaliție de guvernare cu AUR. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că „nimic nu oprește PSD” să inițieze și alte acțiuni politice, inclusiv în ceea ce îl privește pe președintele Nicușor Dan, și a spus că șeful statului nu i-a cerut demisia, după retragerea sprijinului politic de către PSD și demisiile miniștrilor social-democrați din guvern. [...]
PSD susține că are majoritatea pentru demiterea Guvernului Bolojan , ceea ce deschide perspectiva unei schimbări rapide de executiv și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidul invocă deja „recesiunea” și blocaje instituționale, potrivit Mediafax . Social-democrații spun că au strâns voturile necesare pentru adoptarea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan și prezintă demersul drept unul „democratic”, reglementat constituțional, menit să evite un „blocaj guvernamental” în condițiile în care premierul ar fi rămas „fără sprijin parlamentar”. În comunicatul citat, PSD acuză „incapacitatea” premierului de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele populației, susținând că acest lucru a afectat actul de guvernare și a produs „numeroase blocaje instituționale”. Partidul leagă situația politică și de evoluții economice negative, afirmând că România „a ajuns în recesiune”, că „consumul s-a prăbușit”, „producția a scăzut”, iar inflația a redus puterea de cumpărare. „Moțiunea de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional.” Ce arată aritmetica parlamentară invocată de PSD Moțiunea de cenzură a fost inițiată împreună cu parlamentari AUR și ai Grupului PACE și a strâns 253 de semnături, conform informațiilor din comunicatul PSD. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Ce spune PSD că urmează după o eventuală demitere PSD afirmă că demiterea premierului „deschide calea” pentru formarea unui „guvern funcțional”, condus de un premier „capabil de colaborare”, invocând și contextul geopolitic „complicat” și nevoia de „relansare economică”. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar al votului sau nume pentru o alternativă de premier. [...]
George Simion a evitat să confirme dacă mai consideră PSD „partid corupt” după ce AUR a depus împreună cu PSD o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit G4Media . Într-o conferință de presă, liderul AUR a refuzat repetat să răspundă direct la întrebarea dacă își menține eticheta folosită anterior la adresa PSD, invocând votul pe moțiune. Contextul: moțiune de cenzură depusă împreună cu PSD Momentul are loc după ce AUR și PSD au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. În acest cadru, jurnaliștii l-au întrebat pe George Simion dacă PSD mai este, în opinia sa, un „partid corupt”, așa cum îl numise „de nenumărate ori”. Simion a spus că nu dorește „în momentul acesta” să facă remarci la adresa PSD și că se concentrează pe votul privind „căderea Guvernului Bolojan”, menționând totodată că PSD a făcut parte din guvern. Ce a răspuns Simion și ce a refuzat să spună Întrebat insistent dacă PSD mai este sau nu „corupt”, liderul AUR a repetat că nu face „acum referințe” la PSD și a închis subiectul afirmând că a răspuns deja. În același dialog, întrebat dacă se teme că PSD „va trăda” la moțiunea de cenzură, Simion a replicat că este „treaba lor” și a adăugat: „Eu am 90 de parlamentari. Datoria mea este să am 90 de semnături și 90 de voturi.” Întrebarea despre alegătorii AUR Un jurnalist l-a întrebat și „cât de naivi” îi consideră pe alegătorii AUR. Conform relatării, Simion nu a oferit un răspuns verbal și „ridică din umeri”. De ce contează Episodul indică o schimbare de registru public în raport cu PSD, într-un moment în care AUR și PSD acționează împreună procedural, prin depunerea moțiunii de cenzură. Refuzul de a reafirma acuzațiile anterioare vine pe fondul unei mize imediate: votul din Parlament asupra căderii Guvernului Bolojan. [...]
AUR își condiționează orice discuție despre guvernare de trecerea moțiunii și de anticipate , iar liderul partidului, George Simion, spune că „nu avem nicio coaliție cu PSD” și că nu va avansa acum nici formule de guvernare, nici un nume de premier, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute marți, într-o conferință de presă la Parlament, în contextul moțiunii de cenzură depuse și al discuțiilor publice despre posibile majorități și reconfigurări politice. Simion a spus că ar fi „hazardat” să indice acum o coaliție cu un partid anume și a insistat că AUR nu s-a angajat în fața alegătorilor la o formulă de guvernare, ci la depunerea moțiunii. Mesajul central: fără angajamente de coaliție și fără nume de premier Simion a reiterat că AUR nu are „nicio coaliție” cu PSD și a afirmat că nu va vehicula un nume de premier în acest moment. El a invocat și faptul că PSD ar fi declarat public că nu își dorește o guvernare cu AUR. În același timp, liderul AUR a criticat declarațiile lui Nicușor Dan , pe care le-a numit „neconstituționale”, susținând că acesta ar fi spus că nu va nominaliza un premier de la AUR sau un premier care să aibă sprijinul AUR în Parlament. Ținta politică indicată: alegeri anticipate Potrivit lui Simion, obiectivul AUR este să ajungă la alegeri anticipate „corecte”, pe fondul unor „dubii asupra corectitudinii alegerilor în România” și al faptului că au existat „alegeri anulate”. El a mai afirmat că s-ar putea crea o majoritate parlamentară „de la toate partidele” pentru a se ajunge la anticipate. Întrebat dacă ar intra vreodată într-o coaliție cu PSD, Simion a răspuns „Niciodată să nu spunem niciodată”, dar și-a nuanțat ulterior poziția, arătând că discuțiile despre viitoare coaliții ar urma să aibă loc după un prim pas: trecerea moțiunii de cenzură. Context: moțiunea și calendarul parlamentar În declarațiile sale, Simion a legat evoluțiile politice de moțiunea de cenzură și a susținut că Ilie Bolojan „nu va mai fi premier începând cu data de 5 mai”. În același registru, a acuzat schimbări de poziție legate de tema reducerii numărului de parlamentari. În materialul Agerpres sunt menționate și alte informații de context despre moțiune, inclusiv faptul că a fost depusă la Parlament și că urmează să fie citită în plenul comun, apoi dezbătută și votată pe 5 mai. [...]
Demisia senatoarei Victoria Stoiciu din PSD deschide un front intern pe linia „cordonului sanitar” față de AUR , după ce partidul a anunțat colaborarea cu formațiunea condusă de George Simion pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Stoiciu, senatoare de Vaslui aleasă pe listele PSD la scrutinul din 2024, a spus că și-a înaintat demisia marți, după ce cu o zi înainte a refuzat să semneze moțiunea de cenzură. Ea a descris momentul drept unul în care „viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total”. În mesajul public, senatoarea a cerut „un cordon sanitar absolut” care să țină „forțele extremiste în izolare politică totală” și a avertizat că încălcarea acestui principiu ar însemna „normalizarea fascismului”. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece.” Ce urmează pentru mandatul din Senat Într-o reacție scurtă după anunț, Stoiciu a declarat pentru HotNews că, „deocamdată”, va continua ca independentă și că nu se aștepta la această evoluție. Context: profilul politic al Victoriei Stoiciu Înainte de mandatul de senator, Victoria Stoiciu a fost consiliera premierului Marcel Ciolacu și vicepreședintă a PSD pentru relația cu ONG-urile și dialog civic. Anterior intrării în politică, a fost directoare de programe la Fundația Friedrich Ebert România, organizație de orientare social-democrată. HotNews mai amintește că, în mai 2025, Stoiciu a votat împotriva propunerii ca PSD să nu susțină niciun candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale (Nicușor Dan – George Simion), argumentând atunci că „traiectoria pro-europeană a României” are nevoie de o susținere fermă. [...]
