Știri
Știri din categoria Politică
PSD, AUR și PACE–Întâi România atacă în moțiune listările și vânzările de companii de stat și susțin că Guvernul Ilie Bolojan ar pregăti tranzacții „netransparente” care ar diminua controlul statului și ar reduce veniturile publice din dividende, potrivit Antena 3. Documentul urmează să fie depus marți și este intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Inițiatorii acuză Executivul că ar confunda „reforma” cu „vânzarea” și că, sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii”, ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică.
În text se susține că pachete din companii strategice ar fi direcționate „ocolind Bursa de Valori” prin „mecanismul de plasare accelerată” (o procedură de vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), la prețuri sub cele considerate „reale”, ceea ce ar exclude investitorii de retail și ar favoriza „cercuri restrânse”.
Moțiunea indică drept ținte ale listării/vânzării companii precum CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica și Romgaz, prezentate ca profitabile sau strategice. Inițiatorii afirmă că astfel de operațiuni ar reduce influența statului în sectoare cheie și ar diminua veniturile bugetare prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute.
Un exemplu detaliat în document este CEC Bank, descrisă ca „profitabilă” și cu rol în finanțarea economiei reale. Textul moțiunii menționează, între altele, un profit de aproximativ 668 de milioane de lei, active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei, susținând că banca ar fi evaluată pentru listare la 5,4 miliarde de lei și că statul ar fi investit în 2025 încă 1 miliard de lei.
Pentru SALROM, moțiunea invocă potențialul legat de grafit și menționează „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde de lei)”, susținând că o evaluare de „aproximativ 616 milioane de lei” ar ignora dimensiunea strategică.
Inițiatorii afirmă că invocarea PNRR „nu se susține” și indică Jalonul 443, despre care susțin că ar viza trei companii din energie și transporturi și că ar putea fi îndeplinit prin restructurare. În același timp, moțiunea susține că termenul menționat, august 2026, „nu mai permite o listare corectă”.
Documentul mai acuză că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața unei ședințe, fără analiză și fără dezbatere într-un comitet interministerial prezidat de vicepremierul Oana Gheorghiu, potrivit textului citat de Antena 3.
Moțiunea atacă și politica economică a Guvernului, susținând că taxele ar fi crescut, iar veniturile populației ar fi fost reduse, fără o scădere a cheltuielilor publice. În document sunt invocate date atribuite „execuției bugetare validate de Eurostat”, inclusiv:
Textul mai include indicatori pentru începutul lui 2026, precum scăderi ale volumului cifrei de afaceri din servicii prestate populației și ale unor segmente industriale, prezentate drept semne de „stagflație” (combinație între inflație ridicată și stagnare/scădere economică).
Moțiunea critică includerea unor companii din apărare într-o analiză de listare, menționând Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, pe fondul contextului geopolitic și al creșterii cheltuielilor NATO la 2,5% din PIB, conform textului.
În finalul materialului, Antena 3 notează că Ilie Bolojan este acuzat și pentru o formulare considerată „zoomorfizare”, însă fragmentul redat în sursa furnizată este trunchiat, astfel că detaliile exacte ale pasajului nu pot fi redate integral pe baza acestui text.
Recomandate
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
Ludovic Orban acuză o încălcare a Constituției în desemnarea premierului și susține că președintele Nicușor Dan încearcă să construiască o majoritate parlamentară în afara mecanismelor uzuale, cu sprijin din PSD și din zona partidelor considerate „extremiste”, potrivit HotNews . Fostul consilier prezidențial a declarat la Digi24 că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru ar reprezenta „un atac la constituție și o încălcare grosolană a democrației”. Orban afirmă că Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția „de două ori”: prima dată când l-a desemnat pe Eugen Tomac, invocând faptul că acesta provenea dintr-un partid care „nu e în Parlament”, iar a doua oară prin nominalizarea lui Veștea „fără să facă consultări cu partidele parlamentare” și fără ca o formațiune parlamentară să fi făcut propunerea. În aceeași intervenție, Orban a susținut că desemnarea lui Veștea ar arăta că șeful statului este „alături de PSD împotriva PNL” și a descris atât candidatura lui Tomac, cât și pe cea a lui Veștea drept variante „surogat” susținute de PSD. El a adăugat că rămâne de văzut câți parlamentari PNL ar fi dispuși să voteze în afara deciziei partidului, după hotărârea Biroului Național. Acuzații privind reconfigurarea majorității parlamentare Orban a mers mai departe, afirmând că Nicușor Dan „a conspirat împreună cu PSD” pentru „debarcarea Guvernului Bolojan” și pentru „scindarea PNL”, susținând că președintele „l-a transformat într-un inamic politic”. Totodată, fostul lider liberal a spus că, în calculele de susținere pentru un eventual Guvern Veștea, ar intra și parlamentari aleși pe listele SOS România și POT. În acest context, Orban a acuzat o contradicție între discursul public al președintelui și modul în care ar încerca să adune voturi în Parlament, vorbind despre „voturi de la georgiști și șoșocari”. Context: Tomac și-a depus mandatul, Veștea a fost desemnat Potrivit articolului, Eugen Tomac și-a depus duminică mandatul, în ultima zi în care trebuia să anunțe Parlamentul formula viitorului Guvern. Ulterior, Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Adrian Veștea , prim-vicepreședinte PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov, pentru funcția de premier, anunț relatat de HotNews într-un material separat: HotNews . [...]
PNL acuză o escaladare a instabilității politice cu potențial cost economic după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, fără consultarea partidului, potrivit Agerpres . Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că șeful statului „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea cu Partidul Național Liberal”, apreciind că, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte PNL la Palatul Victoria „fără consultarea partidului și fără existența unui mandat”, președintele „a ales să intervină direct în viața internă” a formațiunii. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. Sighiartău leagă decizia de contextul creat după moțiunea de cenzură care a înlăturat Guvernul Bolojan, despre care afirmă că a deschis „o perioadă de instabilitate politică și economică”, ale cărei costuri „au fost suportate de cetățeni și de mediul de afaceri”. Ce reproșează PNL și ce consecințe invocă În postarea citată de Agerpres , deputatul liberal afirmă că președintele „a renunțat la poziția de mediator” și „a ales să devină actor politic” într-o confruntare care ar urmări „fragmentarea” PNL. Totodată, el susține că îndepărtarea lui Ilie Bolojan nu ar fi fost rezultatul unor „simple diferențe politice”, ci parte a unei „strategii asumate împreună cu PSD”. Context: schimbarea premierului desemnat Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
PSD își amână poziția față de viitorul Guvern până vede programul de guvernare , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultări prealabile cu social-democrații, potrivit Agerpres . Deputatul PSD Mihai Fifor spune că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor afirmă că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar evaluarea finală va urmări compatibilitatea acestora cu „valorile” partidului, cu angajamentele prooccidentale și cu „capacitatea reală” de a răspunde provocărilor economice și sociale. „Având în vedere că această nominalizare a fost făcută fără consultări prealabile cu formațiunea noastră, vom convoca forurile de conducere ale partidului pentru a analiza în detaliu această propunere și implicațiile sale politice.” Miza: o majoritate parlamentară stabilă, dar cu condiții Fifor susține că nominalizarea vine într-un moment politic „dificil”, iar PSD consideră că orice propunere care poate duce la o formulă de guvernare „viabilă”, capabilă să genereze o majoritate parlamentară stabilă, trebuie analizată „cu responsabilitate și seriozitate”. Totodată, social-democratul reafirmă că obiectivul prioritar al PSD rămâne susținerea unei guvernări prooccidentale, bazate pe un „parteneriat solid și transparent”, dar menține rezervele exprimate anterior față de orice formulă de guvernare care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . Contextul desemnării Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
