Știri
Știri din categoria Politică
Dan Barna propune un „moratoriu” de câteva luni pentru moțiunile de cenzură, ca soluție de stabilizare politică menită să nu blocheze implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și SAFE, potrivit Economica.
Eurodeputatul USR a spus, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre criza politică, că nu exclude inițierea a două moțiuni de cenzură în perioada următoare. În acest context, el a avansat scenariul unei guvernări minoritare care să continue până în toamnă, „din interes național”, pentru a asigura stabilitatea necesară derulării proiectelor din PNRR și SAFE.
Barna a indicat că o „perioadă de calm” ar putea ajuta la absorbția fondurilor europene și că o astfel de soluție ar putea fi discutată în consultările politice convocate de președintele Nicușor Dan.
„Una dintre variante este să continue guvernarea minoritară din interes naţional, pentru SAFE şi PNRR, până în toamnă.”
În același timp, eurodeputatul a criticat dur contextul politic actual, pe care l-a descris drept „extrem de nefericit”, susținând că actuala criză a fost declanșată de PSD „dintr-un orgoliu prostesc”.
Un punct operațional invocat de Barna este întârzierea semnării contractelor pentru mai multe tronsoane din autostrăzile A7 și A8 finanțate prin SAFE. El a afirmat că termenul-limită pentru parafarea contractelor de proiectare și execuție este 31 mai și că ar putea exista renegocieri cu Comisia Europeană.
Barna a legat direct capacitatea de negociere de credibilitatea statului român în raport cu Comisia, susținând că instabilitatea politică poate împinge România într-o zonă în care „nu mai ești credibil”, chiar dacă o prelungire de „o lună sau două” ar putea fi realistă.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că i-a invitat luni, la Cotroceni, pe liderii partidelor pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pentru o discuție „tehnică și aplicată” despre programele SAFE și PNRR. Invitația vine după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari.
Criza politică a fost declanșată după ce PSD, membru al coaliției de guvernare, a decis să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Președintele a mai spus că își exercită rolul de mediator și că, deși consultările au fost informale, partidele participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele considerate esențiale în perioada următoare, inclusiv aderarea la OECD, SAFE și PNRR.
Recomandate
Ludovic Orban își retrage sprijinul politic pentru Nicușor Dan , susținând că, după un an de mandat, nu l-ar mai vota la prezidențiale, potrivit Mediafax . Declarația vine într-un moment în care relația președintelui cu partidele reformiste este descrisă de Orban ca fiind tensionată, cu potențial de a afecta capacitatea de a construi majorități și de a împinge agenda de reforme. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a spus joi seara, la B1 TV, că este „dezamăgit” de Nicușor Dan și că, dacă ar fi putut anticipa modul în care acesta își exercită primul mandat, „nu mergea la vot” și „nu-l vota”. „Dacă ar fi fost alegeri, acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam.” În aceeași intervenție, Orban afirmă că nu i-ar fi votat nici pe alți potențiali candidați menționați de el (Antonescu, Simion, Ponta), dar insistă că, în cazul lui Nicușor Dan, dezamăgirea vine din faptul că „a avut încredere” și a sperat că „va juca corect”. Acuzația centrală: „a refuzat lupta” și a evitat obiective majore Orban îl descrie pe Nicușor Dan drept „un președinte comod” și îl acuză că „încă din prima a refuzat lupta”, susținând că nu și-a asumat „obiective majore” și nu a acționat împotriva abuzurilor și privilegiilor. „A refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore. A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile.” Miza politică: relația cu PSD și conflictul cu PNL și USR În declarațiile citate, Orban mai spune că președintele „se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme”, dar că, treptat, ar fi ajuns într-o relație conflictuală cu PNL și USR — partidele pe care Orban le indică drept potențiali parteneri într-un „parteneriat pentru reformă, modernizare” și pentru reducerea privilegiilor și a „hoției”. În logica expusă de Orban, deteriorarea relației cu aceste formațiuni ar slăbi tocmai baza politică necesară pentru reforme și pentru o guvernare orientată spre schimbări structurale. Mediafax nu oferă, în acest material, o reacție a președintelui Nicușor Dan la acuzațiile lui Orban. [...]
Blocajul politic pune în pericol reformele și finanțarea UE , după ce negocierile pentru un guvern la București s-au împotmolit cu doar câteva zile înainte de termenul constituțional, potrivit Politico . Premierul desemnat Eugen Tomac , europarlamentar Renew Europe, a primit mandatul de la președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru în urma unei moțiuni de cenzură în mai. Tomac are termen până la 14 iunie să prezinte un cabinet; în caz contrar, Dan trebuie să reia discuțiile de coaliție sau să caute un alt lider tehnocrat. Un obstacol major a apărut joi, când Partidul Național Liberal, al treilea ca mărime, a anunțat că nu susține soluția guvernului tehnocrat, invocând lipsa sprijinului politic necesar pentru a trece reformele. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că formula ar fi una de fațadă care ar scuti Partidul Social Democrat de responsabilitatea pentru situația creată. În mai, PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tomac a reacționat spunând că miza este ieșirea din blocaj și oferirea unui guvern funcțional, stabilitate și direcție, însă perspectiva unui acord rapid rămâne redusă. Politico notează că presa română relatează că președintele ar lua în calcul refacerea coaliției căzute, dacă Tomac nu reușește. Miza economică: deficit, reforme și bani europeni Criza politică se suprapune peste presiuni bugetare, România având, potrivit articolului, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reforme-cheie până în august, țara riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din finanțare europeană. În plus, analiștii citați de publicație avertizează că, dacă finanțele publice nu sunt aduse rapid sub control, ar putea urma o retrogradare a ratingului de țară. Președintele Nicușor Dan a legat explicit soluția guvernului tehnocrat de evitarea unui derapaj economic și de menținerea orientării pro-occidentale. „Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic.” Ce opțiuni rămân dacă termenul de 14 iunie este ratat Conform Politico, dacă nu se formează un nou guvern în 60 de zile și au loc două încercări eșuate de învestire, Constituția îi permite președintelui să convoace alegeri anticipate. Totuși, această variantă pare puțin probabilă, în condițiile în care sondajele indică un avans semnificativ pentru AUR. Tomac a exclus formarea unui guvern cu AUR, iar asocierea PSD cu extrema dreaptă pentru a dărâma guvernul în mai a stârnit nemulțumire la Bruxelles, fiind percepută ca o încălcare a „cordonului sanitar” (practică politică de izolare a partidelor extremiste). [...]
Guvernul pune un plafon de 8 miliarde lei pentru noua lege a salarizării, ceea ce exclude măriri pe toată grila , iar accentul se mută pe corectarea inechităților dintre „familiile ocupaționale”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru a explicat că „anvelopa” de 8 miliarde de lei a fost calculată în raport cu țintele de deficit bugetar pentru 2027 și pe termen mediu. În comparație cu masa salarială actuală din sectorul public, de 166 miliarde de lei, suma ar echivala cu o creștere de 4,7% disponibilă pentru anul viitor, procent pe care ministrul îl consideră insuficient pentru o lege construită ca instrument de majorări generalizate. „Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială.” Ce urmărește proiectul: echivalență între funcții, nu creșteri uniforme În locul unei creșteri „pe toată linia”, ministrul spune că proiectul se bazează pe un principiu de echivalență între familiile ocupaționale, pornind de la o evaluare realizată la începutul lui 2022. Aceasta ar fi analizat 141 de funcții din sectorul public și ar fi încercat ierarhizarea lor în funcție de complexitate, pentru a fundamenta grilele. Pîslaru a susținut că, într-un sistem care a devenit inechitabil de la an la an, indexările sau majorările punctuale tind să amplifice diferențele. Miza bugetară și PNRR : costuri în instanță și risc de pierdere a banilor Ministrul a legat adoptarea legii și de condiționalitățile din PNRR, afirmând că România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) dacă reforma nu este făcută. În același timp, el a invocat costuri deja existente generate de litigii: 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, din care 5 miliarde în sectorul justiției și 2 miliarde în alte sectoare; o estimare că suma ar putea urca spre 11 miliarde de lei dacă nu sunt corectate prin legislație unitară „disfuncționalitățile” și inechitățile. Pîslaru a mai avertizat că lipsa de predictibilitate ar menține presiunea pe decizii politice punctuale, mai ales în ani electorali, cu efect potențial asupra deficitului și cu riscul reluării unor măsuri de austeritate. Ce urmează: noi discuții cu „familiile ocupaționale”, cu posibilă întârziere Ministrul a spus că se află în a treia săptămână de discuții cu sindicatele și că, săptămâna viitoare, intenționează să cheme din nou familiile ocupaționale pentru a prezenta modificările și soluțiile avute în vedere, menționând totuși o posibilă întârziere din cauza volumului mare de informații. El a adăugat că ritmul poate fi afectat de aprobarea noului guvern: dacă acesta este aprobat, procesul se poate opri „mai brusc”; dacă nu, lucrul la lege ar urma să continue și săptămâna viitoare. [...]
USR se pregătește să respingă în bloc Cabinetul Tomac , ceea ce reduce și mai mult șansele premierului desemnat Eugen Tomac de a strânge o majoritate în Parlament, într-un moment în care negocierile pentru formarea noului guvern bat pasul pe loc, potrivit TVR Info . USR va avea vineri după-amiază un Comitet Politic Național, convocat pentru ora 17.00, iar „pe surse” mesajul intern este că „nu va fi nicio surpriză” și că decizia va fi de unanimitate: partidul nu va vota guvernul Tomac. În filialele județene unde consultările s-au încheiat deja, membrii s-ar fi pronunțat „aproape peste tot” împotriva acordării votului de încredere. Majoritatea pentru învestire se îndepărtează În paralel, PNL a decis deja că nu va susține învestirea Cabinetului Tomac, într-un semnal care complică aritmetica parlamentară pentru premierul desemnat. În acest context, poziția USR – dacă va fi confirmată formal vineri – consolidează un front de respingere care face mai dificilă obținerea sprijinului necesar la vot. Negocierile pentru formarea noului guvern durează de aproape o săptămână, însă, până acum, nu au produs rezultatul așteptat de președintele Nicușor Dan și de Eugen Tomac, care caută sprijin în rândul partidelor parlamentare și al neafiliaților. Tensiuni între partide și apel la „responsabilitate” PSD, care ar urma să aibă o ședință abia la începutul săptămânii viitoare, a reacționat la decizia PNL și l-a atacat pe Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „blochează toată România pentru că a pierdut puterea”, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social”. În pline negocieri, președintele Nicușor Dan a făcut un apel la responsabilitate și, potrivit aceleiași surse, mizează în continuare pe Eugen Tomac, în pofida susținerii limitate de până acum în Parlament. Ilie Bolojan a spus că apreciază apelul președintelui, dar consideră că ar fi fost mai util dacă ar fi venit înainte de moțiunea de cenzură , avertizând asupra riscului de a fi afectate „echilibrele bugetare” și măsurile pentru „însănătoșirea economiei” dacă nu sunt continuate politicile începute. [...]
PNL își anunță votul împotrivă, iar Tomac încearcă să strângă majoritatea de 233. Într-o reacție publică la decizia liberalilor de a nu susține Cabinetul pe care îl propune, premierul desemnat Eugen Tomac ridică miza pe aritmetica parlamentară și pe ideea de „guvern funcțional” pentru a ieși din blocaj, potrivit Antena 3 . Tomac i-a răspuns lui Ilie Bolojan la câteva ore după ce acesta a anunțat că PNL nu va vota Guvernul Tomac, motivând că nu are susținere politică și că ar fi „mai slab decât un guvern minoritar”. În replică, Tomac acuză „demagogie” și susține că inclusiv guvernele PNL au depins de voturile PSD, invocând „adevărul politic” al majorităților construite în Parlament. „Dar renunțați la demagogie, dacă mă uit la algoritmul politic din Parlament, știm cu toții că inclusiv guvernul demis a fost votat de PSD.” În mesajele publice citate de Antena 3, premierul desemnat spune că rămâne „optimist” privind învestirea și insistă că „miza” este ieșirea din blocaj și obținerea stabilității, nu disputa dintre partide. Tomac afirmă că este hotărât să meargă mai departe „cu dialog și deschidere” către cei care ar susține guvernul. Aritmetica votului și negocierile de ultim moment Potrivit surselor Antena 3, Tomac încearcă „pe ultima sută de metri” să adune sprijin pentru Cabinet și ar fi avut discuții în ultimele ore pentru a convinge USR și UDMR să voteze guvernul, inclusiv prin oferirea de ministere. Ținta este atingerea pragului de 233 de voturi necesare învestirii. Context: desemnarea și presiunea pentru deblocare În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan s-a declarat nemulțumit de blocajul negocierilor și a spus că l-a desemnat pe Eugen Tomac deoarece partidele nu au propus o alternativă pentru ieșirea din criza politică. Șeful statului a criticat și calculele electorale legate de alegerile din 2028, afirmând că „românii vor guvernare”. De aici înainte, testul decisiv rămâne votul din Parlament: fără sprijinul PNL, Guvernul Tomac depinde de o majoritate construită rapid, iar negocierile pentru voturi și portofolii devin factorul operațional care poate decide dacă România iese sau nu din blocajul politic. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
