Politică28 apr. 2026
PSD și AUR depun moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan - Acuzații de subevaluare a activelor statului și 'zoomorfizare' a criticilor
PSD, AUR și PACE–Întâi România atacă în moțiune listările și vânzările de companii de stat și susțin că Guvernul Ilie Bolojan ar pregăti tranzacții „netransparente” care ar diminua controlul statului și ar reduce veniturile publice din dividende, potrivit Antena 3 . Documentul urmează să fie depus marți și este intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Miza economică invocată: controlul statului și veniturile din dividende Inițiatorii acuză Executivul că ar confunda „reforma” cu „vânzarea” și că, sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii”, ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică. În text se susține că pachete din companii strategice ar fi direcționate „ocolind Bursa de Valori” prin „mecanismul de plasare accelerată” (o procedură de vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), la prețuri sub cele considerate „reale”, ceea ce ar exclude investitorii de retail și ar favoriza „cercuri restrânse”. Companiile menționate și acuzația de subevaluare Moțiunea indică drept ținte ale listării/vânzării companii precum CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica și Romgaz , prezentate ca profitabile sau strategice. Inițiatorii afirmă că astfel de operațiuni ar reduce influența statului în sectoare cheie și ar diminua veniturile bugetare prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute. Un exemplu detaliat în document este CEC Bank , descrisă ca „profitabilă” și cu rol în finanțarea economiei reale. Textul moțiunii menționează, între altele, un profit de aproximativ 668 de milioane de lei , active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei , susținând că banca ar fi evaluată pentru listare la 5,4 miliarde de lei și că statul ar fi investit în 2025 încă 1 miliard de lei . Pentru SALROM , moțiunea invocă potențialul legat de grafit și menționează „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde de lei )”, susținând că o evaluare de „aproximativ 616 milioane de lei ” ar ignora dimensiunea strategică. PNRR și calendarul: contestarea justificării oficiale Inițiatorii afirmă că invocarea PNRR „nu se susține” și indică Jalonul 443 , despre care susțin că ar viza trei companii din energie și transporturi și că ar putea fi îndeplinit prin restructurare. În același timp, moțiunea susține că termenul menționat, august 2026 , „nu mai permite o listare corectă”. Documentul mai acuză că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața unei ședințe, fără analiză și fără dezbatere într-un comitet interministerial prezidat de vicepremierul Oana Gheorghiu, potrivit textului citat de Antena 3. Critici la adresa politicilor fiscale și a „austerității” Moțiunea atacă și politica economică a Guvernului, susținând că taxele ar fi crescut, iar veniturile populației ar fi fost reduse, fără o scădere a cheltuielilor publice. În document sunt invocate date atribuite „execuției bugetare validate de Eurostat”, inclusiv: deficit bugetar real (ESA) de 7,9% din PIB , despre care inițiatorii spun că ar contrazice un nivel de 7,65% comunicat public; cheltuieli ale statului de 43,3% din PIB , „identice cu cele din 2024”. Textul mai include indicatori pentru începutul lui 2026, precum scăderi ale volumului cifrei de afaceri din servicii prestate populației și ale unor segmente industriale, prezentate drept semne de „stagflație” (combinație între inflație ridicată și stagnare/scădere economică). Alte acuzații: industria de apărare și limbajul public Moțiunea critică includerea unor companii din apărare într-o analiză de listare, menționând Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero , pe fondul contextului geopolitic și al creșterii cheltuielilor NATO la 2,5% din PIB , conform textului. În finalul materialului, Antena 3 notează că Ilie Bolojan este acuzat și pentru o formulare considerată „zoomorfizare”, însă fragmentul redat în sursa furnizată este trunchiat, astfel că detaliile exacte ale pasajului nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]