Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României, argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone.
În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului.
„Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.”
Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței.
În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește:
Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani.
În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”.
Recomandate
Kremlinul respinge armistițiul de 60 de zile propus de Kiev și oferă doar o zi , ceea ce face improbabilă organizarea unor alegeri prezidențiale ucrainene în condiții minime de securitate și participare, potrivit Kyiv Post . Propunerea Rusiei ar acoperi strict ziua votului, nu perioada necesară unei campanii și logisticii electorale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut luni că un armistițiu de 60 de zile ar permite Ucrainei să se regrupeze militar și să continue războiul, punând sub semnul întrebării motivația Kievului. Declarațiile au fost relatate de presa de stat rusă RIA Novosti. Ce propune fiecare parte și de unde a pornit disputa Conform publicației, președintele Volodîmîr Zelenski a avansat duminică ideea unui armistițiu „deplin, necondiționat” de 60 de zile pentru a face posibilă organizarea alegerilor prezidențiale, după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut alegeri în Ucraina și i-a cerut înlăturarea lui Zelenski. Kremlinul a reluat luni această cerere. În replică, Peskov a spus că Vladimir Putin ar fi dispus să ordone „fără lovituri asupra Ucrainei” doar în ziua alegerilor, potrivit publicației ruse independente Astra. De ce contează: o zi de „pauză” nu rezolvă problema alegerilor în război O încetare a focului limitată la o singură zi nu adresează principalele constrângeri operaționale ale unui scrutin în plin război, menționate de Kyiv Post : riscurile de securitate pentru populație, pe fondul ostilităților și al atacurilor intensificate asupra orașelor ucrainene; problema reprezentativității, în condițiile în care o parte importantă a militarilor și a refugiaților strămutați ar putea să nu poată vota sau participa efectiv la procesul electoral. În acest context, chiar dacă presiunea politică externă pentru alegeri reapare periodic, rămân obstacole majore pentru organizarea unui scrutin „cu adevărat reprezentativ” pe timp de război, notează publicația. [...]
Traian Băsescu avertizează că stabilitatea guvernării ar putea depinde de o soluție „de avarie” , fie un guvern de uniune națională, fie declanșarea alegerilor anticipate , potrivit news.ro . Mesajul fostului președinte vine pe fondul blocajului politic legat de formarea unei majorități în jurul premierului desemnat. Într-o postare pe Facebook, Băsescu susține că, „cu actualul premier desemnat sau cu altul”, ar fi rămas doar două variante pentru un „guvern cu o oarecare stabilitate”: guvern de uniune națională, format din toate partidele care au participat la alegeri; guvern rezultat în urma alegerilor anticipate. „Ne place sau nu, asta e!” Băsescu adaugă că soluția aleasă ar trebui să țină cont de prioritățile țării și de „lista lungă a urgențelor guvernării”, fără a detalia care ar fi acestea. Anticipatele, între blocaj bugetar și calcule politice În contextul discuției despre anticipate, președintele României, Nicușor Dan, declara la 1 octombrie că nu poate fi de acord cu această opțiune, argumentând că România ar rămâne „blocată cel puțin cinci luni”, perioadă în care nu s-ar putea face o rectificare bugetară. Șeful statului mai spunea că nici investitorii nu ar fi de acord cu alegerile anticipate. „Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere.” Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma luni că scenariul anticipatelor pare „tot mai real” din cauza neînțelegerilor politice. El a anunțat că Biroul Permanent Național al PSD a decis înființarea unei comisii de analiză a legislației electorale, formată din fostul vicepremier Marian Neacșu și liderii PSD de grup din Parlament. Grindeanu a precizat că nu consideră anticipatele un scenariu de dorit, dar că ar putea deveni greu de evitat „în săptămânile viitoare”. Tot luni, președintele USR, Dominic Fritz, declara după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu că, dacă nu se poate forma o majoritate asumată, „soluția cea mai sănătoasă” și „cea mai onestă” față de cetățeni ar fi alegerile anticipate. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertiza că anticipate ar putea duce la un guvern format „în jurul AUR”, motiv pentru care nu le consideră o opțiune benefică, invocând lipsa sa de încredere în acest partid. [...]
UPR își anunță sprijinul la învestirea Guvernului Niculescu fără condiții , într-un moment în care Victor Ponta avertizează că un nou eșec ar împinge România într-un „dezastru național” cu efecte „fiscale, sociale, economice”, potrivit HotNews . Deputatul Victor Ponta a declarat, după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu, că grupul parlamentar Uniți pentru România (UPR) este „gata să facă parte” din viitorul Guvern, dar nu condiționează votul de învestitură de participarea la guvernare. În același timp, el a transmis că, dacă voturile UPR sunt decisive, Niculescu „le va avea”. Miza: evitarea unui nou blocaj cu efecte „fiscale, sociale, economice” Ponta a susținut că UPR va lua decizia finală după ce premierul desemnat va veni cu lista Cabinetului, însă a insistat că prioritatea este instalarea unui guvern „cu puteri depline”. În acest context, el a descris votul pentru Guvernul Niculescu drept „cam ultima șansă”. În declarațiile sale, Ponta a legat direct prelungirea crizei politice de riscuri majore pentru țară, afirmând că un nou eșec ar însemna un „dezastru național” care nu mai poate fi controlat. Critici la PSD și apreciere pentru Ilie Bolojan Pe fondul negocierilor, Ponta a criticat condiționările PSD privind participarea la guvernare, pe care le-a numit „jocuri” politice „absolut aberante și inexplicabile”, în condițiile în care România ar fi „în faliment cu totul”, potrivit declarațiilor sale. În același timp, el a apreciat poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, pe care a descris-o drept „extrem de rațională”, în ideea de a vota guvernul chiar și fără participarea PNL la guvernare. Anticipatele, un risc politic pentru toate partidele (cu excepția AUR, în viziunea lui Ponta) Ponta a mai afirmat că, în opinia sa, premierul desemnat ar putea fi acceptat „de absolut toată lumea” și că, în afară de AUR, toate partidele ar avea de pierdut în cazul alegerilor anticipate. El a spus că PSD, PNL, USR și UDMR „o să plătească toți patru” dacă merg spre anticipate și a adăugat că PSD „nu va mai ieși pe primul loc”. Ce urmează: lista Guvernului și rolul președintelui Liderul grupului UPR, Răzvan Chiriță, a declarat că Victor Ponta ar putea ocupa o funcție în viitorul Cabinet, dar că nu au existat discuții despre portofolii și că așteaptă finalizarea programului de guvernare. Potrivit lui Ponta, Luca Niculescu ar avea nevoie de sprijinul „direct, deschis” al președintelui Nicușor Dan, pe care îl vede ca actorul care poate aduce la aceeași masă liderii principali implicați în negocieri. Luca Niculescu a continuat luni consultările pentru formarea Guvernului, inclusiv cu USR, minoritățile naționale, Grupul PACE – Întâi România și UPR, după întâlniri anterioare cu PSD, PNL și UDMR. [...]
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Învestirea guvernului Luca Niculescu ar putea depinde de un vot al PSD, iar AUR susține că partidul așteaptă „garanții” legate de accesul la resurse , potrivit declarațiilor liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, relatate de HotNews . Miza imediată este formarea unei majorități pentru instalarea executivului, într-un context în care PSD ar putea deveni actorul decisiv în Parlament. Peiu a spus la Digi24 că învestirea cabinetului propus de Luca Niculescu „depinde de decizia pe care o vor lua PSD-iştii” și a indicat două condiții: fie PSD votează direct guvernul, fie primește „suficiente garanţii” pentru „nelămuririle” pe care le are. În același timp, el a susținut că liberalii ar fi „nerăbdători” să voteze un guvern, pentru a scăpa de „o anumită povară” politică. În intervenția citată de News.ro , senatorul AUR a afirmat că PSD „aşteaptă probabil nişte garanţii legate de accesul la resurse”, pe care le descrie drept un element constant de interes pentru partid. Articolul nu detaliază ce formă ar avea aceste garanții sau la ce „resurse” se referă concret. Presiune politică pe PSD: votul la învestire, testul invocat de AUR Peiu a avansat și ideea că Sorin Grindeanu „nu şi-a dorit cu adevărat” desemnarea ca prim-ministru, argumentând că, dacă ar fi fost cazul, PSD ar fi trebuit să nu voteze guvernul Niculescu. Totodată, liderul senatorilor AUR a susținut că, în percepția sa, dacă Grindeanu ar fi urmărit cu adevărat mandatul, „preşedintele i l-ar fi dat”, adăugând că pentru Grindeanu ar fi existat riscul politic al unui eșec la votul de învestire, care „ar fi dus probabil” la pierderea conducerii partidului. „Binom Nicușor Dan – PSD” și efectul asupra suspendării În aceeași intervenție, Peiu a reclamat existența unui „fel de binom Nicuşor Dan – PSD”, despre care a spus că ar explica de ce PSD nu susține demersul AUR privind inițierea procedurii de suspendare a președintelui (AUR a anunțat anterior lansarea unei platforme pentru suspendare). „Ne dăm şi noi seama, foarte bine, că există un fel de binom Nicuşor Dan-PSD, e destul de transparent (...) şi ne dăm seama că nu vor semna vreun demers care să ducă la înlăturarea de la putere a principalului aliat”, a declarat Petrişor Peiu. Peiu a mai afirmat că acest „binom” nu s-ar rupe, susținând că președintele ar urmări în principal miza prezidențială și ar viza limitarea apariției unor candidați cu șanse „în zona” asociată public cu el. Acestea sunt evaluări politice ale senatorului AUR, fără elemente factuale suplimentare în text despre eventuale înțelegeri sau negocieri. [...]
Luca Niculescu spune că are „totală” libertate să negocieze formarea Guvernului , iar rolul de mediator al președintelui Nicușor Dan ar urma să fie evaluat „în zilele” următoare, pe măsură ce discuțiile cu partidele avansează, potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a ține negocierile în zona premierului desemnat, într-un moment pe care el îl descrie drept „criză politică”, cu „probleme economice” și „probleme sociale”. Într-o intervenție la Digi 24, vineri seară, Niculescu a spus că mandatul primit de la președinte îi oferă o marjă largă de acțiune în discuțiile pentru formarea Executivului și că, în acest moment, nu este nevoie de o implicare directă a șefului statului în negocieri. „Domnul preşedinte este cel care mi-a dat un mandat, am libertate mare în acest mandat, sunt foarte onorat. Zilele vor arăta dacă mai este nevoie şi de intervenţia domniei sale, dar, în clipa de faţă, am totală libertate şi cred că o voi păstra până la final.” Negocierile pentru Guvern: „toate opțiunile sunt pe masă” Premierul desemnat a afirmat că „opțiunile” privind guvernul „sunt toate pe masă”, fără să detalieze variante concrete. El a insistat că el este cel care poartă discuțiile cu partidele pentru formarea majorității și a echipei guvernamentale. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Niculescu a susținut că partidele „își dau seama” de dificultatea momentului și că există „deschidere” pentru formarea unui guvern, deși unele formațiuni ar dori alegeri anticipate. În același timp, el a spus că partidele cu care a discutat sunt conștiente că este nevoie de o ieșire rapidă din blocajul politic, pe fondul problemelor economice și sociale menționate. [...]
