Știri
Știri din categoria Politică
PNL își consolidează linia de opoziție, iar o eventuală reformă ar urma să fie tranșată intern, prin Congres, potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean, consemnate de G4Media. Mesajul vine după decizia Biroului Permanent Național de a trece partidul în opoziție, într-un moment în care în interiorul PNL există voci care discută în continuare despre o posibilă coaliție cu PSD.
Abrudean spune că, odată cu intrarea în opoziție, „este nevoie și este loc” de reformarea partidului, iar instrumentele ar fi cele statutare, inclusiv un Congres. El a precizat însă că nu vorbește despre „înlăturarea nimănui” și a indicat că diferențele de opinii trebuie tranșate prin vot în forurile interne.
Întrebat dacă un Congres ar putea avea loc în această vară, Abrudean a spus că nu se poate pronunța, subliniind că decizia nu ține de el, dar că, în opinia sa și a „multor colegi din țară”, reforma trebuie făcută în organismele statutare.
Președintele Senatului susține că Biroul Permanent Național a decis intrarea în opoziție „în deplină” cunoștință de cauză și în acord cu statutul partidului. În acest context, el afirmă că nu vede de ce ar fi necesară o consultare mai amplă, atât timp cât decizia ar fi reconfirmat hotărâri anterioare.
Abrudean a mai arătat că, la ședința în care s-a votat linia de opoziție, inclusiv prim-vicepreședinți ai partidului ar fi susținut această opțiune, iar revenirea repetată asupra deciziilor ar pune sub semnul întrebării rolul statutului și al voturilor din Congres.
Chestionat despre lideri județeni care continuă să susțină ideea unei coaliții cu PSD și despre riscul de scindare, Abrudean a admis că „riscuri există, cu siguranță”, dar a insistat că partidul trebuie să meargă înainte cu decizia de a intra în opoziție.
În legătură cu așteptările PSD ca PNL să se răzgândească, Abrudean a declarat că decizia aparține forului statutar de conducere și că cei care mizează pe „breșe” pot „să aștepte liniștiți”.
Abrudean a comentat și popularitatea lui Ilie Bolojan, pe care o descrie drept o reconfirmare că „ceea ce a făcut a făcut foarte bine”. El a susținut că sprijinul nu ar fi doar online, ci și în spațiul public, și a afirmat că este convins că nu este vorba despre „boți”, deși a precizat că nu a făcut o analiză tehnică.
„Eu cred că, odată cu această decizie de a intra în opoziţie (...), este nevoie şi este loc de o reformare a Partidului Naţional Liberal. Acest lucru se poate face prin organismele statutare şi un Congres este o soluţie.”
Recomandate
Consultările de la Cotroceni de joi și vineri pot debloca formarea noului guvern, dar poziționările partidelor indică negocieri dificile. Potrivit Adevărul , președintele Nicușor Dan va avea, în această săptămână, consultări oficiale cu toate partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv, pe fondul blocajului politic apărut după moțiunea de cenzură. Întâlnirile sunt programate joi și vineri, la Palatul Cotroceni, conform unor surse politice citate de publicație. În privința formulei viitorului guvern, „toate scenariile” ar fi pe masă, potrivit Agerpres. Un element relevant pentru arhitectura negocierilor este că, până acum, nu ar fi fost avansată ipoteza unei noi desemnări ca premier a liderului PNL, Ilie Bolojan, care este în prezent prim-ministru interimar după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Condiții și „foaie de parcurs” pentru premierul desemnat Conform acelorași surse, indiferent de rezultatul consultărilor, președintele ar urma să impună condiții premierului desemnat privind politicile publice și să îi prezinte o „foaie de parcurs”. În lipsa unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este precizat ce ar include concret aceste condiții sau calendarul de implementare. PNL respinge tehnocratul și exclude revenirea la coaliție cu PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a respins varianta unui premier tehnocrat, argumentând că un astfel de model nu ar funcționa într-un guvern alcătuit din miniștri politici. Abrudean a comentat și scenariul în care PNL ar putea susține un guvern minoritar format din PSD, UDMR și minoritățile naționale, dar a condiționat orice discuție de compatibilitatea programului de guvernare cu prioritățile liberalilor, inclusiv continuarea reformelor din PNRR . „Aşteptăm să vedem care va fi propunerea, dacă va exista această variantă şi care va fi mandatul acestui guvern minoritar, care vor fi priorităţile acestui guvern. Dacă priorităţile acestui guvern se pliază pe ceea ce PNL a susţinut, continuarea reformelor PNRR şi tot ceea ce noi aveam în programul de guvernare iniţial şi care a fost dus la îndeplinire de premierul Bolojan, poate fi o discuţie.” Totuși, el a insistat că decizia PNL de a nu reintra într-o coaliție cu PSD rămâne neschimbată: „Aşa cum s-a decis, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie împreună cu PSD, lucrurile sunt clare aici”. În acest context, consultările de la Cotroceni devin un test de fezabilitate pentru o majoritate sau pentru o formulă de guvernare care să poată trece de Parlament, în condițiile în care unele opțiuni sunt deja limitate de liniile roșii anunțate public. [...]
Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]
PNL avertizează că prelungirea crizei politice după moțiunea de cenzură „costă România” prin pierderi de încredere și frânarea investițiilor , acuzând PSD că nu a prezentat un plan de guvernare la aproape trei săptămâni de la retragerea miniștrilor din Executiv, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis luni, PNL susține că au trecut 18 zile de la retragerea miniștrilor PSD din Guvern și 6 zile de la votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , moțiune votată „alături de formațiunea extremistă AUR”. Liberalii afirmă că, în acest interval, PSD „nu a prezentat românilor nicio soluție serioasă” pentru guvernarea țării. Miza economică invocată de PNL: investiții și stabilitate PNL leagă direct prelungirea incertitudinii politice de efecte economice și administrative, susținând că „fiecare zi” în care criza este menținută „costă România”, inclusiv prin afectarea nivelului de trai, a încrederii și a stabilității economice, dar și prin impact asupra investițiilor și a capacității statului de a lua decizii. Ce cere PNL de la PSD după consultările de la Cotroceni Liberalii solicită PSD să spună public cu ce soluții a mers la consultările de la Palatul Cotroceni și dacă există „un plan real de guvernare” sau demersul a fost „un joc politic iresponsabil”. PNL mai afirmă că, timp de 10 luni, PSD nu ar fi venit cu soluții alternative la programul de guvernare pe care l-a asumat, dar de care „s-a dezis” pe măsură ce în Coaliție și în Guvern au fost aprobate „măsuri impopulare, dar necesare și urgente”. „Dacă PSD nu are soluții pentru România, atunci trebuie să aibă măcar onestitatea de a recunoaște public acest lucru. Nu poți provoca o criză majoră și apoi să lași țara suspendată în incertitudine.” În același mesaj, PNL se prezintă drept „partid responsabil”, preocupat de stabilitatea țării, continuarea investițiilor și consolidarea statutului european și euroatlantic al României. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]
Analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung indică faptul că PSD își conservă puterea prin controlul resurselor locale și al fondurilor publice , un mecanism care poate influența direct ritmul reformelor și accesul României la bani europeni, potrivit G4Media . Cotidianul german pornește de la aparentul paradox: PSD a fost „aproape permanent la putere” după 1989 și a câștigat repetat alegeri, deși este perceput în România ca „profund corupt”. Explicația avansată în analiză ține mai puțin de ideologie și mai mult de infrastructura de partid și de capacitatea de a distribui resurse în teritoriu. „Partidul primarilor” și avantajul de infrastructură din anii ’90 Publicația îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, care susține că PSD a avut în anii ’90 un „avantaj uriaș la start”, preluând infrastructura aparatului comunist, ceea ce ar explica de ce rămâne puternic în provincie. În această logică, PSD este descris drept „partidul primarilor”: o rețea locală care îi oferă forță electorală, dar îl și vulnerabilizează, tocmai prin dependența de mecanismele de control și distribuție a resurselor. Miza financiară: bani publici și fonduri europene direcționate către clientelă Un punct central al articolului este că „mașinăria de putere” a PSD ar fi reușit, timp de decenii, să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. În același cadru, de la liderul PSD Sorin Grindeanu „se așteaptă”, la fel ca de la predecesori, să mențină intact mecanismul și accesul la resursele financiare. Schmitt afirmă că PSD, împreună cu AUR, l-a demis pe premierul Ilie Bolojan tocmai pentru că acesta ar fi încercat să pună capăt acestor practici. Riscul de blocaj pe PNRR și tensiunea cu familia politică europeană Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică, în același material, atitudinea socialiștilor europeni față de PSD, susținând că au fost „mult prea tăcuți” în fața alianței cu „extremiștii antieuropeni”, care ar fi dus la căderea unui premier „proeuropean și reformist”. Tot Mureșan avertizează asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în contextul instabilității politice și al disputelor legate de reforme. Contextul politic: PSD și AUR, alianță de conjunctură Analiza notează că demiterea lui Ilie Bolojan a fost provocată de două partide percepute ca fiind din tabere diferite: AUR, caracterizat drept partid naționalist radical de dreapta, și PSD, încadrat „cel puțin formal” la stânga moderată. În paralel, ascensiunea AUR în sondaje este pusă pe seama imaginii de partid „antisistem”. În citatul atribuit lui Schmitt, PSD este descris astfel: „Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene.” Pentru mediul economic, concluzia practică a acestei radiografii este că disputa politică se mută în jurul controlului asupra resurselor publice și al condiționalităților europene, cu efecte potențiale asupra stabilității guvernării și a fluxului de finanțare din PNRR. [...]
