Știri
Știri din categoria Politică
Acuzațiile privind promovarea Schwarz Digits ridică întrebări despre tratamentul egal în IT – liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, cere explicații Guvernului Bolojan după informațiile apărute în spațiul public despre intervenții ale vicepremierului Oana Gheorghiu în favoarea unei companii germane, potrivit news.ro.
Peiu întreabă public „ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern”, în contextul în care Executivul invocă frecvent contribuția IT și comunicațiilor la PIB. Într-o postare pe Facebook, el pune problema dacă firmele românești au „aceleași drepturi precum cele germane, de a fi promovate către instituțiile statului”, făcând referire la grupul Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, și la divizia sa de IT, Schwarz Digits.
Potrivit lui Peiu, pe baza informațiilor făcute publice de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (demis recent), în ianuarie 2026 ar fi avut loc la Guvern o întâlnire cu reprezentanți ai grupului Schwarz, iar pe 12 februarie 2026 vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un email către mai multe instituții, solicitând să comunice dacă au identificat „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes” din perspectiva direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale.
Peiu mai afirmă că, ulterior, reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, menționând o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, al cărei subiect „ar fi fost reducerea deficitului comercial al României”.
Peiu formulează trei întrebări pe care le consideră „legitime” și la care, în opinia sa, Guvernul ar trebui să răspundă:
Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență, susținând că informațiile „lansate de președintele-demis al ADR” sunt „complet false”. Ea afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii”, fără caracter secret sau comercial, și că au fost purtate „transparent”, în beneficiul potențial al instituțiilor statului.
„Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat.”
Gheorghiu mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI).
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu vrea să se pronunțe asupra acuzațiilor, argumentând că nu este organul competent pentru încadrări juridice și indicând că atenția ar trebui îndreptată spre „marea, uriașa corupție” și pierderile de „miliarde de euro” din evaziune.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a spus că nu consideră că vicepremierul interimar a făcut ceva „ilegal sau imoral” prin întâlnirea cu o companie importantă și comunicarea către instituții, în lipsa oricărei presiuni și în condiții de transparență, declarație făcută la Hotnews.
În esență, disputa mută discuția din zona strict politică în zona de guvernanță și reguli: cum se documentează și se justifică, în mod verificabil, promovarea unor soluții tehnologice către instituțiile statului și dacă există un tratament comparabil pentru furnizorii români, în condiții de transparență și fără a influența achizițiile publice.
Recomandate
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Reforma companiilor de stat a declanșat tensiuni în coaliție , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , care spune că ruptura s-a produs când Guvernul a mutat atenția de la măsuri fiscale către numirile din consiliile de administrație și pierderile din companiile de stat, potrivit News . Într-o intervenție la Digi 24, Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care au afectat cetățenii, inclusiv majorarea taxelor și creșterea TVA, însă conflictul ar fi escaladat când discuția a ajuns la reforma companiilor și la „Consiliile de Administrație”. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Miza: controlul asupra numirilor și pierderilor din companiile de stat Vicepremierul interimar spune că, din ianuarie, când ar fi început „serios” discuțiile despre reforma companiilor, a apărut „o luptă” în interiorul coaliției. În relatarea sa, momentul de inflexiune a fost legat de: numirile în consiliile de administrație; pierderile din companiile de stat; „găurile negre” din aceste entități. „Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste companii, despre găurile negre.” Blocaje administrative: dificultăți în obținerea datelor de la ministere Gheorghiu reclamă și un obstacol operațional: accesul dificil la informații despre companiile aflate în subordinea unor ministere, necesare pentru analize. Ea afirmă că, după solicitări informale fără rezultat, a trimis cereri oficiale din partea cabinetului său, dar a primit răspunsuri pe care le consideră nejustificate, inclusiv invocarea GDPR sau a confidențialității. „Mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale.” Ce poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Oana Gheorghiu spune că limitarea majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația, astfel că schimbările legislative ar trebui făcute prin Parlament. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Prezența lui Călin Georgescu la un târg local din Argeș a devenit un test de mobilizare în teritoriu , cu susținători veniți de la primele ore și mesaje politice livrate în registru de slogan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a participat duminică dimineață, 12 iulie, la Târgul de la Domnești , unde a fost ovaționat de un număr mare de susținători și localnici. Oamenii s-au adunat încă de la ora 7, înainte de sosirea lui Georgescu, iar unii au venit din mai multe zone ale țării, relatează Ancheta Online. O parte dintre participanți l-au așteptat cu flori, iar în mulțime au fost și familii cu copii. Mulțimea a fluturat steaguri tricolore și a scandat mesaje precum „Căline, poporul e cu tine”, „Turul doi înapoi”, „Nu cedăm!” și „Călin Georgescu, președinte”. Discurs în cheie de slogan și mesaj de „curaj” Ajuns la târg, Georgescu s-a adresat susținătorilor printr-o serie de formule scurte, cu accent pe ideea de mobilizare și respingerea fricii. „Ascultați-mă, nu vă fie frică! Frica nu zidește nimic!” „Dumnezeu ne-a cerut să fim curajoși, nu fricoși!” „Poporul este țara, iar poporul român s-a ridicat” „Mare este numele Sfintei Treimi” În paralel cu discursul, el a vizitat standurile producătorilor locali și a discutat cu comercianții și vizitatorii prezenți. Cine a mai fost în mulțime: Oana Zăvoranu și reprezentanți AUR Argeș Printre cei prezenți s-a numărat și Oana Zăvoranu, care și-a exprimat public susținerea pentru Călin Georgescu. „Împreună cu președintele Călin Georgescu la Târgul de la Argeș pentru că sprijinim agricultura românească și tot ce este calitativ pentru că avem din belșug” La Domnești au fost prezenți și reprezentanți ai organizației AUR Argeș, inclusiv președintele filialei județene, deputatul Bogdan Velcescu. Context: mesaj despre târguri, tradiții și duminica „pentru familie” Înaintea vizitei din Argeș, Georgescu a scris pe Facebook despre rolul agricultorilor, meșteșugarilor și producătorilor locali în păstrarea valorilor românești. Totodată, el a susținut că târgurile ar trebui organizate sâmbăta, pentru ca duminica să fie rezervată slujbelor religioase și timpului petrecut în familie. [...]
