Știri
Știri din categoria Politică
Acuzațiile privind promovarea Schwarz Digits ridică întrebări despre tratamentul egal în IT – liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, cere explicații Guvernului Bolojan după informațiile apărute în spațiul public despre intervenții ale vicepremierului Oana Gheorghiu în favoarea unei companii germane, potrivit news.ro.
Peiu întreabă public „ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern”, în contextul în care Executivul invocă frecvent contribuția IT și comunicațiilor la PIB. Într-o postare pe Facebook, el pune problema dacă firmele românești au „aceleași drepturi precum cele germane, de a fi promovate către instituțiile statului”, făcând referire la grupul Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, și la divizia sa de IT, Schwarz Digits.
Potrivit lui Peiu, pe baza informațiilor făcute publice de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (demis recent), în ianuarie 2026 ar fi avut loc la Guvern o întâlnire cu reprezentanți ai grupului Schwarz, iar pe 12 februarie 2026 vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un email către mai multe instituții, solicitând să comunice dacă au identificat „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes” din perspectiva direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale.
Peiu mai afirmă că, ulterior, reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, menționând o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, al cărei subiect „ar fi fost reducerea deficitului comercial al României”.
Peiu formulează trei întrebări pe care le consideră „legitime” și la care, în opinia sa, Guvernul ar trebui să răspundă:
Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență, susținând că informațiile „lansate de președintele-demis al ADR” sunt „complet false”. Ea afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii”, fără caracter secret sau comercial, și că au fost purtate „transparent”, în beneficiul potențial al instituțiilor statului.
„Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat.”
Gheorghiu mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI).
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu vrea să se pronunțe asupra acuzațiilor, argumentând că nu este organul competent pentru încadrări juridice și indicând că atenția ar trebui îndreptată spre „marea, uriașa corupție” și pierderile de „miliarde de euro” din evaziune.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a spus că nu consideră că vicepremierul interimar a făcut ceva „ilegal sau imoral” prin întâlnirea cu o companie importantă și comunicarea către instituții, în lipsa oricărei presiuni și în condiții de transparență, declarație făcută la Hotnews.
În esență, disputa mută discuția din zona strict politică în zona de guvernanță și reguli: cum se documentează și se justifică, în mod verificabil, promovarea unor soluții tehnologice către instituțiile statului și dacă există un tratament comparabil pentru furnizorii români, în condiții de transparență și fără a influența achizițiile publice.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Volodîmîr Zelenski avertizează că relaxarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei riscă să prelungească războiul , după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de suspendare a unor măsuri prevăzute în „ Graham Act ”, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura Kievului, este una operațional-economică: orice „acomodare” care redeschide fluxuri comerciale și venituri pentru Moscova poate alimenta capacitatea Rusiei de a continua loviturile, inclusiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a spus că decizia de a renunța la sancțiuni și tarife este „o greșeală” și a legat-o de un tipar mai larg de concesii economice către Rusia. În declarațiile către jurnaliști, liderul ucrainean a indicat în mod special acordul bilateral privind motorina drept „primul pas” și a susținut că o astfel de abordare nu îl va opri pe Vladimir Putin, ci îl va încuraja. „Mi se pare că este imposibil să-l oprești pe Putin în acest fel. Dimpotrivă, el simte bucurie, fericire că are un astfel de sprijin.” În același timp, Zelenski a mulțumit congresmenilor americani care au susținut adoptarea legislației, descriind votul ca pe o victorie cu sprijin bipartizan, și a criticat decizia Casei Albe de a o ocoli prin ordin executiv. Ce a suspendat ordinul lui Trump Potrivit articolului, Trump a semnat vineri, 16 octombrie, un ordin executiv care a suspendat tarife comerciale și sancțiuni secundare (adică măsuri care vizează și entități din țări terțe care fac afaceri cu Rusia) prevăzute în „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, cu 48 de ore înainte ca acestea să intre în vigoare, duminică, 18 octombrie. Pachetul suspendat includea, între altele: un tarif suplimentar de 500% pentru importurile de origine rusă; taxe obligatorii de 100% care ar fi vizat cei mai mari cinci cumpărători globali de țiței și gaze rusești, menționând explicit China și India; măsuri împotriva țărilor terțe care facilitează evitarea sancțiunilor în sectorul petrolier; acțiuni pentru destructurarea „flotei din umbră” a Rusiei (rețeaua de petroliere folosite pentru a ocoli restricțiile). Baza legală și lipsa explicațiilor publice Ordinul invocă Secțiunea 115 din „Graham Act”, care permite executivului să renunțe la penalități dacă certifică în fața Congresului că măsura servește intereselor naționale ale SUA. Kyiv Post notează însă că administrația nu a oferit public detalii despre rațiunea strategică a acestei decizii. Legătura cu acordul privind motorina și implicațiile economice Renunțarea la sancțiuni vine după un acord comercial anunțat pe 9 octombrie între Trump și Putin, prin care Rusia ar urma să exporte motorină rafinată pe piețele internaționale până în 2027, cu obiectivul declarat de a reduce costurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului în SUA. Pentru a permite livrările, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care autorizează tranzacții ce implică motorină rusească până în aprilie 2027. Oficialii ucraineni, citați de publicație, avertizează că accesul Rusiei la piețele globale pentru hidrocarburi rafinate îi poate aduce venituri în valută forte, folosite pentru finanțarea operațiunilor militare și a bombardamentelor pe distanțe lungi asupra rețelei energetice ucrainene. În acest context, Zelenski a reiterat că o reducere durabilă a escaladării ar necesita creșterea presiunii economice asupra Moscovei și menținerea unei descurajări credibile, nu relaxări unilaterale înainte de sezonul rece. [...]
Risc de blocaj bugetar și operațional : disputa din PNL privind votul pentru „Guvernul Luca Niculescu” pune presiune pe instalarea rapidă a unui Executiv cu puteri depline, pe fondul avertismentelor că fără rectificare bugetară pot fi afectate servicii publice de bază, inclusiv funcționarea ambulanțelor, potrivit Știrile Pro TV . În partid, pozițiile sunt împărțite între cei care cer respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate și cei care susțin votarea noului Executiv pentru a opri criza politică. PNL Iași a anunțat sâmbătă, cu câteva ore înaintea ședinței în care PNL urmează să decidă poziționarea față de guvern, că nu susține învestirea Cabinetului Niculescu, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. Filiala ieșeană susține că „soluția legitimă” rămâne formarea unei „majorități reformiste credibile” sau, în lipsa acesteia, revenirea la vot prin alegeri anticipate. În aceeași linie, deputatul liberal Octavian Oprea a scris pe Facebook că, după ce a citit lista de miniștri și programul, Parlamentul ar trebui să respingă guvernul, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Pe zona critică la adresa conducerii PNL, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiator al Platformei Liberal Conservatoare din partid, a atacat public ideea de a poza în „salvator” după declanșarea crizei, într-un mesaj îndreptat împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan . Tișe a distribuit anterior și un „Manifest”, preluat și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în care apare mesajul: „Ajunge, Ilie! România are nevoie urgentă de un guvern!”. Miza imediată: rectificarea bugetară și continuitatea serviciilor publice Ilie Bolojan a transmis joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, iar decizia finală urma să fie luată la finalul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a avertizat că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, situația României „se va complica și mai mult” și a legat direct problema de rectificarea bugetară. Potrivit lui, fără alocări suplimentare, „servicii publice de bază” ar putea să nu mai funcționeze într-o perioadă relativ scurtă, dând ca exemplu ambulanțele care, fără motorina necesară, nu ar putea ajunge la cazuri medicale. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit News.ro. Cum își justifică PNL un eventual vot „de instalare”, nu „de susținere” Bolojan a mai spus că PSD își asumă persoanele propuse pentru guvern, inclusiv pe Marian Neacșu, despre care afirmă că a fost condamnat penal, și a invocat și numele lui Florin Manole, menționat în scandalul legat de zborul către Mykonos. În același timp, liderul PNL a încercat să delimiteze un eventual vot al liberalilor de o susținere politică a Cabinetului: „Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susţinere sau că PNL ar gira componenţa unui astfel de guvern.” El a arătat că, dacă guvernul va trece, acesta se bazează pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, „realitatea” fiind că PSD își asumă aceste propuneri. Ce urmează PNL urma să decidă la finalul săptămânii poziția oficială față de învestirea „Guvernului Luca Niculescu”, în condițiile în care în partid există atât filiale care anunță explicit opoziția, cât și presiunea argumentului operațional invocat de conducere: fără guvern cu puteri depline și fără rectificare bugetară, riscul de disfuncționalități în servicii publice crește rapid. [...]
