Petrișor Peiu (AUR) cere explicații Guvernului Bolojan despre contactele cu Schwarz Digits - întreabă dacă vreo firmă românească de IT a primit tratament similar

Acuzațiile privind promovarea Schwarz Digits ridică întrebări despre tratamentul egal în IT – liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, cere explicații Guvernului Bolojan după informațiile apărute în spațiul public despre intervenții ale vicepremierului Oana Gheorghiu în favoarea unei companii germane, potrivit news.ro . Peiu întreabă public „ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern”, în contextul în care Executivul invocă frecvent contribuția IT și comunicațiilor la PIB. Într-o postare pe Facebook, el pune problema dacă firmele românești au „aceleași drepturi precum cele germane, de a fi promovate către instituțiile statului”, făcând referire la grupul Schwarz, care deține Lidl și Kaufland, și la divizia sa de IT, Schwarz Digits. Potrivit lui Peiu, pe baza informațiilor făcute publice de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (demis recent), în ianuarie 2026 ar fi avut loc la Guvern o întâlnire cu reprezentanți ai grupului Schwarz, iar pe 12 februarie 2026 vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un email către mai multe instituții, solicitând să comunice dacă au identificat „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes” din perspectiva direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu mai afirmă că, ulterior, reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria, menționând o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, al cărei subiect „ar fi fost reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările AUR către Guvern: donații, acces și rezultat economic Peiu formulează trei întrebări pe care le consideră „legitime” și la care, în opinia sa, Guvernul ar trebui să răspundă: Dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și preocuparea acesteia pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; Dacă există o firmă românească de IT care să fi fost primită de două ori în trei luni la guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; Cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial al României, scopul declarat al întâlnirii, potrivit lui Peiu. Răspunsul vicepremierului și pozițiile președintelui și premierului Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență, susținând că informațiile „lansate de președintele-demis al ADR” sunt „complet false”. Ea afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii”, fără caracter secret sau comercial, și că au fost purtate „transparent”, în beneficiul potențial al instituțiilor statului. „Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat.” Gheorghiu mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Președintele Nicușor Dan a declarat că nu vrea să se pronunțe asupra acuzațiilor, argumentând că nu este organul competent pentru încadrări juridice și indicând că atenția ar trebui îndreptată spre „marea, uriașa corupție” și pierderile de „miliarde de euro” din evaziune. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a spus că nu consideră că vicepremierul interimar a făcut ceva „ilegal sau imoral” prin întâlnirea cu o companie importantă și comunicarea către instituții, în lipsa oricărei presiuni și în condiții de transparență, declarație făcută la Hotnews. În esență, disputa mută discuția din zona strict politică în zona de guvernanță și reguli: cum se documentează și se justifică, în mod verificabil, promovarea unor soluții tehnologice către instituțiile statului și dacă există un tratament comparabil pentru furnizorii români, în condiții de transparență și fără a influența achizițiile publice. [...]