Știri
Știri din categoria Politică

Un sondaj AtlasIntel publicat înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria indică o posibilă schimbare de putere după 16 ani , cu opoziția Tisza în fața partidului de guvernământ Fidesz, potrivit hotnews.ro . Miza imediată este una de stabilitate politică și direcție de guvernare, într-un stat membru UE unde Viktor Orbán conduce executivul de 16 ani. Sondajul, realizat la nivel național în rândul populației adulte din Ungaria între 5 și 10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.587 de respondenți, indică un avans consistent pentru Tisza, partidul de opoziție condus de Peter Magyar. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Ce arată cifrele din sondaj Conform datelor prezentate, intenția de vot ar fi: Tisza: 52,1% Fidesz (Viktor Orbán): 39,3% HotNews notează că o diferență similară (52 la 39) a fost indicată și de un alt sondaj, realizat de Institutul Publicus. Testul „cine e cel mai potrivit premier” Pe lângă intenția de vot, sondajul măsoară și preferința pentru funcția de prim-ministru. La această întrebare: Peter Magyar: 48,7% Viktor Orbán: 40,8% Ce urmează: alegeri duminică, rezultate în noaptea scrutinului Alegerile parlamentare au loc duminică, 12 aprilie 2026 . Secțiile de votare se deschid dimineața și se închid la începutul serii, iar rezultatele preliminare sunt așteptate târziu în noaptea alegerilor, cu majoritatea voturilor numărate la câteva ore după închiderea urnelor. Pot vota și maghiarii din România care au dublă cetățenie, mai arată articolul. În context, HotNews amintește că AtlasIntel este institutul cu care publicația a colaborat la ultimele rânduri de alegeri din România, cu rezultate uneori apropiate de cele oficiale, alteori nu, iar reputația AtlasIntel este menționată ca fiind bună și pe alte piețe (SUA, Spania 2023). [...]

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, respinge eticheta „Ilie sărăcie” pentru premier, invocând reducerea deficitului bugetar peste țintă , într-un context economic dificil, potrivit digi24.ro . Mesajul are miză politică și economică: apără costurile sociale ale consolidării bugetare și încearcă să fixeze o narațiune de „stabilizare” înainte ca rezultatele să fie testate pe execuția din 2026. Rădulescu a fost întrebat la Digi24 dacă Ilie Bolojan merită porecla folosită de criticii săi în spațiul public. Răspunsul a fost tranșant, iar argumentația s-a concentrat pe disciplina fiscală și pe faptul că ajustarea ar fi fost făcută fără o contracție economică „atât de mare cum ar fi putut să fie”. „Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie.” De ce contează: disputa despre austeritate se mută pe terenul „rezultatelor” Intervenția consilierului BNR vine pe fondul criticilor legate de „constrângerile bugetare” și de „reducerile” operate pentru redresarea bugetului, care au alimentat porecla „Ilie Sărăcie”, conform aceleiași surse. În esență, disputa nu este despre etichetă, ci despre acceptabilitatea politică a consolidării fiscale: cine plătește nota și cât de repede se văd beneficiile în stabilitatea finanțelor publice. Ce urmează Rădulescu introduce explicit o zonă de incertitudine privind anul în curs („vedem ce se va întâmpla anul acesta”), ceea ce mută atenția către evoluția deficitului bugetar în 2026 și către capacitatea Guvernului de a menține ajustarea în condiții de presiune politică. Sursa nu oferă, însă, cifre sau ținte concrete pentru deficit ori detalii despre măsurile de reducere menționate. [...]