Știri
Știri din categoria Politică
Numirile de procurori-șefi pot seta direcția anticorupției și a stabilității politice în următorii ani, iar președintele Nicușor Dan este criticat pentru că ar fi ales „trocul” cu PSD în locul unei confruntări pe tema independenței justiției, potrivit unei analize publicate de g4media.ro.
Textul pune în oglindă deciziile recente ale lui Nicușor Dan privind numiri la vârful parchetelor cu episodul din 2007, când Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament după ce a susținut reforma din justiție și a promovat procurori care au deschis dosare de corupție cu impact major. Miza, în lectura autorului, nu este doar una politică, ci una de funcționare a statului: semnalul transmis către sistemul de parchete și către public despre cât de reală este lupta anticorupție.
Analiza reamintește că, în primul mandat, Traian Băsescu și Monica Macovei au împins reforme în justiție și l-au promovat pe Daniel Morar la conducerea DNA, într-un context în care au început dosare împotriva unor nume grele din politică și business. Consecința a fost o reacție politică dură: o coaliție de forțe care se simțeau amenințate, culminând cu suspendarea lui Băsescu, în pofida avizului negativ al Curții Constituționale.
La referendumul din iulie 2007, Băsescu a câștigat însă cu aproape 75% din voturi, iar autorul argumentează că susținerea pentru procurori independenți și pentru anticorupție i-a adus un avantaj politic decisiv.
În contrapunct, textul susține că Nicușor Dan ar fi evitat o confruntare cu PSD și ar fi făcut numiri „inacceptabile” la parchete, invocându-se în spațiul public riscul unei suspendări (PSD împreună cu AUR) și al unei crize politice. Autorul notează că președintele a vorbit „în repetate rânduri” despre nevoia de stabilitate și a refuzat să critice PSD pentru atacurile la adresa premierului Ilie Bolojan.
Sunt menționate explicit numiri precum Cristina Chiriac (despre care analiza afirmă că este acuzată că ar fi ascuns probe într-un dosar de pedofilie), precum și Marius Voineag și Alex Florența, descriși ca foști șefi la DNA și Parchetul General care „au mimat” lupta anticorupție.
Argumentul central este că numirea procurorilor-șefi este una dintre deciziile-cheie ale unui președinte, pentru că influențează comportamentul unui sistem ierarhic cu mii de procurori. În funcție de semnalul dat de la vârf, sistemul ar înțelege dacă se urmărește anticorupție „reală” sau doar un „simulacru”, iar publicul își calibrează așteptările în consecință.
Analiza mai avertizează că „trocul pe procurori” nu ar indica nimic bun pentru viitoarele desemnări la conducerea serviciilor secrete, fără a oferi însă detalii despre un calendar sau nume concrete.
Într-un post-scriptum, autorul notează drept „ironie” faptul că președintele s-ar fi întâlnit „la mănăstire în Vinerea Mare”, la două zile după numiri, cu „doi PSD-iști de frunte”, prezentând episodul ca o coincidență, dar cu relevanță politică în percepția publică.
Recomandate
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
PSD acuză blocarea legislației pentru PNRR, riscând întârzierea banilor europeni , într-un nou schimb de replici pe tema reformelor cerute de Bruxelles. Într-o postare citată de Mediafax , președintele PSD Sorin Grindeanu susține că parlamentarii partidelor aflate la guvernare nu au depus „niciun” proiect de lege pentru jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Grindeanu afirmă că a verificat „întreg aparatul administrativ” al Camerei Deputaților și că nu există inițiative legislative depuse pentru jaloanele rămase. În acest context, el pune sub semnul întrebării convocarea unei sesiuni extraordinare, în lipsa proiectelor de lege care ar urma adoptate. Disputa politică: cine depune legile necesare pentru deblocarea fondurilor Potrivit lui Grindeanu, după demiterea guvernului, executivul nu mai poate trimite proiecte legislative în Parlament, iar responsabilitatea ar fi revenit parlamentarilor PNL și USR. Liderul PSD îi acuză că nu și-au îndeplinit această obligație și întreabă „cine blochează aceste miliarde de euro pentru România”. În același mesaj, Grindeanu invocă și un precedent din Camera Deputaților, unde ar fi fost adoptate „patru legi vitale în 24 de ore” în ultima zi a sesiunii parlamentare, în timp ce Senatul „condus de dreapta” ar fi respins alte două proiecte. Context: sesiune extraordinară și blocaj pe reformele din PNRR Atacul vine pe fondul unui blocaj politic, după dispute între social-democrați și premierul Ilie Bolojan privind responsabilitatea pentru reformele din PNRR, notează publicația. În ultimele zile, guvernul a susținut că vrea să convoace o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor europene, în timp ce PSD acuză că parlamentarii coaliției nu au depus proiectele necesare. În postare, Grindeanu leagă tensiunile politice de evoluții economice, menționând că Institutul Național de Statistică arată o scădere a salariului mediu de la o lună la alta și că inflația depășește 10%. Materialul nu oferă însă detalii suplimentare despre datele INS sau despre ce jaloane PNRR sunt vizate concret. [...]
Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
