Știri
Știri din categoria Politică

Cina discretă a lui Marine Le Pen cu șefi de companii din CAC40 arată că mediul de afaceri francez își recalibrează relația cu extrema dreaptă înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, pe fondul sondajelor care o dau în frunte pe lidera Rassemblement National (RN), potrivit politico.eu.
Întâlnirea a avut loc marți, la Paris, și i-a inclus pe Bernard Arnault (șeful LVMH și cel mai bogat om din Franța) și pe Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, alături de alți lideri influenți ai unor companii listate în CAC40. Informația este atribuită unui oficial RN și la doi executivi din companii reprezentate la cină, care au vorbit sub protecția anonimatului.
RN nu a răspuns solicitării de comentarii. LVMH a refuzat să comenteze, iar un reprezentant al Engie a invocat politica firmei de a se întâlni cu reprezentanți ai tuturor partidelor politice din Franța, în contextul în care CEO-ul companiei ar fi fost prezent.
Pentru ani la rând, elita antreprenorială franceză a privit cu suspiciune un partid populist care, notează publicația, a oscilat pe politici economice-cheie, inclusiv pe tema apartenenței la zona euro. În 2017, Arnault l-a susținut pe Emmanuel Macron împotriva lui Le Pen și, până în această săptămână, refuzase să se întâlnească cu lideri ai RN.
Acum, cu Le Pen și președintele RN, Jordan Bardella, în fruntea sondajelor înaintea scrutinului prezidențial de anul viitor, o parte a mediului de afaceri pare să caute canale de dialog pentru a-și proteja interesele și a influența agenda economică a unui posibil viitor pol de putere. Pouyanné ceruse încă din ianuarie ca liderii de business să discute atât cu extrema dreaptă, cât și cu stânga radicală (France Unbowed), pentru a „introduce un pic de realism într-o dezbatere politică confuză și iluzorie”.
Cina ar fi avut loc la restaurantul Drouant, un local exclusivist din Paris, iar săptămânalul francez Le Nouvel Obs (care a relatat primul despre întâlnire) a indicat că au participat peste o duzină de directori executivi. Conform aceleiași relatări, printre numele prezente s-ar fi aflat:
Un executiv din rândul companiilor reprezentate a descris întâlnirea drept un schimb „robust” de opinii, nu o ocazie de apropiere personală. Totuși, un fost oficial guvernamental citat anonim a spus că simbolistica unei astfel de cine „contribuie la normalizarea” lui Le Pen.
Dincolo de detaliile punctuale ale discuțiilor (care nu sunt publice), semnalul principal este că o parte a marilor companii franceze tratează RN ca pe un actor cu șanse reale de a ajunge la putere, ceea ce poate accelera contactele și negocierile informale pe teme economice sensibile în lunile următoare, pe măsură ce campania prezidențială se apropie.
Recomandate

Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO , cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul , pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța. Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea. De ce contează pentru România: riscul unei retrageri din Europa de Est În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală. Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară. De ce ar fi Le Pen mai greu de „moderat” decât Meloni Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic. Scenarii politice la Paris și efectul de „corecție” al alegerilor parlamentare Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi. În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen. „Coșmarul Bucureștiului”: schimbarea de direcție a Franței Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene. „Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.” În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei. [...]

Cursa pentru Élysée intră pe terenul austerității și al reformelor , după ce șapte candidați au fost forțați să-și detalieze, în fața patronatului, cum ar reduce datoria și deficitul fără să blocheze economia, potrivit Mediafax . Confruntarea a avut loc joi, 27 august, pe arena Philippe-Chatrier de la Roland-Garros, la invitația MEDEF , iar temele au fost explicit economice: datoria publică, reindustrializarea, costul muncii, fiscalitatea și birocrația. Miza este amplificată de poziționarea din sondaje: Marine Le Pen conduce „detașat” în intențiile de vot pentru primul tur, cu aproximativ 33–35%, în timp ce în spatele ei se conturează o competiție strânsă între Jean-Luc Mélenchon și candidații blocului central pentru calificarea în finală. Datoria și deficitul, linia de falie a dezbaterii Marine Le Pen a încercat să transmită mediului de afaceri că o eventuală venire la putere a Rassemblement National nu ar produce un șoc economic și a insistat pe ideea de stabilitate pentru companii, inclusiv prin respectarea promisiunilor de reducere a taxelor pe producție. Momentul care a inflamat discuția a fost însă legat de datorie: Le Pen a anunțat un plan de economii de 125 de miliarde de euro (aprox. 625 miliarde lei), care ar urma să fie prezentat înaintea dezbaterii bugetare din octombrie. Printre domeniile vizate pentru reduceri a inclus imigrația și banii trimiși către Uniunea Europeană, susținând că Franța nu ar trebui să aibă o contribuție netă la UE mai mare de aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). Raphaël Glucksmann a atacat frontal această abordare, acuzând-o pe Le Pen că își construiește soluția pe doi „vinovați” – imigrația și UE – și avertizând că o reducere radicală a participării Franței la proiectul european ar pune în pericol piața de care depind companiile franceze. În același timp, el i-a criticat și pe Gabriel Attal și Édouard Philippe, ambii foști premieri ai lui Emmanuel Macron, sugerând că tabăra prezidențială poartă o parte din responsabilitatea pentru situația finanțelor publice. Propuneri cu risc de credibilitate financiară: Mélenchon versus Philippe Jean-Luc Mélenchon a venit cu cea mai provocatoare teză bugetară: dacă statul ar elimina toate ajutoarele acordate companiilor, deficitul „ar putea dispărea”, invocând estimări potrivit cărora aceste scheme ar costa între aproximativ 120 și 210 miliarde de euro (aprox. 600 miliarde–1.050 miliarde lei). Tot el a apărat ideea anulării părții din datoria Franței deținute de Banca Centrală Europeană , argumentând că, fiind în zona euro, aceasta poate fi privită ca o datorie „către noi înșine” și că o astfel de operațiune ar reduce costurile de finanțare. Édouard Philippe a respins dur această direcție, calificând-o drept „foarte periculoasă” și avertizând că anularea unilaterală a datoriei ar distruge credibilitatea financiară a Franței, împingând țara într-o situație de „interzis bancar”. Philippe a pledat pentru echilibrarea finanțelor și „mai multă muncă”, invocând presiunea demografică asupra sistemului social. În plan intern, el a amintit și propuneri deja lansate, precum reducerea perioadei de indemnizare a șomajului de la 18 la 12 luni pentru persoanele sub 50 de ani și măsuri împotriva a ceea ce a numit „open bar-ul concediilor medicale”. Pensii și cheltuieli sociale: Attal mută discuția pe arhitectura sistemului Gabriel Attal a încercat să se diferențieze atât de opoziție, cât și de Philippe, fixând un calendar: deficitul sub 3% din PIB în 2032 și buget echilibrat în 2037. Pentru atingerea țintelor, el a indicat explicit cheltuielile sociale ca zonă de analiză, menționând posibile economii în sănătate, concedii medicale și asigurări de șomaj. Pe pensii, Attal a susținut că nu mai este suficientă o nouă ajustare a vârstei de pensionare, ci este nevoie de schimbarea sistemului: un model universal bazat mai mult pe durata contribuției, în care ieșirea mai devreme din activitate ar însemna o pensie mai mică, iar rămânerea mai mult timp la muncă ar aduce o pensie „semnificativ mai mare”. În același registru economic, el a avertizat și asupra competiției industriale globale, acuzând o politică deliberată a Chinei de a „scufunda” industria europeană și franceză. Statul „birocratic” și plafonarea ajutoarelor: linia Retailleau Bruno Retailleau a împins dezbaterea spre critica aparatului public, susținând că problema majoră nu este concurența, ci „statul birocratic” și „vorace”, care ar absorbi peste 57% din bogăția produsă anual. El a descris un „stat al hârtiilor” care sufocă economia prin norme, controale și reglementări și a cerut o „ruptură” a sistemului, nu reforme punctuale. Ca măsură concretă, Retailleau a propus plafonarea totalului ajutoarelor sociale la 70% dintr-un venit de referință, argumentând că munca trebuie să rămână mai avantajoasă decât dependența de prestații. Ce urmează în campanie: bugetul din octombrie devine reper Dincolo de schimburile politice, dezbaterea a arătat că lupta pentru Élysée se va juca pe credibilitatea planurilor de consolidare fiscală și pe costul social al reformelor. Un punct de inflexiune îl poate reprezenta chiar calendarul invocat de Le Pen: prezentarea, înaintea dezbaterii bugetare din octombrie, a planului de economii de 125 de miliarde de euro, care va pune presiune pe ceilalți candidați să vină cu cifre și mecanisme comparabile. [...]

Schimbarea de primar la Timișoara intră pe procedură automată , iar interimatul este deja stabilit: viceprimarul Ruben Lațcău va prelua atribuțiile după încetarea mandatului lui Dominic Fritz, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: continuitatea conducerii Primăriei nu depinde de negocieri politice, ci de o desemnare făcută anterior în Consiliul Local. Contextul este dat de promulgarea, vineri, 28 august, a Legii ANI de către președintele Nicușor Dan. Actul normativ prevede că persoanelor declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese le încetează mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Președintele a spus că își menține obiecțiile, dar a promulgat legea pentru a nu pune în pericol fondurile din PNRR. În cazul lui Dominic Fritz, există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți care a menținut constatarea ANI privind conflictul de interese, astfel că mandatul său „urmează să înceteze” după împlinirea termenului prevăzut de noua lege. Interimatul: Ruben Lațcău, desemnat „înlocuitor de drept” încă din 2024 Consiliul Local Timișoara a stabilit încă din noiembrie 2024 cine îl înlocuiește pe primar în cazul vacanței funcției. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 488 din 19 noiembrie 2024, Ruben Lațcău a fost reales viceprimar cu 24 de voturi, iar documentul precizează explicit că acesta „va exercita primul calitatea de înlocuitor de drept al Primarului Municipiului Timișoara”. Consecința directă: după vacantarea funcției lui Dominic Fritz, Lațcău va exercita atribuțiile de primar cel puțin până la o eventuală schimbare decisă prin hotărâre a Consiliului Local sau până când un nou primar ales își preia mandatul. Codul administrativ prevede că, atunci când funcția de primar devine vacantă, atribuțiile sunt exercitate de drept de viceprimarul desemnat de Consiliul Local. În această perioadă, viceprimarul își păstrează dreptul de vot în Consiliul Local și primește indemnizația corespunzătoare funcției de primar. Ce urmează: alegeri parțiale, dar calendarul nu e garantat Vacantarea funcției deschide și drumul către alegeri parțiale. Procedural, prefectul constată prin ordin încetarea înainte de termen a mandatului, ordin care poate fi contestat în instanță. Alegerile sunt stabilite de Guvern și trebuie organizate în maximum 90 de zile de la expirarea termenului de contestare sau, dacă există proces, de la hotărârea instanței. Mediafax indică însă un precedent recent care sugerează că organizarea alegerilor nu este automat rapidă: Sectorul 6 din București a rămas fără primar ales după plecarea lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei, iar în august 2026 situația era încă în discuție. Pe 21 august, președintele Autorității Electorale Permanente , Adrian Țuțuianu, afirma că Sectorul 6 se numără în continuare printre cele 24 de unități administrativ-teritoriale în care „ar trebui” organizate alegeri pentru funcția de primar. Posibile candidaturi: discuții politice, dar Lațcău neagă ambiția În plan politic, surse citate de publicație susțin că USR și PNL ar discuta susținerea unui candidat comun la eventualele alegeri parțiale; printre variantele vehiculate apare și numele lui Ruben Lațcău, alături de scenariul unui independent cu notorietate locală. Întrebat vineri dacă ar putea candida pentru un mandat deplin, Lațcău a spus că USR va avea „cu siguranță” un candidat, dar că el personal nu are această ambiție. [...]

Adoptarea Legii ANI riscă să blocheze bani europeni, avertizează USR , iar președintele partidului, Dominic Fritz, acuză PNL că a votat o modificare care ar încălca dreptul european și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru „echidistanța” afișată după eșecul Legii salarizării, potrivit Antena 3 . Fritz a reacționat la o zi după ce Parlamentul a votat Legea ANI „cu tot cu amendamentul” care, conform articolului, ar pune capăt mandatului său de primar al Timișoarei. Întors din concediu, el a spus la Digi 24 că PNL a greșit susținând proiectul în forma modificată pentru a fi pus în acord cu observațiile Curții Constituționale. Miza invocată de Fritz: rambursări din partea Comisiei Europene În declarațiile citate, liderul USR leagă votul PNL de un risc financiar pentru România, susținând că ar putea apărea probleme la rambursarea unor fonduri: „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Fritz argumentează că nu ar fi vorba doar despre Constituția României, ci și despre dreptul european, în contextul unei sancțiuni pe care o consideră „retroactivă”. Relația cu PNL: „pragmatică”, dar cu „reflex” după anii cu PSD Fritz descrie relația USR–PNL drept una „pragmatică” și spune că, în actualul context politic, ar fi nevoie de cooperare între „forțele de centru” pentru a contracara atât „un pericol” din zona extremei drepte, cât și un PSD pe care îl acuză că blochează reforme. Întrebat dacă va colabora în continuare cu Ilie Bolojan, Fritz a răspuns că aceasta rămâne direcția, dar a criticat decizia PNL privind Legea ANI, pe care o numește „o greșeală”. Fritz spune că nu demisionează din funcția de primar Întrebat dacă ia în calcul demisia după adoptarea Legii ANI, Fritz afirmă că nu vede demisia ca soluție, deoarece legea ar rămâne în vigoare. El susține că are un mandat de patru ani de la timișoreni și că nu îl va abandona. Critica la adresa președintelui Nicușor Dan, pe fondul eșecului Legii salarizării Fritz îl vizează și pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta ar fi atribuit partidelor parlamentare eșecul adoptării Legii salarizării în termenul necesar pentru respectarea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Liderul USR respinge ideea unei culpe colective și spune că USR ar fi votat proiectul, chiar dacă avea „multe lacune”. În acest context, el reia formula care a dat titlul articolului: „Nu știu dacă ne ajută această echidistanță.” Fritz indică PSD drept principal responsabil pentru blocarea legii, susținând că partidul nu ar fi vrut să își asume public existența unor limite bugetare. [...]

Nicușor Dan amână deciziile privind șefii serviciilor și respinge „scandalul” Pahonțu , invocând lipsa unei evaluări manageriale și faptul că schimbările au fost împinse de criza politică, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Chișinău, în contextul controversei declanșate de o investigație Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Președintele a precizat, mai întâi, că SPP „nu este un serviciu secret” și a spus că schimbările la conducerea unor instituții ar fi trebuit discutate „încă din vară”, dar au fost amânate de criza politică și de formarea Guvernului. În același context, Nicușor Dan a menționat că SRI nu are șef și că numirea trebuie discutată cu partidele, adăugând că a evitat să suprapună subiectul peste negocierile pentru Guvern. Controversa Pahonțu: „Nu știu care-i scandalul” Întrebat dacă, după investigația Recorder, se impune o evaluare a directorului SPP, Nicușor Dan a pus sub semnul întrebării chiar existența unui scandal și a criticat titlul materialului jurnalistic. „Nu știu care-i scandalul.” „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul.” Materialul Recorder, citat de Mediafax, susține că documentele consultate l-ar plasa pe Pahonțu în dispozitivul din zona baricadei de la Intercontinental în 21 decembrie 1989, fără a afirma că acesta ar fi tras personal asupra manifestanților. Recorder mai afirmă, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că structura din care făcea parte ar fi fost implicată ulterior în evenimentele din iunie 1990. Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind numit în mandatul fostului președinte Traian Băsescu. După apariția investigației, „peste 20 de organizații civice” i-au cerut președintelui demiterea șefului SPP, potrivit aceleiași surse. Criteriul moral invocat de președinte și limita: „nu am făcut o evaluare managerială” Nicușor Dan a condamnat reprimarea manifestațiilor din timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei , dar a spus că Pahonțu „nu e în această situație” din punct de vedere moral. „Orice persoană care a reprimat manifestații, din punct de vedere moral, nu are ce căuta într-o funcție înaltă. Domnul Pahonțu nu e în această situație.” În același timp, președintele a afirmat că, din interacțiunile avute cu ofițerii care îi asigură protecția, SPP i se pare „un serviciu profesionist” și a invocat inclusiv reacții „în aceeași direcție” din partea unor servicii externe cu care a avut tangențial contact. El a admis însă că nu a făcut până acum o evaluare managerială dedicată lui Lucian Pahonțu, motivând că există „multe alte restanțe” pe care le consideră mai importante. [...]

România încearcă să reducă riscul de întrerupere a aprovizionării cu țiței la Petromidia printr-un canal de comunicare direct cu Ucraina, astfel încât anumite nave care transportă petrol kazah spre rafinăria din România să nu fie vizate de atacuri în Marea Neagră, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan spune că mecanismul „a funcționat deja” în mai multe situații și că Bucureștiul a discutat cu Kievul despre formalizarea și accelerarea acestor contacte. În contextul atacurilor ucrainene din zona portului rusesc Novorossiisk, șeful statului a confirmat că România a avut discuții directe cu partea ucraineană înaintea unei întâlniri recente, pentru a identifica navele relevante pentru aprovizionarea Petromidia. „Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă.” Miza: continuitatea fluxului de țiței către Petromidia Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a răspuns până acum solicitărilor României și că, „de câte ori” a fost nevoie, nava de aprovizionare a fost lăsată să treacă. Întrebat dacă mai există probleme de aprovizionare, președintele a spus că „nu mai sunt probleme”. Totodată, el a precizat că discuția cu partea ucraineană a vizat transformarea intervențiilor punctuale într-un mecanism „formalizat” și mai rapid, pentru a reduce timpii de reacție în situații similare. De ce contează Novorossiisk pentru România Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului, prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țițeiul pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, de unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că pe această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Pentru România, ruta are relevanță directă deoarece Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, iar KMG International indică aprovizionarea inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, preluată de Agerpres, indică faptul că circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari (aprox. 12,5 miliarde lei). Context: atacurile din Marea Neagră și efectul asupra exporturilor Sursa arată că sensibilitatea a crescut după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere din zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar încărcările au fost întrerupte temporar; CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters a relatat la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene, informație preluată ulterior și de Reuters. În acest cadru, demersul României urmărește să limiteze riscurile operaționale pentru aprovizionarea cu țiței, într-o zonă în care acțiunile militare pot afecta și fluxuri energetice care nu au origine rusească. [...]