Știri
Știri din categoria Politică
Cina discretă a lui Marine Le Pen cu șefi de companii din CAC40 arată că mediul de afaceri francez își recalibrează relația cu extrema dreaptă înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, pe fondul sondajelor care o dau în frunte pe lidera Rassemblement National (RN), potrivit politico.eu.
Întâlnirea a avut loc marți, la Paris, și i-a inclus pe Bernard Arnault (șeful LVMH și cel mai bogat om din Franța) și pe Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, alături de alți lideri influenți ai unor companii listate în CAC40. Informația este atribuită unui oficial RN și la doi executivi din companii reprezentate la cină, care au vorbit sub protecția anonimatului.
RN nu a răspuns solicitării de comentarii. LVMH a refuzat să comenteze, iar un reprezentant al Engie a invocat politica firmei de a se întâlni cu reprezentanți ai tuturor partidelor politice din Franța, în contextul în care CEO-ul companiei ar fi fost prezent.
Pentru ani la rând, elita antreprenorială franceză a privit cu suspiciune un partid populist care, notează publicația, a oscilat pe politici economice-cheie, inclusiv pe tema apartenenței la zona euro. În 2017, Arnault l-a susținut pe Emmanuel Macron împotriva lui Le Pen și, până în această săptămână, refuzase să se întâlnească cu lideri ai RN.
Acum, cu Le Pen și președintele RN, Jordan Bardella, în fruntea sondajelor înaintea scrutinului prezidențial de anul viitor, o parte a mediului de afaceri pare să caute canale de dialog pentru a-și proteja interesele și a influența agenda economică a unui posibil viitor pol de putere. Pouyanné ceruse încă din ianuarie ca liderii de business să discute atât cu extrema dreaptă, cât și cu stânga radicală (France Unbowed), pentru a „introduce un pic de realism într-o dezbatere politică confuză și iluzorie”.
Cina ar fi avut loc la restaurantul Drouant, un local exclusivist din Paris, iar săptămânalul francez Le Nouvel Obs (care a relatat primul despre întâlnire) a indicat că au participat peste o duzină de directori executivi. Conform aceleiași relatări, printre numele prezente s-ar fi aflat:
Un executiv din rândul companiilor reprezentate a descris întâlnirea drept un schimb „robust” de opinii, nu o ocazie de apropiere personală. Totuși, un fost oficial guvernamental citat anonim a spus că simbolistica unei astfel de cine „contribuie la normalizarea” lui Le Pen.
Dincolo de detaliile punctuale ale discuțiilor (care nu sunt publice), semnalul principal este că o parte a marilor companii franceze tratează RN ca pe un actor cu șanse reale de a ajunge la putere, ceea ce poate accelera contactele și negocierile informale pe teme economice sensibile în lunile următoare, pe măsură ce campania prezidențială se apropie.
Recomandate
Fragmentarea zonei de centru riscă să împingă Franța spre un tur doi între extreme la prezidențialele din 2027, într-un context în care mai multe candidaturi din aceeași familie politică își pot canibaliza voturile, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza depășește politica internă: o eventuală victorie a extremei drepte ar avea consecințe „nu doar pentru această țară, ci și pentru întreaga Europă”. În analiza semnată de Petru Clej, candidații extremelor – Jordan Bardella (Reunirea Națională, RN) și Jean-Luc Mélenchon (Franța Nesupusă, LFI) – sunt descriși ca tot mai bine poziționați pentru calificarea în turul al doilea, pe fondul multiplicării candidaturilor în zona de centru și centru-dreapta, după ce Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. De ce contează: centrul își împarte voturile, iar „barajul” devine mai greu Un element-cheie este intrarea în cursă a fostului premier Gabriel Attal (Renaștere, centru), care, potrivit analizei, a generat neliniște în tabăra partidelor asociate guvernării Macron după 2017. Candidatura lui Attal ar reduce semnificativ șansele lui Édouard Philippe (Orizonturi, centru-dreapta) – primul premier al lui Macron (2017–2020) și primul care își anunțase intenția de a candida. Philippe era prezentat în sondaje drept singurul care l-ar putea învinge pe candidatul RN în turul al doilea și, totodată, drept cel mai bine plasat pentru a ajunge în finală după Bardella. În același timp, și Bruno Retailleau, liderul partidului Republicanii (LR, centru-dreapta), este menționat ca „candidat declarat”, ceea ce, cumulat, ar diminua și mai mult probabilitatea ca un candidat din zona centru–centru-dreapta să prindă turul al doilea. Analiza notează că a apărut ideea unor alegeri primare în rândul sprijinitorilor de până acum ai lui Macron (în unele scenarii, extinse și către LR), însă inițiativa nu a fost concretizată până acum. Cum arată tabloul din stânga și de ce crește scenariul „de coșmar” La centru-stânga, candidatul cel mai puternic în sondaje ar fi Raphaël Glucksmann (Piața Publică, PP), care ar putea beneficia de sprijinul Partidului Socialist (PS). Totuși, el este „cu regularitate cotat sub Mélenchon”, potrivit analizei. În aceste condiții, scenariul unui tur doi Bardella–Mélenchon devine „tot mai plauzibil”. Sondajele care testează un asemenea duel ar indica o victorie „covârșitoare” a candidatului RN, iar Bardella este creditat cu intenții de vot de 32–38% în primul tur (interval citat în analiză). Un risc de reglementare și stabilitate: candidatura lui Bardella depinde de cazul Le Pen Analiza subliniază însă că drumul lui Bardella spre președinție nu este complet „deschis”, pentru că depinde de evoluția situației juridice a lui Marine Le Pen, lidera de facto a RN. Le Pen a fost condamnată în primă instanță pentru deturnare de fonduri și declarată ineligibilă, iar apelul ei urmează să fie judecat pe 7 iulie 2026 la Curtea de Apel din Paris. Totodată, sunt menționate relatări ale presei franceze despre tensiuni între Bardella și Le Pen, inclusiv pe fond, Bardella fiind considerat „mai radical” decât Le Pen. Ce urmează Dacă fragmentarea din centru și centru-dreapta continuă, iar stânga rămâne dominată de Mélenchon, analiza sugerează că turul doi între extrema dreaptă și extrema stângă ar putea deveni un scenariu central al campaniei din 2027. În paralel, un reper imediat pentru dinamica RN este decizia din apelul Marinei Le Pen, programată pentru 7 iulie 2026, care poate influența direct arhitectura candidaturii în tabăra extremei drepte. [...]
Întârzierea desemnării premierului menține incertitudinea politică , iar scenariile vehiculate la Cotroceni riscă să complice formarea unei majorități parlamentare, potrivit HotNews . La trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan amână anunțarea premierului desemnat, în condițiile în care surse din Administrația Prezidențială au declarat că nu va exista un anunț marți. În paralel, în mediul politic circulă mai multe nume pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac (președintele PMP), consilierul prezidențial Radu Burnete, Delia Velculescu (șefa misiunii FMI în Africa de Sud), ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și Șerban Matei de la Banca Națională a României. Reacția lui Ludovic Orban: „petardă politică” și „cacealma” Fostul premier Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat dur varianta Eugen Tomac. Orban susține că o eventuală desemnare a acestuia ar fi o asumare strict personală a președintelui, în contextul în care Tomac a fost numit consilier onorific al lui Nicușor Dan în octombrie 2025. Într-o intervenție la Digi24 , Orban a spus că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să susțină un candidat precum Tomac, pe care îl descrie drept „produsul politic” al lui Traian Băsescu. Totodată, Orban a cerut o „soluție serioasă” din partea președintelui și a avertizat că o astfel de propunere ar fi neserioasă: „Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma, dacă vine cu astfel de soluții. Asta ar fi o petardă politică, o propunere neserioasă care în niciun caz nu ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de a putea învesti un guvern care să asigure”. Miza: majoritate parlamentară și precedentul „candidaților scoși din joben” Orban a calificat o eventuală nominalizare de acest tip drept „experiment politic” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea desemnării unui premier fără legătură cu partidele parlamentare și fără un acord explicit. „Spuneți-mi când în istoria desemnării de candidați la funcția de prim-ministru, un președinte a scos din joben un candidat la prim-ministru care să aibă nicio legătură cu niciunul dintre partidele parlamentare, fără să aibă un acord explicit”. Ca argument, el a invocat exemple din trecut: Mugur Isărescu , acceptat și susținut de partidele parlamentare după căderea guvernului Radu Vasile, și cazul din 2021, când Dacian Cioloș a fost desemnat ca propunere oficială din partea USR, chiar dacă nu avea șanse reale de a forma o majoritate. [...]
Un proiect finanțat din bani publici prin CNI a devenit subiect de dispută politică , după ce eurodeputatul PSD Dragoș Benea a reclamat arborarea steagurilor Ungariei și a Ținutului Secuiesc în vecinătatea Cetății Rákóczi din Ghimeș, la evenimentul de finalizare a reabilitării obiectivului, potrivit G4Media . Investiția a fost de 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei) și a fost asigurată de Compania Națională de Investiții (CNI) , companie deținută de stat prin Ministerul Dezvoltării. Miza, dincolo de disputa simbolică, este una de responsabilitate instituțională: Benea leagă incidentul de faptul că lucrările au fost plătite din fonduri publice și susține că autoritățile prezente ar fi ignorat însemnele statului român, deși „se află” în slujba acestuia și sunt plătite din bani publici. Ce a spus Dragoș Benea Într-o postare pe Facebook, liderul PSD Bacău a descris arborarea steagurilor ca un afront și a criticat oportunitatea investiției, în contextul în care statul a finanțat reabilitarea. „Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români, mai ales în condiţiile în care în imediata vecinătate a cetăţii au fluturat steaguri ale Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc, o entitate politico-administrativă fictivă.” „E o formă grosolană de lipsă de loialitate faţă de România şi Guvernul ei, care a susţinut lucrările de reabilitare deşi, dacă e să gândim onest, nu putem spune că asta ar fi fost tocmai o urgenţă naţională.” Pe cine acuză și ce invocă Benea afirmă că prefectul USR al județului Bacău și președintele social-democrat al Consiliului Județean Bacău ar fi ignorat situația. În același mesaj, el critică și primarii prezenți la eveniment, susținând că nu au purtat eșarfa tricoloră, despre care spune că trebuie purtată „conform legii” atunci când reprezintă unitățile administrativ-teritoriale în cadru oficial. „Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganţă vădit de evenimentul de la Ghimeş, unde, cu mic, cu mare, autorităţile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află şi care îi şi plătește pentru asta.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit imaginilor publicate de Benea, la eveniment au participat și lideri UDMR, între care vicepremierul Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila. Informațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Traian Băsescu a redobândit cetățenia Republicii Moldova , printr-un decret semnat marți de președinta Maia Sandu , o decizie cu miză politică în relația Chișinău–București și în discursul proeuropean al actualei conduceri de la Chișinău, potrivit Mediafax . Maia Sandu a anunțat că, „de azi”, fostul președinte al României este „nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru” și i-a transmis mesajul: „Vă așteptăm acasă!”. Într-o postare pe Facebook, șefa statului a explicat că demersul ar fi o „corectare” a unei „nedreptăți” și a invocat sprijinul acordat de Băsescu Republicii Moldova, inclusiv în chestiuni legate de identitate, limbă și orientarea europeană. Reacția lui Traian Băsescu: UE și reunificare Traian Băsescu a confirmat că a primit cetățenia prin „Decretul Nr.629-X, din data de 26.05.2026”, semnat de Maia Sandu, și i-a mulțumit acesteia. Totodată, fostul președinte a afirmat că rămâne „devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană” și „în egală măsură cauzei reunificării țării și a poporului român”. Context: cetățenie acordată în 2016, retrasă ulterior de Igor Dodon Băsescu a devenit cetățean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, când a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la București; la aceeași dată a primit cetățenia și Maria Băsescu. Ulterior, cetățenia lui Traian Băsescu a fost retrasă printr-o decizie a fostului președinte Igor Dodon, care a susținut că aceasta ar fi fost obținută prin încălcarea legii. Potrivit informațiilor din articol, Maria Băsescu nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în 2016. [...]
UDMR încearcă să limiteze costul politic al scandalului printr-o delimitare rapidă: Kelemen Hunor spune că înregistrarea care a declanșat controversa în jurul lui Demeter András a fost „scoasă din context”, dar admite că limbajul folosit este „inacceptabil” și afirmă că i-a cerut acestuia demisia „imediat”, potrivit G4Media . Liderul UDMR a declarat, marți, la Parlament, că scandalul este „o manipulare ordinară” construită în jurul unei afirmații „scoase din context”. În același timp, Kelemen Hunor a spus că, din cauza limbajului și a felului în care subiectul a fost amplificat public, a considerat necesar un „pas înapoi” și i-a cerut lui Demeter să demisioneze, gest făcut „ieri după-amiază”, conform relatării. De ce contează: o criză de imagine gestionată prin demisie Mesajul central al lui Kelemen Hunor combină două linii: apărarea fostului ministru pe fondul acuzației de manipulare și sancționarea limbajului, pentru a evita prelungirea crizei. În declarațiile sale, el susține că, fără demisie, UDMR ar fi fost nevoită „în săptămânile și lunile care urmează” să explice constant conținutul înregistrării și contextul acesteia. Ce spune Kelemen Hunor despre înregistrare și „momentul” publicării Kelemen Hunor a afirmat că înregistrarea apărută în spațiul public ar fi fost făcută anul trecut și publicată abia după „șase-șapte luni” pe „un site din Maramureș”, pe care îl descrie drept „nu prea cunoscut”. El a calificat acest tip de publicare drept „o metodă tipică de a șantaja pe cineva”. Totodată, liderul UDMR a spus că „nu există coincidențe” și a avansat două posibile explicații pentru momentul apariției: legătura cu perioada evaluărilor pentru instituțiile de spectacole, când unele persoane ar fi fost nemulțumite că nu au obținut „nota de trecere, 7”, necesară pentru a concura mai departe; o a doua variantă „mai complicată” și „la un alt nivel”, despre care a spus că nu intră în detalii, dar că „e doar o chestiune de timp” până se va afla cine a fost „în spate”. Context invocat: rolul lui Demeter András la Radio Chișinău În apărarea lui Demeter András, Kelemen Hunor a invocat activitatea acestuia din 2010–2011, când era președinte al Consiliului de Administrație și director general al Radiodifuziunii. El a susținut că Demeter a avut un rol important în achiziția Radio Chișinău de către Radio România, afirmând că, altfel, postul „ajungea la ruși, direct sau prin interpuși”. Kelemen Hunor a mai spus că a existat o anchetă în care acuzația era că statul ar fi fost prejudiciat, însă „dosarul a fost închis”. [...]
Aproape jumătate dintre români cer creșteri de salarii și pensii în următoarele șase luni , o presiune directă pe agenda fiscală a viitorului guvern, în condițiile în care corupția rămâne principala problemă indicată la nivel național, potrivit news.ro , care citează un sondaj INSCOP. În sondaj, 48,2% dintre respondenți spun că prioritatea următoarelor șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, iar 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor. Alte măsuri menționate: atragerea fondurilor europene (26,1%), reducerea cheltuielilor statului (25,8%), combaterea evaziunii fiscale (22,7%), stabilitatea politică și acordul între partide (16,4%), reforma administrației publice (15%), creșterea investițiilor publice (14,2%) și organizarea de alegeri anticipate (9,1%). Ce spun românii că „arde” cel mai tare Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% indică corupția. Urmează lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația/costul vieții (10,7%). Deficitul bugetar și datoria publică sunt menționate de 8,1% dintre respondenți. În funcție de profilul electoral și socio-demografic, percepțiile diferă: votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare indică mai des corupția ca problemă principală, în timp ce votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele între 45 și 59 de ani menționează mai frecvent lipsa locurilor de muncă bine plătite. Miza pentru politicile economice: cereri simultane, greu de împăcat Sondajul conturează o așteptare dublă: pe de o parte, „curățenie” în stat (corupția e pe primul loc), pe de altă parte, măsuri cu impact imediat în venituri (salarii și pensii) și în fiscalitate (reducerea taxelor), într-un context în care o parte dintre respondenți indică explicit și deficitul bugetar/datoria publică drept problemă. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , interpretează această combinație ca favorizând discursuri populiste care promit simultan „curățenie” și redistribuire rapidă: „Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului - o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curăţenie», cât şi redistribuire rapidă.” Cum a fost făcut sondajul Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
