Știri
Știri din categoria Politică
Cota de încredere „reală” în Vladimir Putin a coborât sub 30%, un semnal de presiune internă cu potențial economic și operațional în Rusia, pe fondul oboselii față de război și al tensiunilor din viața de zi cu zi, potrivit digi24.ro.
Datele invocate în material arată o scădere a ratingurilor înregistrate de institutul de sondaje de stat VtsIOM: aprobarea „oficială” a lui Putin a ajuns la 67,8% în săptămâna încheiată pe 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din februarie 2022. În ultima lună, nivelul ar fi coborât cu aproape cinci puncte procentuale și cu 10 puncte față de sfârșitul lui 2025, iar evaluările pentru guvern, Duma de Stat și Consiliul Federației au atins, la rândul lor, minime de la începutul invaziei.
Un sondaj separat, de tip „întrebare deschisă” (respondenții numesc singuri politicienii în care au încredere, fără liste sugerate), arată o scădere mai abruptă: indicele de încredere al lui Putin a coborât la 29,5%. În material sunt menționate repere istorice pentru comparație: 48,8% în martie 2024 și un vârf de 71% în 2015.
Analiștii citați susțin că ratingurile oficiale pot reflecta mai degrabă frica decât sprijinul autentic. Analistul politic Abbas Galliamov este citat cu ideea că aceste cifre măsoară, de fapt, câți oameni nu se tem să spună că se opun președintelui.
Explicațiile avansate în articol leagă schimbarea de sentiment public de:
În același context, sociologul Konstantin Gaaze afirmă că efectele conflictului se simt tot mai mult în interiorul Rusiei, inclusiv prin atacuri cu drone și lovituri asupra rafinăriilor de petrol, care „se acumulează în timp”.
Materialul mai menționează un sondaj al centrului independent Levada, potrivit căruia 24% dintre respondenți considerau, la jumătatea lunii februarie, că operațiunile militare din Ucraina ar trebui să continue — cel mai scăzut nivel de sprijin de când centrul a început să realizeze sondaje. În același set de date, până la 67% dintre respondenți ar fi spus că este momentul potrivit pentru negocieri de pace, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din ianuarie.
Recomandate
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu avertizează că votul pe Legea integrității poate costa România mai mult decât banii din PNRR , în condițiile în care actul normativ a fost susținut pentru a proteja un jalon de finanțare, potrivit Mediafax . Ciucu spune că nu se regăsește în decizia partidului de a vota Legea ANI în forma care include „amendamentul Fritz”, dar susține că votul a fost decis în forurile interne ale PNL, unde „mulți liberali nu erau de acord”. El respinge ideea că ar fi existat o înțelegere PNL–PSD „ca să voteze împotriva lui Fritz”, pe care o numește „o pistă falsă”. Miza invocată: fondurile europene și presiunea bugetară În intervenția de la Euronews, Ciucu leagă votul de obiectivul PNL de „echilibrare bugetară” și de menținerea fondurilor europene, în contextul presiunilor bugetare și al evaluărilor agențiilor de rating. Totuși, el pune sub semnul întrebării dacă salvarea banilor europeni justifică un compromis de integritate și spune că partidul nu este „fericit” cu situația creată. „Îmi e că pe termen lung costul pe care îl plătește țara să nu fie mai mare de acești 770 de milioane. (…) E posibil să fi fost o greșeală pe termen lung pentru democrația din țara aceasta.” În același timp, liderul liberal afirmă că ar trebui căutate soluții de corectare a prevederii controversate, inclusiv prin sesizarea unor foruri externe precum Comisia de la Veneția și instituțiile europene, și că PNL ar urma să susțină demersuri de sprijin pentru Dominic Fritz și USR. Ce prevede legea și ce a decis Senatul Declarațiile vin după votul din Senat asupra noii Legi a Integrității, adoptată cu 106 voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și nicio abținere. Actul normativ modifică cadrul privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate și include „amendamentul Fritz”, care stabilește pierderea mandatului pentru aleșii găsiți în conflict de interese. Mediafax notează că Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a fost condamnat definitiv de ÎCCJ pentru conflict de interese, iar în eventualitatea promulgării legii și-ar pierde mandatul. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că proiectul „trebuie votat”, deși conține „o prevedere anormală”, pe care a caracterizat-o drept „imorală și incorectă”, justificând însă votul prin îndeplinirea jalonului PNRR și absorbția a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă Legea salarizării rămâne blocată, iar graba de a adopta un text „necorespunzător” poate împinge costul și mai sus, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o reacție după eșecul negocierilor politice, potrivit Mediafax . În mesajul său, liderul UDMR susține că România are nevoie „urgentă” de o nouă lege a salarizării care să corecteze inechitățile și dezechilibrele acumulate în sectorul public, dar spune că reforma nu poate fi făcută „sub presiunea timpului” în detrimentul angajaților. „Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios.” Miza economică: bani din PNRR și costul unei legi făcute „pentru aprobare” Kelemen Hunor avertizează că adoptarea unei legi doar pentru a trece de evaluarea Comisiei Europene ar fi o abordare greșită, argumentând că legislația trebuie să fie „echitabilă” și să răspundă nevoilor interne, nu doar condiționalităților externe. În același timp, contextul politic indică o presiune de calendar: președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile au durat luni și au fost mediate de Administrația Prezidențială. Linia roșie a UDMR: fără scăderi de venituri în sectorul public UDMR își menține principiul potrivit căruia „nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual” ca efect al noii legi. Kelemen Hunor afirmă că proiectul aflat în discuție nu îndeplinește această condiție și, în plus, nu poate fi adoptat responsabil „în doar câteva zile”, având în vedere că va influența veniturile a „sute de mii” de angajați și viitorul unor profesii. Liderul UDMR mai spune că majorările suplimentare pentru salariile foarte mari „mai pot aștepta”, în timp ce salariile mici ar trebui ajustate mai consistent, cu corectarea inechităților. Critici de procedură: proiect „în ultimul moment” și respins de sindicaliști Kelemen Hunor afirmă că proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și critică faptul că forma finală ar fi ajuns la parlamentari în ultimul moment, ceea ce ar fi făcut imposibilă o analiză serioasă într-un interval scurt. În lipsa unui acord politic, rămâne deschisă atât problema termenelor, cât și cea a conținutului: pe de o parte, riscul pierderii finanțării invocate, pe de altă parte, riscul unei legi adoptate rapid, cu efecte negative asupra veniturilor și echilibrului intern din sectorul public. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul negocierilor pe Legea salarizării, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că eșecul repetă „aceeași situație” de acum un deceniu, potrivit Mediafax . Pîslaru compară impasul cu „Ziua Cârtiței”, argumentând că miza este acum mai mare deoarece reforma salarizării este inclusă în PNRR. El avertizează că finanțarea europeană depinde de implementarea reformei, nu doar de promisiuni. „Ziua Cârtiței, cu aceiași actori – mai puțin faptul că acum avem o miză mare pentru România, de 770 de milioane de euro, pentru că reforma este prinsă în PNRR. Doar-doar se face, de data asta, ca lumea. Însă UE îți dă, dar nu îți bagă în traistă.” Acuzații politice și un proces de negociere blocat Ministrul interimar afirmă că PSD este „principalul vinovat” pentru eșecul negocierilor, invocând faptul că Ministerul Muncii a fost condus timp de patru ani și jumătate de social-democrați, prin trei miniștri succesivi. În același timp, Pîslaru susține că în această perioadă nu ar fi existat un proiect pus pe masă și nici consultări cu sindicatele și partenerii sociali. În lectura sa, problemele actuale sunt legate și de modul în care a fost construită și aplicată Legea 153/2017: Pîslaru spune că aceasta a fost implementată în proporție de 60%, iar între timp au apărut „legi speciale și amendamente punctuale” care ar fi amplificat inechitățile și ar fi slăbit caracterul unitar al sistemului. Cât ar fi costat noua lege și unde mergeau banii Pîslaru spune că proiectul pregătit în timpul mandatului său a pornit de la constrângeri bugetare și de la corectarea inechităților. Potrivit lui, bugetul luat în calcul a crescut de la 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei, după analizarea mai multor variante. În distribuția menționată de ministru, cele mai mari alocări ar fi fost: educație: 3,3 miliarde lei; sănătate: 2,9 miliarde lei. El motivează ponderea ridicată prin dimensiunea celor două sectoare, cu „peste 500.000 de angajați însumați”. Ce urmează: risc de pierdere a banilor și reformă amânată Pîslaru admite că există sindicate care au înțeles contextul și altele cu nemulțumiri „îndreptățite”, însă acuză PSD că ar fi sabotat procesul și avertizează că România nu pierde doar finanțarea din PNRR, ci și șansa unei reforme reale a salarizării în sectorul public. Tot el afirmă că salariile din sectorul public sunt, în medie, peste cele din privat. „PSD a ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, și indirect prin agenții lor de influență din zona sindicală.” [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
Votul pe modificările la legea ANI riscă să deschidă un nou front instituțional , după ce USR a acuzat că forma adoptată „pune în pericol mandatele aleșilor locali” și a anunțat că va sesiza Comisia Europeană , potrivit Agerpres . Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat miercuri, la Palatul Parlamentului, că votul dat de PNL asupra modificărilor privind legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) ar fi echivalat cu „un cadou” pentru Sorin Grindeanu și a avertizat că, în noua formă, actul normativ ar vulnerabiliza mandatele aleșilor locali. În intervenția sa, Șipoș a folosit ca exemplu numele lui Dominic Fritz, susținând că riscul ar viza „orice ales” care nu are probleme de integritate. Miza: integritatea aleșilor și stabilitatea mandatelor Șipoș a susținut că, în urma votului, „mandatul oricărui ales” și „votul cetățenilor” „nu mai sunt în siguranță”, acuzând PSD că ar urmări „golirea de conținut” a legii și invocând inclusiv tentativa de modificare în Comisia juridică. El a afirmat că USR a fost un susținător al reformelor asociate cu Ilie Bolojan, dar că „apetitul” parlamentarilor PNL „pentru reformă” nu ar fi fost „același”. „El a adăugat că votul de miercuri este unul care va fi consemnat de către istorie «ca un început al erdoganizării României».” Ce spune USR că urmează Potrivit declarațiilor, USR intenționează să continue informarea Comisiei Europene „despre acest abuz împotriva statului de drept” și să analizeze „ceea ce s-a întâmplat”, urmând ca după această evaluare să ia „o decizie”. În același context, senatorul USR a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să retrimită actul normativ în Parlament pentru reexaminare. [...]
