Știri
Știri din categoria Politică
Cota de încredere „reală” în Vladimir Putin a coborât sub 30%, un semnal de presiune internă cu potențial economic și operațional în Rusia, pe fondul oboselii față de război și al tensiunilor din viața de zi cu zi, potrivit digi24.ro.
Datele invocate în material arată o scădere a ratingurilor înregistrate de institutul de sondaje de stat VtsIOM: aprobarea „oficială” a lui Putin a ajuns la 67,8% în săptămâna încheiată pe 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din februarie 2022. În ultima lună, nivelul ar fi coborât cu aproape cinci puncte procentuale și cu 10 puncte față de sfârșitul lui 2025, iar evaluările pentru guvern, Duma de Stat și Consiliul Federației au atins, la rândul lor, minime de la începutul invaziei.
Un sondaj separat, de tip „întrebare deschisă” (respondenții numesc singuri politicienii în care au încredere, fără liste sugerate), arată o scădere mai abruptă: indicele de încredere al lui Putin a coborât la 29,5%. În material sunt menționate repere istorice pentru comparație: 48,8% în martie 2024 și un vârf de 71% în 2015.
Analiștii citați susțin că ratingurile oficiale pot reflecta mai degrabă frica decât sprijinul autentic. Analistul politic Abbas Galliamov este citat cu ideea că aceste cifre măsoară, de fapt, câți oameni nu se tem să spună că se opun președintelui.
Explicațiile avansate în articol leagă schimbarea de sentiment public de:
În același context, sociologul Konstantin Gaaze afirmă că efectele conflictului se simt tot mai mult în interiorul Rusiei, inclusiv prin atacuri cu drone și lovituri asupra rafinăriilor de petrol, care „se acumulează în timp”.
Materialul mai menționează un sondaj al centrului independent Levada, potrivit căruia 24% dintre respondenți considerau, la jumătatea lunii februarie, că operațiunile militare din Ucraina ar trebui să continue — cel mai scăzut nivel de sprijin de când centrul a început să realizeze sondaje. În același set de date, până la 67% dintre respondenți ar fi spus că este momentul potrivit pentru negocieri de pace, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din ianuarie.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko cere taberei pro-ruse de la Chișinău să blocheze orice apropiere de România , într-un mesaj care indică o presiune politică directă asupra direcției strategice a Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Într-o discuție la Minsk cu fostul președinte pro-rus Igor Dodon , Lukașenko s-a declarat „îngrozit” de ideea ca Republica Moldova „să devină parte din alt stat” și i-a cerut explicit lui Dodon și susținătorilor săi „să nu permiteți distrugerea” Moldovei, conform unui material video publicat de presa de stat din Belarus, pe care Digi24 spune că îl redă integral, tradus. Mesajul: „nu tăiați cordonul ombilical” cu Rusia În intervenția redată de Digi24, liderul belarus leagă direct viitorul Republicii Moldova de menținerea relației cu Rusia, pe care o descrie drept „cei care vă apreciază”, și avertizează împotriva ruperii acestei legături. „Eu vreau să te rog foarte mult pe tine și pe adepții tăi ca să nu permiteți distrugerea unei țări atât de frumoasă și înfloritoare ca Moldova.” „Dacă nu se va îmtâmpla, trebuie să ții minte că nu e bine să tai cordonul ombilical cu cei care vă apreciază (n.red. Rusia).” Tot în același pasaj, Lukașenko afirmă că „poporul moldovenesc” ar fi „un termen inventat de Uniunea Sovietică” (mențiune inclusă în textul Digi24) și susține că acesta „nu trebuie umilit sau introdus undeva”, făcând referire la România ca „o țară cu foarte multe perspective și dezvoltată” (mențiune redată cu nota redacției Digi24). Contextul politic: Belarus, aliat-cheie al Moscovei Digi24 amintește că Lukașenko a pus la dispoziție teritoriul Belarusului pentru invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și că operațiunea din acea zonă s-a încheiat cu retragerea forțelor ruse după câteva luni, „cu pierderi enorme”. Publicația mai notează că Lukașenko este la putere din 1994 și este descris drept „cel mai vechi dictator din Europa”. În materialul citat, întâlnirea cu Igor Dodon este prezentată ca un cadru în care Lukașenko transmite un mesaj politic către zona pro-rusă din Republica Moldova, cu accent pe împiedicarea unei eventuale uniri cu România și pe menținerea influenței ruse în regiune. [...]
Austria își justifică veto-ul din 2022 ca instrument de presiune în UE pe migrație , iar mesajul are implicații directe pentru modul în care statele pot folosi decizii de reglementare europeană ca pârghie politică, potrivit Antena 3 . Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner , a spus la Constanța că blocarea aderării României la Schengen nu a fost „împotriva României”, ci un „strigăt” către comunitatea europeană, în contextul presiunii migraționiste resimțite atunci de Austria. Declarațiile au fost făcute marți, în timpul unei vizite în Portul Constanța, unde Karner a susținut o conferință de presă alături de ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Discuțiile au vizat cooperarea bilaterală în securitatea europeană și combaterea migrației ilegale. Întrebat dacă regretă veto-ul din 2022, oficialul austriac a afirmat că a fost „una dintre cele mai dificile decizii” din cariera sa. „Nu a fost o decizie împotriva României, a fost o decizie pentru Austria, pentru siguranța populației austriece. (...) Nu a fost un veto adresat României și Bulgariei (...) ci un strigăt al meu adresat comunității europene”, a declarat Gerhard Karner. Argumentul Vienei: presiunea pe azil și trecerile ilegale Karner a invocat date din 2022 pentru a explica poziția Austriei: aproximativ 112.000 de solicitanți de azil și circa 3.500 de treceri ilegale ale frontierei austriece într-o singură săptămână, potrivit declarațiilor sale. El a susținut că situația s-a schimbat între timp, indicând că „săptămâna trecută” ar fi fost înregistrate aproximativ 20 de cazuri, „cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani”, și a legat această evoluție inclusiv de cooperarea cu România. Ce transmite România: cooperare operativă și acțiuni comune Ministrul austriac a apreciat investițiile României în securizarea frontierelor și combaterea migrației ilegale. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , Karner a evidențiat „profesionalismul” instituțiilor române și a descris România drept „un partener apropiat și valoros al Austriei”. „România a devenit o parte importantă și valoroasă a sistemului Schengen. Cooperarea noastră a contribuit la succese remarcabile pentru siguranța cetățenilor noștri”, a transmis ministrul federal de interne al Austriei. La rândul său, Cătălin Predoiu a spus că România susține dezvoltarea mecanismelor comune cu Austria, inclusiv prin: schimburi de informații operative; cooperare directă între structuri specializate; acțiuni comune împotriva traficului de migranți și a criminalității organizate. Context: de la veto la aderarea completă Austria a blocat în decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând atunci migrația ilegală, decizie care a generat tensiuni între București și Viena. Ulterior, după negocieri și măsuri suplimentare privind securizarea frontierelor, Austria și-a schimbat poziția, iar România a intrat complet în Schengen la începutul anului 2025. [...]
PNL Sector 6 a votat să susțină ieșirea liberalilor din orice coaliție cu PSD , o decizie care, dacă va fi menținută la nivel național, poate schimba aritmetica unei viitoare majorități guvernamentale și, implicit, stabilitatea politică de care depind și deciziile economice. Informația este prezentată de Antena 3 , pe baza anunțului făcut de Ciprian Ciucu . Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a transmis că organizația PNL Sector 6 a votat „pentru menținerea deciziei Biroului Politic Național al PNL de a nu mai participa în nicio coaliție guvernamentală cu PSD”. În același mesaj, Ciucu afirmă că „tehnocrații” propuși de PSD „vor fi tratați ca atare”. În argumentația sa, Ciucu invocă și un mesaj atribuit lui Ilie Bolojan, potrivit căruia partidul nu ar trebui să evite opoziția, chiar dacă „drumul” este unul dificil. „Este și mesajul lui Ilie Bolojan: să nu ne fie frică de drumul greu, să nu ne fie frică de opoziție, este drumul corect.” De ce contează: semnal intern despre linia PNL în negocierile de guvernare Votul din Sectorul 6 este relevant ca indicator politic intern, pentru că arată susținere la nivel local pentru linia stabilită de conducerea centrală a PNL privind excluderea unei formule de guvernare cu PSD. În practică, o astfel de poziționare poate restrânge opțiunile de construire a unei majorități și poate împinge partidul spre opoziție sau spre alte combinații politice, în funcție de contextul parlamentar. În același mesaj, Ciucu relatează și un episod în care Paul Moldovan, președintele PNL Sector 6, a parafrazat un personaj din filmul „Scent of a Woman”, într-o referință la „drumul corect” și la dificultatea de a-l urma. [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare , după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR , deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026. Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor). Criticile UDMR: anexe, ierarhii și presiune pe dialogul social Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie. „Guvernul interimar nu are legitimitatea” pentru negocieri Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.” Ce prevede proiectul: grilă cu 12 grade și valoare de referință în 2027 Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza: unei grile cu 12 grade salariale; coeficienți între 1 și 8; o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei. Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). [...]
Alexis Tsipras revine în politica greacă cu un nou partid, pe fondul scandalurilor care lovesc guvernul , mizând pe tema statului de drept înaintea alegerilor legislative de anul viitor, potrivit G4Media . Fostul premier grec a lansat marți „Alianța Stângii Grecești”, cu obiectivul declarat de a-l învinge pe actualul șef al guvernului, Kyriakos Mitsotakis , într-un scrutin care ar urma să aibă loc anul viitor. Lansarea a avut loc la Atena, în centrul istoric, în fața Acropolei. În discursul de prezentare, Tsipras a încadrat revenirea sa ca o reacție la ceea ce descrie drept degradarea instituțională din ultimii ani. El a vorbit despre nevoia unui „șoc de probitate și de democrație”, pe fondul mai multor scandaluri care afectează guvernul, inclusiv unul „răsunător” legat de deturnarea a milioane de euro din ajutoarele agricole ale Uniunii Europene. „Țara noastră are nevoie de un șoc de probitate și de democrație.” Ce mizează Tsipras și de ce contează Dincolo de reconfigurarea stângii, miza imediată este una de guvernare și de credibilitate instituțională, într-un moment în care Tsipras atacă direct teme sensibile pentru mediul economic și pentru relația Greciei cu partenerii europeni: corupția, funcționarea justiției și respectarea statului de drept. Fostul lider Syriza a enumerat, între „relele” pe care le atribuie perioadei de aproape șapte ani de guvernare a dreptei, „interceptările (telefonice) ilegale, corupția (…) disprețul față de statul de drept, manipularea instituțiilor și a justiției”. Context electoral: sondaje și calendar incert Revenirea lui Tsipras are loc la aproape trei ani după retragerea sa din politică, în urma unei înfrângeri severe la alegerile legislative din 2023. Ulterior, el a părăsit conducerea Syriza și a renunțat anul trecut la mandatul de deputat. Potrivit unor sondaje recente citate în material, până la 18% dintre respondenți s-ar declara gata să susțină un partid condus de Tsipras, ceea ce l-ar putea plasa pe poziția a doua. În același timp, deși „în pierdere de viteză” după aproape șapte ani la putere, Noua Democrație (ND) a lui Mitsotakis rămâne în fruntea intențiilor de vot. Alegerile legislative sunt așteptate anul viitor, însă presa vehiculează posibilitatea unui scrutin anticipat încă din această toamnă, potrivit informațiilor preluate în articol. [...]
Administrația Trump vrea să extindă acordurile de confidențialitate în aparatul federal, cu riscul unor sancțiuni civile și penale pentru scurgeri către presă , potrivit Reuters . Miza este una operațională: agențiile ar urma să primească opțiunea de a cere angajaților, inclusiv celor deja în funcție, să semneze acorduri de tip NDA (non-disclosure agreement – angajament de confidențialitate) pentru a limita divulgarea de informații considerate „confidențiale” către jurnaliști. Propunerea a fost publicată de Office of Personnel Management (OPM) , instituția care gestionează resursele umane la nivelul guvernului SUA, sub forma unui proiect de document pe care agențiile îl pot adopta. Conform proiectului, administrația ar putea urmări sancțiuni civile și penale împotriva angajaților care încalcă acordul, însă decizia de a impune semnarea NDA-ului ar rămâne la nivelul fiecărei agenții. Ce se schimbă pentru angajați și foști angajați Proiectul introduce condiții mai stricte inclusiv după încetarea raporturilor de muncă. Potrivit documentului, foștii angajați ar avea nevoie de „permisiune scrisă de la un oficial autorizat al agenției” pentru a discuta cu jurnaliștii despre informații pe care administrația Trump le consideră „confidențiale” după plecarea din funcție. Încălcarea ar putea atrage, de asemenea, sancțiuni civile și penale. Un alt element cu potențial efect descurajator este clauza privind câștigurile din astfel de dezvăluiri: guvernul SUA ar fi îndreptățit să primească toate „redevențele” obținute de angajați din divulgări care încalcă acordul, conform proiectului. OPM nu a oferit imediat explicații suplimentare, notează Reuters. Excepția pentru avertizori de integritate Reuters precizează că legea federală interzice represaliile împotriva angajaților federali care raportează fraudă, abuz și conduită necorespunzătoare către organisme interne de control și către Congres. Proiectul de NDA nu s-ar aplica acestor dezvăluiri, potrivit documentului. Context: presiune pe scurgeri și conflict cu presa OPM Director Scott Kupor a justificat inițiativa printr-o comparație cu mediul privat: „În mare parte din sectorul privat, angajații care gestionează informații sensibile de afaceri sau ale clienților sunt obligați în mod obișnuit să semneze acorduri de confidențialitate, iar guvernul federal nu ar trebui să fie ținut la un standard mai scăzut.” Propunerea vine pe fondul unei strategii mai largi a președintelui de a controla mai strict aparatul federal și de a sancționa organizațiile media pe care le consideră ostile, arată Reuters. În același material se menționează că Trump și membri ai administrației au depus cel puțin cinci procese împotriva unor companii media majore de la începutul celui de-al doilea mandat, cerând despăgubiri de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru relatări pe care le consideră false sau înșelătoare, iar instanțele au dat adesea dreptate organizațiilor de presă. Nu este prima utilizare a NDA-urilor în această administrație: armata SUA, sub conducerea secretarului apărării Pete Hegseth, a cerut unor oficiali selectați să semneze astfel de acorduri, inclusiv celor implicați în operațiuni ale președintelui în America Latină, potrivit unei relatări anterioare Reuters. Reporters Committee for Freedom of the Press, organizație non-profit care oferă servicii juridice jurnaliștilor din SUA, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează agenția. [...]
