Știri
Știri din categoria Politică
Casa Albă și-a avertizat angajații să nu folosească informații confidențiale pentru investiții sau pariuri, pe fondul unor tranzacții și „mize” considerate suspecte în jurul deciziilor militare ale administrației Trump, potrivit bild.de.
Miza pentru piețe este una de integritate și încredere: dacă persoane cu acces la informații sensibile pot profita înaintea anunțurilor oficiale, riscul de manipulare și de distorsionare a prețurilor crește, iar presiunea pentru reguli mai dure privind tranzacționarea pe baza informațiilor privilegiate se amplifică.
Publicația scrie că, într-un document citat de presa americană, angajații din jurul lui Donald Trump au fost avertizați explicit să nu utilizeze informații secrete pentru câștig personal, fie prin investiții, fie prin pariuri pe platforme de prognoză precum Polymarket sau Kalshi (site-uri unde utilizatorii pariază pe probabilitatea unor evenimente).
Casa Albă ar fi insistat că Trump a transmis că angajaților guvernamentali și membrilor Congresului ar trebui să le fie strict interzis să obțină beneficii financiare din informații interne.
Data circularii interne este 24 martie, descrisă ca „sensibilă” deoarece cu o zi înainte ar fi apărut pariuri de ordinul milioanelor pe scăderea prețului petrolului. Potrivit relatării, ordinele ar fi fost plasate cu 15 minute înainte ca Trump să facă un anunț pe rețelele sociale: prelungirea cu cinci zile a unui ultimatum către Iran.
În dimineața respectivă, observatori se așteptau la un șoc bursier și la creșterea petrolului, însă după anunț prețurile ar fi scăzut, generând câștiguri mari pentru cei care mizaseră pe scenariul opus.
bild.de citează firma de analiză Bubblemaps, care ar fi caracterizat performanța acestor traderi drept un indiciu că „unii știu mai mult decât alții”. În articol sunt enumerate mai multe exemple de câștiguri asociate unor pariuri legate de conflicte și decizii politice, inclusiv:
Chiar și în absența unor acuzații dovedite, episoadele descrise alimentează riscul de anchete și de înăsprire a regulilor privind folosirea informațiilor privilegiate, inclusiv în zona platformelor de prognoză, care funcționează la granița dintre pariuri și instrumente financiare.
În același timp, dezbaterea este amplificată de faptul că Donald Trump Jr. ar avea roluri în ecosistemul acestor platforme: ar fi în consiliul de supraveghere al Polymarket și ar fi consilier la Kalshi. Publicația precizează însă că nu există dovezi că familia Trump ar fi implicată în mod direct în pariurile de război menționate sau că ar fi profitat de pe urma lor.
Recomandate
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Prezența lui Călin Georgescu la un târg local din Argeș a devenit un test de mobilizare în teritoriu , cu susținători veniți de la primele ore și mesaje politice livrate în registru de slogan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a participat duminică dimineață, 12 iulie, la Târgul de la Domnești , unde a fost ovaționat de un număr mare de susținători și localnici. Oamenii s-au adunat încă de la ora 7, înainte de sosirea lui Georgescu, iar unii au venit din mai multe zone ale țării, relatează Ancheta Online. O parte dintre participanți l-au așteptat cu flori, iar în mulțime au fost și familii cu copii. Mulțimea a fluturat steaguri tricolore și a scandat mesaje precum „Căline, poporul e cu tine”, „Turul doi înapoi”, „Nu cedăm!” și „Călin Georgescu, președinte”. Discurs în cheie de slogan și mesaj de „curaj” Ajuns la târg, Georgescu s-a adresat susținătorilor printr-o serie de formule scurte, cu accent pe ideea de mobilizare și respingerea fricii. „Ascultați-mă, nu vă fie frică! Frica nu zidește nimic!” „Dumnezeu ne-a cerut să fim curajoși, nu fricoși!” „Poporul este țara, iar poporul român s-a ridicat” „Mare este numele Sfintei Treimi” În paralel cu discursul, el a vizitat standurile producătorilor locali și a discutat cu comercianții și vizitatorii prezenți. Cine a mai fost în mulțime: Oana Zăvoranu și reprezentanți AUR Argeș Printre cei prezenți s-a numărat și Oana Zăvoranu, care și-a exprimat public susținerea pentru Călin Georgescu. „Împreună cu președintele Călin Georgescu la Târgul de la Argeș pentru că sprijinim agricultura românească și tot ce este calitativ pentru că avem din belșug” La Domnești au fost prezenți și reprezentanți ai organizației AUR Argeș, inclusiv președintele filialei județene, deputatul Bogdan Velcescu. Context: mesaj despre târguri, tradiții și duminica „pentru familie” Înaintea vizitei din Argeș, Georgescu a scris pe Facebook despre rolul agricultorilor, meșteșugarilor și producătorilor locali în păstrarea valorilor românești. Totodată, el a susținut că târgurile ar trebui organizate sâmbăta, pentru ca duminica să fie rezervată slujbelor religioase și timpului petrecut în familie. [...]
Marine Le Pen rămâne favorită în cursa pentru prezidențialele din 2027, în pofida problemelor judiciare , iar această combinație crește riscul de volatilitate politică în Franța, cu potențiale efecte asupra mediului economic și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media , care citează un sondaj Elabe preluat de Bloomberg. Sondajul o plasează pe lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) la 34%–35,5% în primul tur, indiferent de scenariul testat. Datele sugerează că recentele evoluții din justiție nu i-au erodat semnificativ baza electorală. Justiția nu o scoate din joc, dar introduce un risc de calendar După condamnarea sa în apel în dosarul privind deturnarea de fonduri publice, Le Pen și-a reafirmat intenția de a candida, mizând pe recursul la Curtea de Casație , procedură care suspendă executarea pedepsei până la o decizie definitivă. În același timp, cazul rămâne o sursă de incertitudine: în material se arată că o decizie a Curții de Casație ar putea veni abia în ianuarie 2027, „mult prea târziu” și, în caz de respingere, ar putea lăsa RN fără candidat. Competiția pentru turul doi: diferențe mici între rivali Pentru locul al doilea, sondajul indică o luptă strânsă între Édouard Philippe și Jean-Luc Mélenchon, în funcție de configurația candidaților: într-un scenariu în care candidează și Raphaël Glucksmann și Marine Tondelier, Philippe este creditat cu 16,5%, iar Mélenchon cu 16%; dacă intră în cursă și Gabriel Attal, Philippe ar coborî la 14%, iar Mélenchon ar urca la 14,5%, ceea ce i-ar permite să intre în turul al doilea; într-un scenariu în care Attal ar reprezenta tabăra prezidențială în locul lui Philippe, competiția cu Mélenchon este descrisă ca „foarte echilibrată”, cu variații în funcție de distribuția candidaților de stânga. Turul al doilea: Le Pen, avantaj mare cu Mélenchon, strâns cu Philippe Într-un duel cu Mélenchon, Le Pen ar câștiga „categoric”, cu 67,5% la 32,5%, potrivit sondajului. În schimb, confruntarea cu Édouard Philippe ar fi mult mai echilibrată: 52% pentru Le Pen și 48% pentru Philippe. Cercetarea a fost realizată online în perioada 9–10 iulie, pe un eșantion de 1.503 persoane, dintre care 1.390 înscrise pe listele electorale. Marja de eroare este estimată între 1,4 și 3,1 puncte procentuale. Contextul condamnării și efectul politic imediat Curtea de Apel de la Paris a redus pedeapsa de la patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică, și a redus pedeapsa de ineligibilitate de la cinci ani (stabilită în 2025 de instanța de fond) la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ceea ce a făcut-o eligibilă, conform articolului. Le Pen a fost amendată cu 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) și a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri în perioada în care era eurodeputat. Le Pen a spus că nu va face campanie electorală cu brățară electronică, care îi limitează libertatea de mișcare, astfel că ar urma să fie înlocuită în activitatea de campanie de președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella. [...]
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
