Știri
Știri din categoria Politică
Casa Albă și-a avertizat angajații să nu folosească informații confidențiale pentru investiții sau pariuri, pe fondul unor tranzacții și „mize” considerate suspecte în jurul deciziilor militare ale administrației Trump, potrivit bild.de.
Miza pentru piețe este una de integritate și încredere: dacă persoane cu acces la informații sensibile pot profita înaintea anunțurilor oficiale, riscul de manipulare și de distorsionare a prețurilor crește, iar presiunea pentru reguli mai dure privind tranzacționarea pe baza informațiilor privilegiate se amplifică.
Publicația scrie că, într-un document citat de presa americană, angajații din jurul lui Donald Trump au fost avertizați explicit să nu utilizeze informații secrete pentru câștig personal, fie prin investiții, fie prin pariuri pe platforme de prognoză precum Polymarket sau Kalshi (site-uri unde utilizatorii pariază pe probabilitatea unor evenimente).
Casa Albă ar fi insistat că Trump a transmis că angajaților guvernamentali și membrilor Congresului ar trebui să le fie strict interzis să obțină beneficii financiare din informații interne.
Data circularii interne este 24 martie, descrisă ca „sensibilă” deoarece cu o zi înainte ar fi apărut pariuri de ordinul milioanelor pe scăderea prețului petrolului. Potrivit relatării, ordinele ar fi fost plasate cu 15 minute înainte ca Trump să facă un anunț pe rețelele sociale: prelungirea cu cinci zile a unui ultimatum către Iran.
În dimineața respectivă, observatori se așteptau la un șoc bursier și la creșterea petrolului, însă după anunț prețurile ar fi scăzut, generând câștiguri mari pentru cei care mizaseră pe scenariul opus.
bild.de citează firma de analiză Bubblemaps, care ar fi caracterizat performanța acestor traderi drept un indiciu că „unii știu mai mult decât alții”. În articol sunt enumerate mai multe exemple de câștiguri asociate unor pariuri legate de conflicte și decizii politice, inclusiv:
Chiar și în absența unor acuzații dovedite, episoadele descrise alimentează riscul de anchete și de înăsprire a regulilor privind folosirea informațiilor privilegiate, inclusiv în zona platformelor de prognoză, care funcționează la granița dintre pariuri și instrumente financiare.
În același timp, dezbaterea este amplificată de faptul că Donald Trump Jr. ar avea roluri în ecosistemul acestor platforme: ar fi în consiliul de supraveghere al Polymarket și ar fi consilier la Kalshi. Publicația precizează însă că nu există dovezi că familia Trump ar fi implicată în mod direct în pariurile de război menționate sau că ar fi profitat de pe urma lor.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire , într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews , lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026. Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro. Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate. Calendar electoral neclar, dar cu cerințe logistice mari În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”. Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare: numirea unor autorități electorale neutre; actualizarea listelor electorale; posibilitatea ca opoziția să poată candida fără interferențe din partea guvernului. Miza economică: petrolul și relația cu SUA Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez , care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran. Ce spune Machado despre o nouă candidatură Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”. Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine: „Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.” [...]
Noua lege a salarizării unitare ar urma să mărească salariile pentru 56% dintre bugetari de la 1 ianuarie 2027, cu un efort bugetar estimat la 8 miliarde de lei , potrivit HotNews . Restul de 44% ar urma să rămână la nivelul actual prin „diferențe compensatorii”, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul introduce o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, aplicați la o valoare de referință de 4.100 de lei, care determină salariul de bază. Coeficientul maxim (8) este rezervat președintelui României, iar coeficientul 1 este pentru debutanți, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Muncii. Cum se împart creșterile și cine rămâne „înghețat” Pentru cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul public, ministrul interimar a indicat următoarea distribuție a creșterilor salariale proiectate de la 1 ianuarie 2027: 21% dintre posturi: creșteri de peste 10%; 14%: creșteri între 5% și 10%; 21%: creșteri între 0% și 5%. Pentru celelalte 44% dintre posturi, Guvernul mizează pe mecanismul diferențelor compensatorii, pe fondul reducerii sau eliminării unor sporuri, astfel încât venitul total să nu scadă. Vârful grilei: președintele, premierul și Parlamentul În noua grilă, cel mai mare salariu este cel al președintelui României: 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). HotNews notează că, potrivit datelor Administrației Prezidențiale , la 31 martie 2026 indemnizația brută lunară era de 24.960 de lei (aprox. 15.000 de lei net, circa 3.000 de euro). În zona executivă, premierul ar urma să aibă tot coeficient 7,5, adică 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Vicepremierii ar urma să aibă 27.060 de lei brut (15.830 de lei net, circa 3.000 de euro), iar miniștrii 26.650 de lei brut (circa 15.590 de lei net, peste 2.970 de euro). În Parlament, deputații și senatorii ar urma să aibă coeficient 6: 24.600 de lei brut (14.391 de lei net, circa 2.750 de euro), la care se adaugă „alte drepturi și facilități”. Președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Accent pe debutanți: exemple din educație și sănătate Inițiatorii proiectului susțin că cele mai mari creșteri sunt orientate către începutul de carieră. Exemplele prezentate includ: profesor debutant în preuniversitar: salariul de bază ar crește de la 6.446 de lei brut (3.770 de lei net, 718 euro) la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, 840 euro), o creștere de 17%; asistent medical în spital: salariul de bază ar crește de la 5.530 de lei brut la 7.011 lei brut (echivalent net 4.100 de lei, 780 euro). Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, ministrul a indicat o creștere medie de 3% a salariului lunar brut (cu sporuri incluse), până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2.460 de euro), în condițiile în care salariul de bază ar urma să fie calculat la un coeficient 4 (16.400 de lei brut, echivalentul a 9.594 de lei). De ce apar înghețări: cazul judecătorilor și costul litigiilor Ministrul interimar a indicat explicit că în unele zone, unde salariile „în plată” sunt peste grilă, soluția va fi înghețarea, nu reducerea, invocând riscul de litigii și principiul drepturilor câștigate. Ca exemplu, proiectul ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor (de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027), dar, pentru că nu pot fi diminuate, acestea ar urma să fie înghețate. În același context, documentul citat menționează costuri mari generate de hotărâri judecătorești: tranșe scadente de 7,14 miliarde lei în 2026 (din care 5,95 miliarde în justiție) și o estimare de 11,15 miliarde lei pentru 2026–2029 (din care 9,69 miliarde în justiție), pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, însă pentru a intra în vigoare trebuie asumat de viitorul guvern și trimis în Parlament. HotNews amintește că un executiv demis prin moțiune de cenzură nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, ceea ce mută decizia politică asupra următoarei formule guvernamentale. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului cere un coeficient minim de 3,15 la salarizare , avertizând că forma propusă a noii legi riscă să subevalueze funcțiile de execuție și să accelereze plecarea specialiștilor din administrația centrală, potrivit Mediafax . Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că, deși noua lege invocă principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, acestea „nu sunt reflectate” în modul în care sunt tratate atribuțiile funcționarilor din aparatul de lucru al Guvernului. Miza, în lectura sindicaliștilor, este una operațională: pierderea „memoriei administrative” și scăderea calității actului public, dacă administrația centrală rămâne necompetitivă salarial. „O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul SAALG. Ce solicită SAALG și de ce contează SAALG cere ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să includă: un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului, descris drept „un prag minim de respect instituțional”; o abordare care să nu trateze administrația centrală doar ca o „problemă bugetară”, în condițiile în care sindicatul avertizează asupra efectelor în lanț: demotivare, plecări și slăbirea instituțiilor. În argumentația sa, sindicatul respinge ideea că deficitul bugetar ar fi explicat în principal de salariile din administrație și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă centrală este „incompletă”, deoarece o parte din venituri se întorc la buget sub formă de contribuții fiscale. SAALG indică drept cauze „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”. Context: cum arată grila propusă în noua lege Potrivit informațiilor prezentate, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a prezentat noua lege a salarizării ca jalon din PNRR . Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale , fiecare cu un interval de coeficienți: de la 1,00 la gradul 1 , până la 8,00 la gradul 12 . În acest cadru, solicitarea SAALG vizează explicit poziționarea funcțiilor de execuție din aparatul guvernamental la un nivel minim de coeficient care, în opinia sindicatului, să reducă riscul de depopulare a administrației de specialiști și de degradare a capacității instituționale. [...]
Guvernul vrea să blocheze scăderile de venituri în sectorul public , printr-o „diferență salarială tranzitorie” plătită lunar până la 31 decembrie 2031, pentru bugetarii care ar ajunge pe un salariu mai mic după aplicarea noii legi a salarizării, potrivit unui proiect pus în transparență publică, citat de Agerpres . Mecanismul se aplică din momentul intrării în vigoare a legii, dacă salariul lunar (sau solda lunară) calculat conform noilor reguli este mai mic decât salariul aferent lunii decembrie 2026. În acest caz, angajatul primește diferența ca drept salarial individual, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Cum se calculează compensația și ce nu intră în ea Proiectul prevede că diferența salarială tranzitorie se calculează și se plătește lunar, individual, pe perioada în care sunt îndeplinite condițiile, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031. La calcul nu sunt incluse: drepturile salariale pentru activități desfășurate în proiecte finanțate din fonduri europene; stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene. Mesajul Ministerului Muncii : „Niciun angajat nu va pierde venituri” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a declarat că eventualele scăderi rezultate din noua încadrare și din noua structură de sporuri (limitarea sporurilor la 20%) vor fi compensate prin această diferență individuală și că, în același timp, salariile ar urma să crească pentru 56% dintre bugetari. „Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi.” De ce contează Din perspectiva execuției bugetare și a implementării, proiectul introduce o plasă de siguranță care reduce riscul de scăderi nominale de venituri în sectorul public în tranziția la noua lege, dar menține în plată diferențe individuale până în 2031, condiționate de păstrarea funcției și a condițiilor de muncă. [...]
Guvernul pregătește de luni bune discuții economice cu SUA , în eventualitatea unei întâlniri între președinții Nicușor Dan și Donald Trump, pe un format „mai amplu” decât o listă de proiecte negociate punctual, potrivit News . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), a declarat luni seară, la Euronews România, că există de „câteva luni” discuții interinstituționale între mai multe ministere și Administrația Prezidențială pentru pregătirea dialogului cu Statele Unite, indiferent dacă întâlnirea la nivel de președinți va avea loc sau nu. „Suntem în discuţii deja de câteva luni, interinstituţionale, între mai multe ministere şi inclusiv cu Preşedinţia, pentru a pregăti discuţiile cu Statele Unite (...). Dar vă daţi seama, nu e matematică fină. Nu e ca (...) la piaţă în care să te duci cu zece proiecte şi ei să vină cu zece proiecte. Este o discuţie mai amplă.” Ce înseamnă, practic, „discuție mai amplă” Darău a susținut că dialogul se poartă „permanent” la nivel tehnic, cu oameni din ministere, iar Administrația Prezidențială participă prin consilieri pe domenii. În acest cadru, Ministerul Economiei ar discuta mai des cu consilierii care au atribuții pe ariile relevante. Ministrul a insistat că pregătirea nu ar urma să ia forma unui dosar „rigid” de zeci sau sute de pagini, expus public înainte, sugerând că abordarea este una flexibilă și adaptată contextului. Linia politică: fără „alegere” între UE și SUA În același context, Darău a afirmat că România nu are, pe termen mediu, „de ales” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar „echilibrul” ar fi varianta optimă. El a invocat și ideea că statul român ar trebui să cultive „diplomația economică” cu toată lumea și, uneori, să aștepte poziționarea Uniunii Europene. Totodată, ministrul interimar a spus că România „nu trebuie să piardă niciun parteneriat” și a descris ultimii 20–25 de ani ca o perioadă în care țara a fost un partener de dialog atât pentru UE, cât și pentru SUA. [...]
