Știri
Știri din categoria Politică
Sprijinul public al premierului ceh Andrej Babiș pentru Viktor Orbán, cu o zi înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, întărește axa politică conservatoare și eurosceptică din Europa Centrală, cu potențiale efecte asupra poziționărilor regionale în dosare europene sensibile. Potrivit Newsweek România, Babiș a transmis mesajul sâmbătă, înaintea scrutinului de duminică, pe fondul creșterii tensiunilor în campanie.
Mesajul a fost publicat pe platforma X, unde premierul ceh a invocat ideea de „stabilitate” și a descris poziționarea lui Orbán ca fiind în favoarea unei Europe „mai puternice”, bazate pe „națiuni suverane” și „competitivitate”.
„Îl susțin pe Viktor Orban duminică. El a luptat întotdeauna pentru o Europă mai puternică, una construită pe pace, națiuni suverane, state membre suverane, competitivitate.”
„În vremuri tulburi, alegerea stabilității și a unei conduceri dovedite contează mai mult ca niciodată.”
Dincolo de gestul electoral punctual, materialul indică o apropiere politică mai amplă: Andrej Babiș, descris ca om de afaceri și lider cu influență în Europa Centrală, ar fi trecut de la o orientare pro-europeană la o relație mai strânsă cu Viktor Orbán, în cadrul unui curent comun în Parlamentul European.
În ultimii ani, relația dintre cei doi lideri „s-a consolidat”, pe fondul unor poziții comune conservatoare și eurosceptice, ceea ce poate conta în negocierile și alianțele din instituțiile europene.
Textul mai arată că politica internă a Cehiei s-a schimbat după revenirea lui Babiș la conducere, inclusiv prin reducerea sprijinului pentru Ucraina și refuzul participării la unele inițiative financiare europene pentru Kiev.
Guvernul condus de Babiș promovează, de asemenea, modificări în domenii precum:
Aceste măsuri sunt criticate de opoziție, iar criticii invocă asemănări cu modele aplicate în alte state din regiune și ridică întrebări privind standardele democratice, potrivit materialului.
Recomandate
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
Viktor Orbán își leagă Fidesz de Marine Le Pen , într-un semnal politic care poate influența echilibrul intern din grupul „ Patrioți pentru Europa ” din Parlamentul European, în condițiile în care lidera extremei drepte franceze așteaptă o decizie în apelul care îi poate bloca candidatura la prezidențialele din 2027, potrivit Politico . Fostul premier ungar, aflat la prima vizită la Bruxelles după ce a pierdut puterea în aprilie, a evitat să spună dacă ar face campanie pentru Jordan Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și considerat favorit să fie candidatul Rassemblement National (RN) anul viitor. În schimb, Orbán a indicat că loialitatea sa personală și a partidului Fidesz este „în primul rând” față de Marine Le Pen, pe care a numit-o „o legendă”. Le Pen, lidera RN în parlamentul Franței, are interdicție de a candida timp de cinci ani, după o condamnare pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Apelul împotriva acestei decizii urmează să fie judecat pe 7 iulie. Miza: coeziunea „Patrioților pentru Europa” și competiția internă din RN Europarlamentarii RN stau în același grup cu cei ai Fidesz, în cadrul „Patrioților pentru Europa”. În acest context, poziționarea lui Orbán în favoarea lui Le Pen, și nu a lui Bardella, introduce o nuanță importantă: sprijinul politic în interiorul familiei europene a extremei drepte nu este automat transferabil către „succesorul” de partid, dacă liderul tradițional rămâne în joc. Orbán a spus că va susține „pe oricine” va deveni candidatul „patrioților francezi”, dar a insistat că fidelitatea sa rămâne legată de Le Pen și de „vechile prietenii”, chiar cu riscul unui „cost politic pe termen scurt”. De ce contează pentru Orbán: arhitectura alianțelor la Bruxelles Fostul lider ungar a explicat că tocmai Le Pen a fost motivul pentru care Fidesz s-a afiliat „Patrioților pentru Europa”, și nu grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), unde se află partidul premierului italian Giorgia Meloni. În martie, Le Pen l-a lăudat pe Orbán pentru blocarea unui împrumut al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, un episod care a consolidat relația politică dintre cei doi. Ce urmează: decizia din 7 iulie și planul de rezervă al RN Le Pen a transmis public că este pregătită să-i cedeze ștafeta lui Bardella dacă pierde apelul și rămâne blocată din cursa prezidențială. Într-un interviu pentru France Télévisions, citat de Politico , ea a spus că este „o ușurare” să știe că Bardella ar putea candida în locul ei, dacă va fi împiedicată să se înscrie în competiție. Până la verdictul din 7 iulie, sprijinul explicit al lui Orbán pentru Le Pen sugerează că o parte a rețelei politice europene a RN va continua să mizeze pe lidera istorică a partidului, chiar dacă Bardella este văzut ca opțiunea probabilă pentru candidatura din 2027. [...]
PNL își păstrează calendarul de reorganizare și congres, în pofida chemării la DNA a lui Ciprian Ciucu , susține europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-o intervenție citată de Antena 3 . Mesajul transmis din interiorul partidului este că planul de conducere și pașii procedurali au fost stabiliți înaintea evoluțiilor din zona penală și a schimbărilor de calendar legate de învestirea Guvernului Veștea. Potrivit lui Falcă, PNL a intrat în procedura de organizare a unui congres extraordinar în contextul în care Ilie Bolojan „își pune mandatul la dispoziția partidului”, iar liberalii vor să stabilească o nouă direcție și să adopte un nou statut. În planul de reorganizare invocat, partidul ar urma să aibă un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu. Falcă a detaliat și o structură de conducere extinsă, cu un președinte, un prim-vicepreședinte, un secretar general, opt vicepreședinți pentru politica națională și alți opt vicepreședinți care să sprijine secretarul general în implementarea politicii partidului în teritoriu. Calendarul intern: Consiliu Național extraordinar înainte de congres Falcă a mai spus că PNL va avea vineri un Consiliu Național extraordinar, în care partidul urmează să se pregătească pentru congres și să își confirme poziția privind relația cu PSD. În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar vrea să intre „doctrinar” în zona creștin-democrată, cu valențe conservatoare. Reacția la chemarea la DNA: „calculele” erau făcute Întrebat în ce măsură chemarea la DNA a lui Ciprian Ciucu afectează ședința de duminică, Falcă a susținut că planul pentru congres fusese stabilit încă de luni. „Calculele acestea le-am făcut luni. Știam că Guvernul Veștea va fi validat miercuri.” El a mai afirmat că organizarea congresului nu era în concurență cu procedura de învestire a Guvernului și că, procedural, „abia duminică” putea avea loc congresul. În plus, potrivit lui Falcă, faptul că votul pentru Guvern trece dincolo de ziua de duminică „nu schimbă datele problemei” în interiorul PNL. În același set de declarații, Falcă a susținut că Adrian Veștea este „în afara partidului” de marțea trecută, în contextul procedurilor legate de formarea noului Guvern. [...]
Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
Traian Băsescu cere un protest diplomatic „de cea mai puternică categorie” după explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța , avertizând că incidentul putea degenera într-o catastrofă la danele petroliere, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și ferm, pentru a consemna oficial cazul în relația bilaterală cu Ucraina. Invitat miercuri seară la TVR Info, Băsescu a argumentat că accesul în zona danelor petroliere nu se poate face „accidental”, ceea ce îl face să creadă că drona a fost ghidată intenționat. În sprijinul afirmației, el a invocat experiența sa de comandant de navă și faptul că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă. Riscul operațional invocat: rezervoarele petroliere Băsescu a spus că doar „norocul” a făcut ca drona să lovească sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, unde elicea s-ar fi rupt, împiedicând-o să înainteze spre rezervoarele petroliere. „Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă”. În acest context, fostul șef al statului a criticat lipsa unei reacții ferme a autorităților române, considerând că incidentul nu poate fi „scuzat” prin contextul războiului. „Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”. Miza de reglementare și politică externă: consemnarea oficială a incidentului În opinia lui Băsescu, România ar fi trebuit să formuleze imediat un protest diplomatic la nivel maxim, nu doar să ceară explicații, tocmai pentru ca incidentul să fie înregistrat în documentele bilaterale. „Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie”. Fostul președinte a adăugat că, deși România trebuie să sprijine Ucraina, episodul rămâne „un element de mare risc” care ar trebui tratat formal, inclusiv cu gândul la relația de după război, când – în evaluarea sa – ar putea apărea „o problemă” între cele două țări. În același timp, el a respins varianta potrivit căreia drona ar fi fost preluată de forțe rusești. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în Portul Constanța, precum și despre detaliile privind zona Dana 78 și sistemele de protecție lovite de dronă. [...]
