Știri
Știri din categoria Politică

România este împinsă în prim-planul dosarului de extindere a UE spre Est, pe măsură ce negocierile tehnice dintre Bruxelles și Chișinău avansează, iar miza invocată este stabilitatea regională și reducerea spațiului de influență al Moscovei, potrivit antena3.ro.
Declarațiile îi aparțin europarlamentarului Eugen Tomac, făcute în emisiunea „Be EU” de la Antena 3 CNN, unde acesta a susținut că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar crea „premise solide” inclusiv pentru soluționarea conflictului transnistrean, ceea ce ar însemna „mai multă stabilitate” pentru Europa și pentru cetățenii Republicii Moldova.
Tomac a legat direct integrarea europeană a Republicii Moldova de diminuarea riscurilor de securitate din regiune, argumentând că Moscova ar fi urmărit constant să mențină Republica Moldova „într-o zonă de insecuritate” și să o controleze. În această logică, intrarea în UE ar schimba cadrul politic și instituțional în care se poate discuta și gestiona conflictul transnistrean.
„Pentru că, odată aderată Republica Moldova la Uniunea Europeană, se creează premise solide pentru rezolvarea inclusiv a conflictului transnistrean.”
Europarlamentarul a afirmat că România joacă „un rol-cheie” în susținerea parcursului european al Chișinăului și a punctat că, până acum, președintele României și liderii politici români „indiferent de viziunea lor” nu au blocat acest parcurs și nu l-au transformat într-un subiect care să genereze „nedumerire”.
În același timp, Tomac a spus că la nivel european ar exista „o percepție foarte bună” despre Republica Moldova, pe care a numit-o „un model de succes” în procesul de integrare, fără să avanseze termene sau date exacte pentru aderare.
În discuție a fost adusă și o opțiune alternativă, descrisă drept „plan B”: Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană „prin România”, dacă cetățenii Republicii Moldova vor decide acest lucru. Tomac a precizat că obiectivul principal rămâne integrarea Republicii Moldova în UE, iar această variantă ar fi una de rezervă.
„Dacă nu, avem și cealaltă opțiune: Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană prin România, atunci când vor hotărî cetățenii săi.”
Din informațiile prezentate, negocierile tehnice dintre Bruxelles și Chișinău sunt în derulare, iar Tomac și-a exprimat convingerea că acestea se pot încheia „rapid și cu succes”. El a estimat, fără a oferi un calendar, că „în câțiva ani” Republica Moldova va fi „în mod sigur” parte a Uniunii Europene.
Recomandate

Ungaria a blocat următorul pas procedural din procesul de aderare la UE al Ucrainei și Republicii Moldova, ceea ce poate întârzia deschiderea ultimelor două capitole de negociere pe care cele două țări sperau să le avanseze până la finalul anului, potrivit Mediafax . Informația este atribuită unor diplomați din UE citați de Kyiv Independent . Reprezentanții Ungariei nu au confirmat public blocajul și, potrivit sursei, nu au oferit explicații nici celorlalte state membre. Ce anume a fost blocat și de ce contează Pe 20 octombrie, experți tehnici din cele 27 de state membre s-au reunit pentru a conveni asupra unui pas procedural care ar fi declanșat procesul de deblocare a ultimelor două capitole de negociere, vizând domenii precum agricultura, mediul și transporturile. Demersul a fost însă blocat de Ungaria, ceea ce a generat nemulțumirea celorlalte 26 de state membre, conform celor doi diplomați citați. Unul dintre diplomați a relatat că omologii maghiari au fost întrebați care este motivul, dar nu au oferit o explicație, transmițând doar că poziția lor „rămâne neschimbată”. Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă UE a fost solicitată să comenteze, fără răspuns până la momentul publicării. Unde se află Ucraina și Republica Moldova în negocieri Ucraina și Republica Moldova parcurg în paralel procesul de aderare, până la deblocarea tuturor celor șase capitole (clustere) de negociere, care includ reforme necesare pentru alinierea la legislația Uniunii Europene. Pe 13 octombrie, la Luxemburg, cele două țări au obținut deblocarea a încă două clustere. Totuși, rămân de deschis încă două capitole, pe care Chișinăul și Kievul ar fi dorit să le deschidă până la sfârșitul anului. Miza politică și ce urmează Experți citați în material estimează că blocajul ar putea fi temporar și ar avea și o componentă de politică internă în Ungaria, în contextul percepției în rândul opoziției că guvernul de la Budapesta ar fi „prea indulgent” față de Ucraina. Subiectul ar urma să fie discutat la fiecare reuniune a grupului de lucru pentru extindere, la Bruxelles, până la deblocarea situației. Avansarea negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova este prezentată ca o prioritate a președinției irlandeze a Consiliului UE , care conduce aceste reuniuni până la sfârșitul anului. [...]

Ministerul Sănătății cere rectificare bugetară și audit la CNAS pentru a evita blocajele de plăți către spitale , după ce noul ministru Alexandru Rogobete a descris sistemul drept „cel mai subfinanțat din UE” și a avertizat că „nu mai ai de unde să tai”, potrivit News . În prima conferință de presă la preluarea mandatului, Rogobete a spus că, dincolo de „eficientizări” interne, reducerea cheltuielilor „cu miliardele” nu mai este o opțiune într-un sistem deja subfinanțat. El a indicat nevoi imediate de finanțare pentru UPU și pentru așa-numitele „acțiuni prioritare” (în special ATI, AVC, infarct miocardic acut, neonatologie și arsuri grave), susținând că presiunea bugetară a fost amplificată și de scumpirea combustibilului și energiei, cu efecte în costurile medicamentelor și materialelor sanitare. Unde se vede presiunea: restanțe și risc de „cerc vicios” în lanțul de plăți Ministrul a afirmat că bugetul aprobat este de 82 de miliarde, în timp ce necesarul ar fi de 94 de miliarde, ceea ce ar implica o suplimentare de 11 miliarde. Potrivit explicațiilor sale, o componentă importantă a diferenței este legată de concedii medicale neplătite și alte datorii, iar necesarul „doar pentru zona medicală” (medicamente, programe, servicii) ar fi de 3,54 miliarde. Rogobete a susținut că CNAS nu a făcut toate plățile către spitale, ceea ce poate bloca mai departe achitarea facturilor către furnizori. În acest context, ministrul a spus că primii bani alocați la rectificare pentru CNAS ar urma să meargă către achitarea datoriilor și restanțelor către spitale, pentru a evita „colapsarea” suplimentară a unităților sanitare. Măsuri anunțate: audit la CNAS și promisiunea unei alocări rapide Rogobete a anunțat că a cerut la CNAS un audit „în detaliu” pe fiecare program, pe farmacii, medicamente și compensate. Totodată, el a transmis un apel la calm, afirmând că „oamenii nu trebuie să intre în panică” și că, „în scurt timp”, speră ca până săptămâna viitoare să fie alocate sume pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. În viziunea ministrului, „reforma sănătății” ar trebui să însemne modernizare și eficientizare, nu tăieri. El a mai spus că programele naționale, inclusiv pentru HIV-SIDA, sunt luate în calcul pentru rectificarea bugetară și că „în momentul de față nu există discontinuități”, urmând ca, odată cu suplimentarea bugetului, situația să se stabilizeze. [...]

Schimbarea de guvern mută presiunea pe bugetul pe 2027 și pe rectificare , în condițiile în care noul Executiv condus de Luca Niculescu a fost deja învestit, iar fostul premier Ilie Bolojan își încheie mandatul cu un mesaj centrat pe „respectul pentru banul public”, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a încercat să guverneze „fără minciună”, „cu respect pentru banul public și pentru cetățeni” și că, deși mandatul său s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. El le-a mulțumit colegilor și românilor „pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața dificultăților din perioada guvernării” și a spus că a încercat „să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră”. În paralel, fosta ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a afirmat că a fost „un an și 4 luni pline, cu enorm de multe proiecte lansate și cu reforme deblocate”, tot într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a adăugat că activitatea sa „continuă într-o nouă etapă” și că „mai sunt numeroase lucruri de îndreptat” pentru protejarea drepturilor cetățenilor și asigurarea unor condiții de viață „demne” în România. Ce urmează pentru noul Executiv: buget, rectificare și urgențe acumulate Mesajele vin după ce Parlamentul a învestit, marți, noul Guvern condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, susținut de PSD, PNL, UDMR și alți parlamentari, mai notează publicația. Criza politică a durat aproape șase luni și au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Într-un context separat relatat de Digi24, Niculescu a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru sezonul rece — teme care, prin definiție, au impact direct asupra cheltuielilor publice și asupra calendarului administrativ din finalul de an. Pentru detalii despre votul de învestitură, Adevărul trimite la articolul despre Guvernul Luca Niculescu . [...]

Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]

Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]

Raidurile și deportările accelerate riscă să erodeze sprijinul electoral al republicanilor în rândul latino-americanilor , inclusiv în comunități care au contribuit la victoria lui Donald Trump în 2024, potrivit Adevărul . În sudul Floridei, teama de rețineri și expulzări începe să aibă efecte directe asupra muncii, școlii și micilor afaceri, într-un moment sensibil: apropierea alegerilor intermediare. În Doral , lângă Miami – localitate cu populație majoritar latino-americană și o comunitate numeroasă de venezueleni, supranumită „Doralzuela” –, oamenii descriu îngrijorarea legată de posibile rețineri ca pe o problemă cotidiană. Zona găzduiește și unul dintre cluburile de golf ale lui Trump, notează News.ro , care preia o relatare AFP. Efect economic imediat: lipsă de personal și scădere de vânzări Maria Fernanda Perez, proprietara unui restaurant din Doral, spune că a votat cu Trump în 2024 în speranța unei îmbunătățiri economice, dar acum se declară „tristă și dezamăgită”. Ea afirmă că trei angajați au încetat să mai vină la muncă de teama deportării, iar vânzările au scăzut cu 40%, pe fondul evitării ieșirilor în oraș de către membrii comunității. „Mă simt tristă și dezamăgită. Credeam că economia se va îmbunătăți.” Diferența dintre promisiuni și aplicare: amploarea reținerilor În campania din 2024, Trump a promis o operațiune amplă de deportare, susținând că autoritățile se vor concentra pe infractori recidiviști. Însă, potrivit AFP, reținerea a peste o mie de persoane pe zi de către autoritățile de imigrare a alimentat percepția că măsurile depășesc ceea ce fusese prezentat inițial. În comunități precum Doral, oamenii își trimit mesaje pentru a se avertiza reciproc despre prezența agenților de imigrare sau despre rețineri, semn al unei tensiuni care afectează rutina zilnică. Cost politic înainte de „midterms”: semnale din sondaje și din teren Un sondaj realizat luna trecută de The New York Times și Siena College, citat în material, arată că 66% dintre respondenții hispanici dezaprobau activitatea lui Trump, iar 78% ar prefera ca democrații să preia controlul asupra Congresului de la republicani. Perez spune că nu a decis cum va vota la alegerile intermediare, dar își exprimă tranșant opoziția față de actualul președinte: „Oricine, numai Trump nu”. În același timp, Carlos Bermudez, avocat de origine venezueleană care se identifică drept republican, afirmă că primește frecvent apeluri de la persoane aflate în dificultate din cauza procedurilor de imigrare și descrie o „presiune psihologică constantă” asupra comunității. Rafael Pineyro, consilier local în Doral și membru al Partidului Republican, spune că efectele se resimt în tot sudul Floridei și pune sub semnul întrebării modul de aplicare a politicii de deportare, susținând că depășește promisiunile din 2024 privind țintirea infractorilor. El avertizează că republicanii ar putea pierde din câștigurile electorale obținute în ultimii ani în rândul alegătorilor cubanezi, venezueleni și al altor comunități latino-americane din Florida, pe fondul deciziilor pe care le consideră greșite, inclusiv în economie și imigrație. [...]