Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, respinge eticheta „Ilie sărăcie” pentru premier, invocând reducerea deficitului bugetar peste țintă, într-un context economic dificil, potrivit digi24.ro. Mesajul are miză politică și economică: apără costurile sociale ale consolidării bugetare și încearcă să fixeze o narațiune de „stabilizare” înainte ca rezultatele să fie testate pe execuția din 2026.
Rădulescu a fost întrebat la Digi24 dacă Ilie Bolojan merită porecla folosită de criticii săi în spațiul public. Răspunsul a fost tranșant, iar argumentația s-a concentrat pe disciplina fiscală și pe faptul că ajustarea ar fi fost făcută fără o contracție economică „atât de mare cum ar fi putut să fie”.
„Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie.”
Intervenția consilierului BNR vine pe fondul criticilor legate de „constrângerile bugetare” și de „reducerile” operate pentru redresarea bugetului, care au alimentat porecla „Ilie Sărăcie”, conform aceleiași surse. În esență, disputa nu este despre etichetă, ci despre acceptabilitatea politică a consolidării fiscale: cine plătește nota și cât de repede se văd beneficiile în stabilitatea finanțelor publice.
Rădulescu introduce explicit o zonă de incertitudine privind anul în curs („vedem ce se va întâmpla anul acesta”), ceea ce mută atenția către evoluția deficitului bugetar în 2026 și către capacitatea Guvernului de a menține ajustarea în condiții de presiune politică. Sursa nu oferă, însă, cifre sau ținte concrete pentru deficit ori detalii despre măsurile de reducere menționate.
Recomandate
Schimbarea de guvern mută presiunea pe bugetul pe 2027 și pe rectificare , în condițiile în care noul Executiv condus de Luca Niculescu a fost deja învestit, iar fostul premier Ilie Bolojan își încheie mandatul cu un mesaj centrat pe „respectul pentru banul public”, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a încercat să guverneze „fără minciună”, „cu respect pentru banul public și pentru cetățeni” și că, deși mandatul său s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. El le-a mulțumit colegilor și românilor „pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața dificultăților din perioada guvernării” și a spus că a încercat „să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră”. În paralel, fosta ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a afirmat că a fost „un an și 4 luni pline, cu enorm de multe proiecte lansate și cu reforme deblocate”, tot într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a adăugat că activitatea sa „continuă într-o nouă etapă” și că „mai sunt numeroase lucruri de îndreptat” pentru protejarea drepturilor cetățenilor și asigurarea unor condiții de viață „demne” în România. Ce urmează pentru noul Executiv: buget, rectificare și urgențe acumulate Mesajele vin după ce Parlamentul a învestit, marți, noul Guvern condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, susținut de PSD, PNL, UDMR și alți parlamentari, mai notează publicația. Criza politică a durat aproape șase luni și au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Într-un context separat relatat de Digi24, Niculescu a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și pregătirea pentru sezonul rece — teme care, prin definiție, au impact direct asupra cheltuielilor publice și asupra calendarului administrativ din finalul de an. Pentru detalii despre votul de învestitură, Adevărul trimite la articolul despre Guvernul Luca Niculescu . [...]
Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a pus în centrul programului de guvernare o agendă de consolidare fiscală și măsuri pro-investiții , într-un moment în care datoria publică a depășit 60% din PIB și România iese dintr-o perioadă de peste cinci luni de interimat și blocaj politic, potrivit Mediafax . Mesajul către Parlament, înaintea votului de învestitură, a fost că Executivul ar urma să răspundă criticilor „prin acțiune”, nu prin „replici”. În intervenția de după dezbateri, Niculescu a spus că nu intenționează să intre în „sarabanda replicilor tăioase” și că românii așteaptă soluții la probleme economice și administrative, invocând teme precum oprirea risipei, temperarea creșterii prețurilor, protejarea economiei și „readucerea rânduielii” în stat. Miza economică: deficit, datorie și reguli mai stricte de cheltuire Niculescu a avertizat că instabilitatea politică a avut efecte directe „prin facturi, șantiere oprite și nesiguranța locurilor de muncă” și a descris situația drept „o criză a modelului de dezvoltare”, nu doar o problemă bugetară. În plan fiscal-bugetar, premierul desemnat a promis: continuarea consolidării finanțelor publice și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, „fără a sacrifica nivelul de trai”; reducerea risipei din instituții și companii de stat, înainte de a cere „ceva în plus” contribuabililor; regula potrivit căreia nicio cheltuială permanentă nu ar urma să fie aprobată fără sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. Ca urgențe imediate, Niculescu a indicat rectificarea bugetară fără majorarea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, securitatea energetică în iarnă și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. Impozitare și investiții: cota unică rămâne, impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat Pe zona de politici pentru mediul de afaceri, Niculescu a anunțat menținerea cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, alături de scheme de relansare economică pentru producția din România. Pentru proiecte strategice de peste 100 de milioane de euro, propunerea este coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, printr-un „punct unic de contact”, un manager de caz și un calendar de implementare. Energie: aproape 6.000 MW noi până la final de 2027 și un pact pe 10 ani În energie, Niculescu a spus că România ar urma să introducă în sistem aproape 6.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul lui 2027 și că este așteptată intrarea pe piață a gazelor din proiectul Neptun Deep în aceeași perioadă. Totodată, a propus un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru continuitatea politicilor indiferent de schimbările de guvern, și a indicat ca direcție reducerea prețului efectiv al electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung, investiții în producție și stocare, modernizarea rețelelor și instrumente europene de sprijin. Până la efectele noilor capacități, a promis continuarea sprijinului pentru familiile cu venituri mici. Administrație și digitalizare: audit în șase luni și identitate digitală pentru 5 milioane de români În administrație, Niculescu a respins reducerile uniforme de personal și reorganizările făcute exclusiv pentru economii, anunțând: audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni; modernizarea ANAF și a Vămii pe criterii de performanță; susținerea comasării voluntare a comunelor mici. Guvernul ar urma să lanseze „portofelul național de identitate digitală”, cu ținta ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028. Ce urmează: votul de învestitură și majoritatea necesară Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. Niculescu a insistat că votul nu este „un cec în alb”, dar a cerut sprijin pentru instalarea unui guvern „cu puteri depline” după luni de criză politică. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
