Știri
Știri din categoria Politică
România a autorizat, prin vot în Parlament, sprijin logistic defensiv pentru SUA în contextul operațiunii militare din Iran, iar ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a apărat la Bruxelles decizia ca pe o obligație de alianță, potrivit Antena 3.
Țoiu a spus că poziția Bucureștiului a fost deja explicată de președinte și de premier și a susținut că România a răspuns unei solicitări de ajutor venite din partea Washingtonului.
„Cred că președintele și prim-ministrul au menționat că, atunci când americanii ne-au cerut ajutorul, i-am susținut”, a afirmat Oana Țoiu.
Ministrul interimar de Externe a precizat că decizia a fost luată în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, și a vizat „permiterea unui acces sporit” exclusiv pentru acțiuni militare defensive. Ca exemple, Țoiu a indicat operațiuni de realimentare și „alte măsuri similare”, fără a sugera implicarea României în acțiuni ofensive.
„Decizia României în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, a fost de a permite un acces sporit exclusiv pentru acțiuni militare defensive în ceea ce privește realimentarea, de exemplu, acest tip de decizii”, a afirmat Oana Țoiu.
În același context, șefa diplomației române a argumentat decizia prin logica apărării colective.
„Credem că, în ceea ce privește apărarea și apărarea comună, aliații se susțin reciproc”, a mai spus Oana Țoiu.
Declarațiile vin cu două zile înainte de summitul B9 de la București (13 mai), reuniune dedicată securității pe flancul estic al NATO, organizată pe fondul „tensiunilor transatlantice în creștere”, în condițiile în care aliații europeni se tem de posibile noi retrageri de trupe americane, după ce Donald Trump a anunțat deja reducerea efectivelor din Germania.
Pe agenda discuțiilor sunt menționate apărarea României la Marea Neagră, respingerea amenințărilor ruse, atragerea țărilor nordice în cadrul B9 și relația cu SUA. La București sunt așteptați liderii țărilor baltice și ai Poloniei, precum și reprezentanți ai țărilor nordice; este anunțată și prezența șefului NATO, Mark Rutte.
În paralel, Polonia a anunțat că a cerut SUA ca militarii care vor pleca din baza Ramstein (Germania) să fie relocați în Polonia, iar România își dorește o prezență sporită și permanentă a militarilor americani pe teritoriul țării, după retragerea soldaților americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, mai notează Antena 3.
Recomandate
Un consens rar între republicani și democrați este că banii au ajuns să distorsioneze competiția electorală , iar această percepție vine pe fondul unor noi recorduri de cheltuieli în campanii, inclusiv în publicitate, potrivit Politico . Miza practică: dacă alegătorii cred că rezultatele se „cumpără” sau se influențează prin finanțare, presiunea pentru reguli mai stricte de finanțare a campaniilor crește, într-un moment în care cheltuielile sunt proiectate să urce din nou. Sondajul arată că 72% dintre americani spun că există prea mulți bani în politică, iar doar 5% nu sunt de acord. În paralel, majorități din ambele tabere politice consideră că miliardarii au o influență disproporționată și că banii proveniți de la grupuri de interese speciale sunt o formă de corupție care ar trebui limitată, nu protejată ca „libertate de exprimare”. Percepția de „alegeri de vânzare” și efectul asupra încrederii O majoritate dintre respondenți cred că banii pot modela rezultatele electorale: 39% spun că pot „cumpăra” efectiv rezultatele, iar alți 34% că pot influența, fără a le cumpăra. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că alegătorii au prea puțină putere. Politico notează că această percepție se suprapune peste realitatea din campanii: donatori bogați și grupuri externe pompează sume mari în curse competitive, inclusiv prin mecanisme care pot accepta contribuții nelimitate, amplificând vocea unui număr mic de finanțatori. „Acest tip de cheltuieli astronomice erodează încrederea oamenilor în sistemul nostru de guvernare, iar oamenii caută schimbări care să reducă această sumă scandaloasă de bani și să o țină în frâu”, a declarat Michael Beckel , director pentru reforma finanțării politice la Issue One , un ONG. Unde apar diferențele între tabere Deși există un nucleu comun de nemulțumire, intensitatea diferă. Democrații tind să aibă pozițiile cele mai ferme împotriva banilor în politică, iar în unele întrebări apar diferențe între votanții lui Trump și cei ai lui Harris. La întrebarea despre influența miliardarilor, 6 din 10 americani spun că aceștia au prea multă influență în politica SUA. Politico indică și un decalaj: 75% dintre votanții lui Harris sunt de acord cu această afirmație, față de 55% dintre votanții lui Trump. În privința „cât de departe” pot merge banii, votanții lui Trump înclină mai mult spre ideea că banii influențează alegerile fără a le cumpăra, în timp ce votanții lui Harris sunt mai predispuși să creadă că rezultatele pot fi cumpărate. Implicația de reglementare: bani din grupuri de interese și noi jucători Un punct cu potențial de consecințe legislative este felul în care americanii privesc finanțarea dinspre grupuri de interese. O majoritate (53%) consideră că acest tip de bani este corupție și ar trebui reglementat mai strict, nu tratat ca un act de „libertate de exprimare” ce trebuie protejat; această opinie include 56% dintre votanții lui Trump. În același timp, „banii din afara” sistemului politic tradițional nu dau semne de încetinire: grupuri legate de inteligența artificială, criptomonede și alte industrii emergente intră rapid în arenă și direcționează milioane către alegeri primare competitive, pentru a influența cine ajunge la Washington, potrivit publicației. Contextul financiar: un nou record de publicitate electorală Politico arată că ultimele trei rânduri de alegeri la jumătatea mandatului (midterms) au stabilit recorduri succesive de cheltuieli. Pentru următorul ciclu, firma de monitorizare a reclamelor AdImpact estimează că publicitatea electorală va urca din nou la un nivel record, de 10,8 miliarde de dolari (aprox. 49,7 miliarde lei). Cum a fost făcut sondajul Ediția aceasta a POLITICO Poll a fost realizată de Public First, în perioada 11–14 aprilie, pe un eșantion de 2.035 de adulți din SUA, intervievați online. Rezultatele au fost ponderate după vârstă, rasă, gen, geografie și nivel de educație, iar marja de eroare pentru eșantionul total este ±2,2 puncte procentuale (subgrupurile au marje mai mari). [...]
AUR spune că își asumă depunerea în Parlament a unui proiect pentru 10 Mai ca „zi națională” și condiționează demersul de o susținere transpartinică, pentru a evita etichetarea inițiativei ca instrument politic, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a transmis un mesaj public cu ocazia zilei de 10 Mai (Ziua Independenței Naționale), în care face referire la un discurs al Principelui Nicolae , nepotul Regelui Mihai. În mesaj, Dungaciu apreciază propunerea ca 10 Mai să devină „ziua-reper” în care identitatea românească să fie recunoscută „în mod plenar”. Ce propune AUR și care este miza politică Dungaciu afirmă că AUR susține „restituirea” sărbătorii de 10 Mai și spune că partidul își exprimă voința de a sprijini inițiativa „alături de toate forțele politice din Parlamentul României”. În logica prezentată de liderul AUR, proiectul ar trebui să fie consacrat printr-un act legislativ, ceea ce presupune asumare politică și o procedură parlamentară. În același mesaj, Dungaciu susține că, „tehnic vorbind”, procesul poate „să capete corp” doar dacă este dus în Parlament de partide și votat, pentru a deveni o „altă zi națională” – descrisă ca o sărbătoare a „României moderne”, a „dezvoltării” și „prosperității”. Condiția anunțată: depunere cu mai multe partide, după consultări AUR spune că își asumă „necondiționat” proiectul, dar că nu vrea să îl înainteze fără consultări și își declară disponibilitatea de a discuta cu toate partidele pentru depunerea comună a inițiativei. Dungaciu invocă „spiritul Pactului de la Snagov” ca argument pentru o abordare de consens. „Noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ni-l asumăm necondiționat. Dar, pentru a nu deveni un proiect politic, (...) ne asumăm ca acest proiect să fie depus în Parlament de cât mai multe partide, de toate, dacă se poate.” Contextul mesajului: rolul atribuit Principelui Nicolae Dungaciu descrie discursul Principelui Nicolae drept o intrare „în scenă” și afirmă că 10 Mai ar trebui să funcționeze ca „pivot” pentru reconstruirea unui „proiect identitar”. În finalul mesajului, el susține că „10 Mai 2026” ar fi și momentul în care Prințul Nicolae „reintră în spațiul public cu anvergură și cu o determinare” pe care „nu le-a mai avut până acum”. Din informațiile prezentate, AUR indică intenția de a transforma propunerea într-un proiect legislativ, însă nu oferă un calendar, un text de inițiativă sau detalii procedurale despre pașii următori. [...]
Mesajul Guvernului și al președintelui indică o schimbare de accent: România vrea să-și apere mai activ interesele în UE , pe fondul unei dezbateri interne în care apar și nuanțe eurosceptice, potrivit Euronews . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus că România trebuie să treacă de la statutul de „musafir la masa Uniunii Europene” la cel de partener care „construiește activ” proiectul european, după discursul susținut de președintele Nicușor Dan de Ziua Europei . Ce mize pune Oana Țoiu: competitivitate, fără renunțarea la valori Șefa diplomației de la București a legat apartenența la UE de rezultate economice și sociale, susținând că beneficiile sunt „foarte clare”, inclusiv prin „triplarea economiei” și prin faptul că „veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană”. În același timp, Țoiu a indicat ca prioritate „imperativul” creșterii competitivității, dar „fără a renunța” la valorile europene și la obiective precum mediul și sustenabilitatea. „Ne-am triplat economia, veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană și cred că suntem la un nivel de maturitate ca stat membru încât să ne uităm la Uniunea Europeană nu doar ca la o masă la care suntem musafiri și comentăm meniul, ci ca la un proiect comun pe care îl construim împreună (...)”, a declarat Oana Țoiu. Ce spune Nicușor Dan: România a fost „slabă” în UE, dar acum poate construi alianțe În mesajul de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a vorbit despre vulnerabilități ale României în interiorul Uniunii, într-un discurs în care, potrivit Euronews, au existat și accente eurosceptice. El a enumerat probleme precum reprezentarea slabă în rândul decidenților, dificultatea de a apăra coerent interesul național, divizarea societății pe tema apartenenței la UE și „erori strategice” ale Uniunii, alături de necesitatea parteneriatului euroatlantic. Președintele a susținut însă că România este acum într-un moment în care este „credibilă”, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. „E adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul UE (...) Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și deci știe să-și apere interesele (...)”, a afirmat Nicușor Dan, într-o declarație de presă la Cotroceni. De ce contează Mesajele celor doi conturează o linie politică ce pune accent pe o prezență mai „politică” și mai negociatoare a României în UE: apărarea intereselor naționale și construirea de alianțe, fără a transforma relația cu Bruxelles-ul într-o temă de polarizare internă. În acest cadru, discuția despre competitivitate este legată explicit de menținerea obiectivelor europene, inclusiv cele de mediu și sustenabilitate. [...]
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan– Sorin Grindeanu , iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul . Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News. În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD. Ce cere Ciucu: întâlnire și mandat de formare a guvernului Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul. Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui: „Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.” Contextul blocajului: guvern demis prin moțiune Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie. [...]
Modelul Oradea arată că reforma companiilor publice poate reduce datoriile fără subvenții masive , iar comparația cu Bucureștiul pune presiune politică pe pachetul de măsuri blocat în Parlament, potrivit unei analize Fanatik . În centrul disputei este reforma companiilor de stat (audituri externe, comasări, reducerea subvențiilor și listarea la bursă a unor pachete minoritare), pe care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a blocat-o, după ce, cu o zi înainte, cele două partide votaseră în Senat o lege care interzice Guvernului să vândă acțiuni la companiile de stat. Ilie Bolojan a acuzat public că numirile politice din companiile de stat sunt o „boală” și a legat direct rezistența la reformă de protecția contractuală a conducerilor și de bugete aprobate condiționat de reducerea cheltuielilor. „Există un partid care, oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente”, a spus liderul PNL. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de costuri mai mari Dincolo de conflictul politic, analiza indică o consecință financiară deja materializată: România a pierdut „definitiv” peste 450 de milioane de euro din PNRR, pentru că a ratat jaloane din cererea de plată nr. 3 legate de numiri în companii din transporturi și energie. În plus, până la finalul lunii august (termenul menționat în text pentru închiderea PNRR), Guvernul mai are de încheiat 15–20 de reforme prioritare din cererile de plată 5 și 6, iar „nota de plată” ar putea depăși „câteva miliarde de euro”, conform aceleiași surse. Ce arată cifrele din Oradea: profituri mai mari și datorii mai mici Fanatik folosește Oradea ca studiu de caz pentru a argumenta că o administrație locală poate împinge companiile municipale spre disciplină financiară, fără a transforma serviciile publice în „găuri negre” pentru buget. Datele prezentate în analiză: Compania de Apă Oradea SA (2024) : peste 500 de angajați, cifră de afaceri de peste 150 milioane lei, profit net 28 milioane lei , datorii de peste 24 milioane lei. Pentru comparație, în București, Apa Nova (unde municipalitatea are 16% din acțiuni) are cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei, profit 122 milioane lei și datorii de 1,2 miliarde lei (datele sunt redate în analiză). Evoluție 2008–2020 la Compania de Apă Oradea : cifra de afaceri 42 milioane lei → 77 milioane lei; profit net 700.000 lei → peste 8 milioane lei; datorii 55 milioane lei → 41 milioane lei. Analiza notează o creștere a profitului net de peste 11 ori (1.071%) și o scădere nominală a datoriilor de 25,4%. Oradea Transport Local (OTL) SA (2008–2020) : cifra de afaceri ~33 milioane lei → ~50 milioane lei; profit net ~500.000 lei → 11.000 lei; datorii peste 38 milioane lei → peste 16 milioane lei. Sursa subliniază că OTL nu a înregistrat pierderi în fiecare an până în prezent și că datoriile au continuat să scadă, la 10 milioane lei. Administrația Domeniului Public (ADP) Oradea : în 2008, cifră de afaceri 8,2 milioane lei, profit 595.000 lei, datorii 1,2 milioane lei; „astăzi”, cifră de afaceri peste 56 milioane lei, profit 12 milioane lei, datorii 3,8 milioane lei. Textul menționează că în 2025 compania a adus peste 12 milioane lei la bugetul local din redevențe, parcări și dividende, după ce și-a acoperit aproape complet datoriile făcute pentru investiții (inclusiv aquapark-ul Nymphaea și modernizarea Pieței Rogerius). Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) : profit 3 milioane lei în 2020 și 8 milioane lei în 2024; rolul principal este administrarea parcurilor industriale și atragerea de investiții (este dat exemplul investiției Nokian Tyres de 650 milioane euro ). Termoficare Oradea SA : singura companie municipală pe pierdere, cu pierderi de 28 milioane lei în 2024 , cifră de afaceri 373 milioane lei și datorii de peste 150 milioane lei. Explicațiile invocate: tarife înghețate sub cost și impactul crizei energetice (dependență de prețul gazelor). În 2020, compania era pe profit (+800.000 lei), cu datorii sub 70 milioane lei. Contrastul cu Bucureștiul: subvenții mari, datorii și risc operațional Analiza pune în oglindă Oradea cu Bucureștiul, unde companiile municipale sunt mai numeroase (10–11, după ce în mandatul Gabrielei Firea ajunseseră la circa 30), iar presiunea bugetară este mai greu de „ascuns”. Sunt menționate două repere: STB : aproape 10.000 de angajați, cifră de afaceri de aproape 1,7 miliarde lei, profit net 600.000 lei, plus o subvenție de peste 1 miliard lei în 2024. Termoenergetica : datorii de peste 1,5 miliarde lei și risc de dizolvare, în condițiile în care Primăria Capitalei acoperă 60% din cheltuieli (atribuit în text declarațiilor primarului Ciucu). Sunt amintite și constatări ale Curții de Conturi și ale unor audituri externe privind probleme de funcționare. Ce urmează politic: reforma companiilor de stat rămâne blocată În logica articolului, „rețeta” Oradea este folosită ca argument pentru reluarea reformei companiilor de stat, însă moțiunea de cenzură și legea votată în Senat care interzice vânzarea de acțiuni au îngustat spațiul de manevră al Executivului. În paralel, presiunea rămâne pe calendarul PNRR, unde întârzierile la guvernanța companiilor din transporturi și energie au produs deja pierderi financiare și pot amplifica costurile în lunile următoare, potrivit analizei. [...]
Keir Starmer își leagă supraviețuirea politică de o resetare a relației cu Europa , într-un moment în care presiunea internă din Partidul Laburist a crescut după înfrângerile din alegerile locale, potrivit Reuters . Premierul britanic urmează să susțină luni un discurs în care spune că refacerea legăturilor cu restul Europei va fi „misiunea definitorie” a guvernului său, încercând să oprească apelurile tot mai numeroase pentru demisia sa. Înfrângerile laburiștilor din alegerile locale de săptămâna trecută au alimentat contestarea conducerii: peste 30 de parlamentari i-au cerut lui Starmer să plece sau să prezinte un calendar al retragerii, în ceea ce Reuters descrie drept cele mai slabe rezultate pentru un partid aflat la guvernare în peste trei decenii. Un fost ministru a amenințat, de asemenea, că va încerca să obțină sprijinul parlamentarilor pentru declanșarea unei competiții interne de leadership dacă premierul nu propune o schimbare „radicală”. Miza economică și de guvernare: „incremental” nu mai ajunge Din fragmentele de discurs publicate de biroul său, Starmer va susține că „schimbarea incrementală nu va fi suficientă” și că amploarea reformelor necesare pentru a relansa economia, a reconstrui armata și a întări securitatea energetică este mai mare decât anticipase. În extrasele citate de Reuters nu apar politici noi, însă repoziționarea pe relația cu Europa este prezentată ca ax central al „resetării” guvernamentale. De ce relația cu UE devine instrument politic intern Promisiunea de a aprofunda legăturile cu Europa ar fi populară în rândul parlamentarilor laburiști și al multor alegători tineri, în condițiile în care sondajele indică faptul că aproximativ 60% dintre britanici consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană a fost o greșeală, notează Reuters. În același timp, o astfel de direcție ridică întrebări sensibile, inclusiv dacă Londra ar accepta mai multă imigrație din Europa în schimbul unui acces mai bun pe piețele UE. Reuters mai arată că inițiativa ar urma să întâmpine opoziție din partea partidelor eurosceptice de dreapta și a unor instituții media britanice. Cât de aproape este o provocare la conducere Presiunea a crescut după ce Angela Rayner, fost vicepremier, a avertizat duminică, într-o intervenție rară, că Partidul Laburist ar putea fi la „ultima șansă” de a schimba direcția. Separat, parlamentara Catherine West, fost ministru junior, a cerut în weekend cabinetului să îl înlăture pe Starmer și a spus că, dacă acest lucru nu se întâmplă până luni și ea va fi nemulțumită de conținutul discursului, va încerca să declanșeze o competiție pentru conducerea partidului. Conform regulilor interne, ar fi nevoie ca 20% din grupul parlamentar laburist, adică 81 de deputați, să susțină un singur candidat pentru a iniția o provocare la leadership. Până acum, niciunul dintre rivalii considerați principali nu a făcut o mișcare directă împotriva lui Starmer, iar unul dintre favoriți, primarul din Greater Manchester, Andy Burnham, nu este parlamentar și nu poate candida. Context: volatilitatea politică și dificultatea guvernării Reuters plasează episodul în tendința mai largă a instabilității politice din Marea Britanie. Dacă Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, țara ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel de rotație politică din aproape două secole. Analiștii invocă, între factorii de fond, creșterea economică modestă după criza financiară din 2007–2009, presiunea asupra finanțelor publice după împrumuturile din pandemie și polarizarea politică de după Brexit. [...]
