Știri
Știri din categoria Politică
România a autorizat, prin vot în Parlament, sprijin logistic defensiv pentru SUA în contextul operațiunii militare din Iran, iar ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a apărat la Bruxelles decizia ca pe o obligație de alianță, potrivit Antena 3.
Țoiu a spus că poziția Bucureștiului a fost deja explicată de președinte și de premier și a susținut că România a răspuns unei solicitări de ajutor venite din partea Washingtonului.
„Cred că președintele și prim-ministrul au menționat că, atunci când americanii ne-au cerut ajutorul, i-am susținut”, a afirmat Oana Țoiu.
Ministrul interimar de Externe a precizat că decizia a fost luată în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, și a vizat „permiterea unui acces sporit” exclusiv pentru acțiuni militare defensive. Ca exemple, Țoiu a indicat operațiuni de realimentare și „alte măsuri similare”, fără a sugera implicarea României în acțiuni ofensive.
„Decizia României în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, a fost de a permite un acces sporit exclusiv pentru acțiuni militare defensive în ceea ce privește realimentarea, de exemplu, acest tip de decizii”, a afirmat Oana Țoiu.
În același context, șefa diplomației române a argumentat decizia prin logica apărării colective.
„Credem că, în ceea ce privește apărarea și apărarea comună, aliații se susțin reciproc”, a mai spus Oana Țoiu.
Declarațiile vin cu două zile înainte de summitul B9 de la București (13 mai), reuniune dedicată securității pe flancul estic al NATO, organizată pe fondul „tensiunilor transatlantice în creștere”, în condițiile în care aliații europeni se tem de posibile noi retrageri de trupe americane, după ce Donald Trump a anunțat deja reducerea efectivelor din Germania.
Pe agenda discuțiilor sunt menționate apărarea României la Marea Neagră, respingerea amenințărilor ruse, atragerea țărilor nordice în cadrul B9 și relația cu SUA. La București sunt așteptați liderii țărilor baltice și ai Poloniei, precum și reprezentanți ai țărilor nordice; este anunțată și prezența șefului NATO, Mark Rutte.
În paralel, Polonia a anunțat că a cerut SUA ca militarii care vor pleca din baza Ramstein (Germania) să fie relocați în Polonia, iar România își dorește o prezență sporită și permanentă a militarilor americani pe teritoriul țării, după retragerea soldaților americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, mai notează Antena 3.
Recomandate
UDMR respinge anticipatele și cere folosirea desemnărilor rămase pentru un guvern stabil , într-un moment în care blocajul politic prelungește incertitudinea decizională. Potrivit Mediafax , Kelemen Hunor a spus după consultările de la Palatul Cotroceni că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate „nu reprezintă o soluție” pentru deblocarea situației. Liderul UDMR susține că președintele Nicușor Dan mai are la dispoziție „cel puțin” două desemnări pentru funcția de prim-ministru și că partidele ar trebui să folosească această perioadă pentru negocieri, în vederea formării unei majorități într-un Parlament pe care îl descrie drept „fragmentat”. De ce miza este evitarea anticipatelor Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui nou scrutin, argumentând că acesta nu ar schimba „în mod fundamental” aritmetica parlamentară și ar complica suplimentar ieșirea din impas. „Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult.” În același timp, a precizat că, dacă totuși se ajunge la anticipate, UDMR va participa, însă consideră că ele „nu rezolvă problemele țării”. Presiune pentru dialog și compromis între partide În evaluarea sa, înainte de a se lua în calcul dizolvarea Legislativului, șeful statului ar putea încerca noi nominalizări de premier, tocmai pentru a forța partidele să revină la masa negocierilor. „Politica e despre dialog și despre compromisuri.” Contextul impasului: două propuneri de guvern respinse Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, cu 182 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Mediafax notează că aceasta a fost a doua propunere respinsă, după ce și propunerea de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în luna iunie, situație care a deschis posibilitatea alegerilor anticipate. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 sunt urgențe și avertizează că, fără o corecție rapidă, România riscă „probleme cu plățile pe finalul anului”, potrivit Agerpres , după întâlnirea de joi cu liderii PSD. Niculescu a spus că a văzut „deschidere” din partea PSD în încercarea de a găsi soluții și a indicat drept priorități imediate: o rectificare bugetară, închiderea bugetului pe anul viitor până la finalul acestui an și respectarea angajamentelor privind traiectoria fiscală, inclusiv printr-o colectare mai bună, cu protejarea investițiilor și a locurilor de muncă. Un alt element invocat de premierul desemnat este calendarul evaluărilor externe: la începutul anului viitor „vin din nou agențiile de rating”, a afirmat el, în contextul în care bugetul pe 2027 ar trebui finalizat până la finalul acestui an. Mesajul politic: guvern „cu puteri depline” rapid Întrebat despre eventuale „linii roșii” ale PSD, Niculescu a refuzat să comenteze și a indicat că declarațiile despre poziția social-democraților îi revin președintelui PSD, Sorin Grindeanu . A insistat însă pe nevoia de viteză în formarea executivului: „Suntem într-o situație destul de complicată, e important să avem un Guvern cu puteri depline rapid.” Programul de guvernare: continuitate și prudență pe măsuri sociale Pentru programul de guvernare, Niculescu a spus că „lucrurile bune vor fi continuate” și că va propune „un Guvern competent”, cu oameni care au competențele necesare pentru funcții. A adăugat că eventualele măsuri de „relaxare”, dacă vor exista, trebuie calibrate astfel încât să nu afecteze angajamentele internaționale asumate de România. Pe componenta socială, premierul desemnat a menționat că se ia în calcul „o indexare prudentă a pensiilor”, dar a precizat că nu poate oferi detalii înainte de finalizarea programului și a discuțiilor cu partidele, subliniind că nu vine cu „un program bătut în cuie”. Ce urmează în consultări În aceeași zi, Niculescu urma să se întâlnească, în cadrul consultărilor pentru formarea Guvernului și stabilirea programului de guvernare, și cu reprezentanții PNL și UDMR, discuțiile având loc la sediile partidelor. [...]
AUR anunță că va încerca să blocheze învestirea Guvernului Niculescu , după ce George Simion a susținut, într-un mesaj pe TikTok, că se pregătește „un mare blat” prin care PSD ar urma să controleze viitorul Executiv, cu Luca Niculescu „în față”, potrivit Mediafax . Miza imediată este votul din Parlament, pe care liderul AUR spune că formațiunea sa va încerca să îl împiedice. Simion nu prezintă dovezi pentru acuzațiile sale, însă formulează concluzii ferme despre negocierile politice și despre modul în care ar urma să fie construită majoritatea. În mesaj, el afirmă că PSD ar urmări să dețină controlul real al guvernării, în timp ce premierul desemnat ar fi folosit pentru a limita costurile politice ale partidului. „Se pregătește un mare, mare blat. De două luni se coace la el. PSD-ul va guverna, vom avea un guvern PSD. Dar pentru a nu-și asuma în totalitate nenorocirile care vin, îl vor pune pe Luca Niculescu în față.” Ce spune Simion despre votul din Parlament și rolul lui Bolojan Liderul AUR susține că viitorul guvern ar urma să primească inclusiv voturi din zona PNL, făcând referire directă la Ilie Bolojan . În același mesaj, Simion afirmă că situația juridică a lui Bolojan ar fi folosită ca instrument de presiune pentru a obține susținerea la învestitură. „În tot acest plan, guvernul PSD condus de Luca Niculescu va fi votat și de Ilie Bolojan. I-au arătat pisica, l-au chemat la DNA, îl sperie și în acest moment Ilie Bolojan votează acest guvern PSD cu marioneta Luca Niculescu în față. Mai avem o săptămână până la votarea guvernului.” Mesajul AUR: mobilizare împotriva învestirii Simion afirmă că AUR va încerca să împiedice instalarea Executivului în formula descrisă de el și le cere susținătorilor să contacteze parlamentari PSD. În același context, el leagă scenariul politic de cazul lui Călin Georgescu și face afirmații despre presupuse evoluții judiciare viitoare, menționând că acestea sunt susțineri nedemonstrate în mesaj. „Vom face orice ține de noi să nu ajungem în această situație.” În final, Simion lansează un atac la adresa premierului desemnat, pe care îl descrie ca reprezentant al unor interese externe, fără a aduce probe în sprijinul afirmației. Din perspectiva calendarului politic invocat chiar de liderul AUR, următorul reper este votul de învestitură, pe care Simion îl plasează „peste o săptămână”. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
