Știri
Știri din categoria Politică
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax. Ministra de Externe, Oana Țoiu, susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice.
Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică.
Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie.
Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre.
„România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.”
Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte.
Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București.
În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea.
Recomandate
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România , în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu . Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada. Energie nucleară: proiecte, finanțare și extindere regională Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare. Printre temele menționate se află: creșterea capacității de producție a energiei nucleare; identificarea unor oportunități de finanțare oferite de Export Development Canada ; promovarea tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali în tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și apărare: potențial pentru investiții comune În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România. Comerț: schimburi în creștere după CETA Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%. Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală. Context european: ideea unui „membru asociat” al UE În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. [...]
Președintele Nicușor Dan va face declarații la ora 17:00, la Cotroceni, într-un moment-cheie al consultărilor pentru desemnarea premierului , potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială. Declarațiile sunt programate pentru joi, la Palatul Cotroceni , după ce șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Din informațiile publicate de agenția de presă nu reiese agenda declarațiilor sau dacă președintele va anunța o decizie privind nominalizarea de premier; este confirmat doar momentul și locul apariției publice. [...]
Întrebarea președintelui despre un guvern tehnocrat mută presiunea pe Parlament , unde orice formulă de guvernare riscă să rămână fără majoritate și să blocheze rapid decizii-cheie precum bugetul, potrivit declarațiilor făcute de Kelemen Hunor după consultările de la Cotroceni , citate de news.ro . Liderul UDMR a spus că președintele Nicușor Dan l-a întrebat dacă ar susține un „Guvern tehnocrat” și un „premier tehnocrat”, însă în discuție nu a fost avansat niciun nume și nu s-a vorbit despre momentul desemnării viitorului prim-ministru. Hunor a precizat că el nu s-a autopropus și nici nu a fost propus de colegi, subliniind că „e liberă poziția de prim-ministru”. De ce contează: fără majoritate, guvernul și bugetul pot intra rapid în blocaj Kelemen Hunor a argumentat că, indiferent de profilul miniștrilor, viitorul premier trebuie să poată construi și menține o majoritate parlamentară, altfel guvernarea devine vulnerabilă imediat după învestire. În acest context, el a avertizat că o majoritate „conjuncturală” poate compromite adoptarea bugetului. „Preocuparea noastră este să dăm un guvern stabil, cu drepturi depline, fiindcă suntem în a doua parte a lunii septembrie şi nu mai e de aşteptat.” Tot el a explicat că un guvern de „specialiști” este „una dintre posibilități”, dar numai dacă premierul are capacitatea de a dialoga cu partidele din Parlament, pentru a evita situația în care Executivul rămâne izolat politic. Anticipatele, soluție de rezervă, nu prima opțiune În ceea ce privește alegerile anticipate, președintele UDMR a spus că rămân „o soluție constituțională legală, democratică”, dar a insistat că nu ar trebui să fie prima opțiune. El a adăugat că nu ar fi „bine” ca următorul premier să nu reușească să strângă o majoritate și să își depună mandatul, pe fondul „presiunii timpului”. Întrebat direct dacă poate susține un guvern tehnocrat, Hunor a răspuns că depinde de premier și de miniștrii propuși. Publicația notează și că liderul UDMR a fost întrebat despre condiționarea unui vot de susținerea din partea PNL și USR, fără ca materialul să detalieze un răspuns final pe această coordonare. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
SOS România își suspendă participarea la consultările pentru desemnarea premierului , invocând reguli interne care condiționează prezența de liderul partidului, potrivit news.ro . Formațiunea a anunțat că nu se prezintă la discuțiile programate joi, 17 septembrie, la Cotroceni, la ora 12:00, și cere reprogramarea pentru săptămâna viitoare. Decizia are un impact procedural asupra rundei de consultări convocate de președintele Nicușor Dan „în vederea nominalizării premierului”, în condițiile în care SOS România transmite că nu poate trimite o delegație fără președintele partidului. De ce nu participă SOS România Într-un comunicat, partidul susține că, „în conformitate cu prevederile statutare”, doar președintele formațiunii poate conduce delegațiile oficiale. „PARTIDUL S.O.S ROMÂNIA a anunţat azi Administraţia Prezidenţială că nu poate participa la consultările din data de 17.09.2026 de la Cotroceni, având în vedere că în conformitate cu prevederile statutare, numai Preşedintele Partidului poate conduce delegaţiile oficiale” SOS România mai argumentează că invitația a venit „de la o zi la alta” și că președinta partidului, Diana Iovanovici-Șoșoacă , europarlamentar, se află la Strasbourg. „Dată fiind invitaţia de la o zi la alta şi faptul că dna Preşedinte av. Eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă este la Strasbourg, raportat la dispoziţiile statutare, suntem în imposibilitate de participare, dar putem să participăm săptămâna următoare, când dna Preşedinte este în ţară” Ce urmează Formațiunea spune că își menține disponibilitatea de a participa la consultări săptămâna viitoare, când Diana Șoșoacă ar urma să fie în țară. În același timp, consultările convocate de președinte continuă cu „toate partidele parlamentare și reprezentanți ai grupurilor parlamentare”, în cadrul procesului de desemnare a unui premier. [...]
USR își trimite la Cotroceni o echipă cu greutate guvernamentală, semnalând că intră în consultările pentru desemnarea premierului cu o poziție politică asumată și cu mesajul că lipsa unei majorități ar putea împinge țara spre anticipate, potrivit Agerpres . Delegația USR la consultările de la Palatul Cotroceni va fi formată din președintele partidului, Dominic Fritz , ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Din echipă mai fac parte parlamentarii Cynthia Păun, Adrian Echert și Cezar Drăgoescu, conform unui comunicat transmis de USR. În comunicat, USR își justifică formula de reprezentare printr-o selecție de lideri „din toată țara”, pentru a aduce la discuții „perspectivele și preocupările cetățenilor din cât mai multe regiuni”. Lista include, pe lângă Fritz (Timiș) și Buzoianu (București), pe Miruță (Gorj), Cynthia Păun (Ilfov), Adrian Echert (Sibiu) și Cezar Drăgoescu (Dolj). Pe fondul consultărilor, deputatul USR Alexandru Dimitriu a declarat că Siegfried Mureșan va fi propunerea de premier a partidului. În același context, el a indicat că, dacă Parlamentul „nu poate genera o guvernare”, alegerile anticipate ar reprezenta „singura soluție”. Consultările sunt convocate de președintele Nicușor Dan pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare, tema fiind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
