Știri
Știri din categoria Diverse
Oprirea dragajului la Cernavodă riscă să lase centrala fără „marjă” de siguranță la un debit minim al Dunării, după ce contractul pentru cel mai performant utilaj s-a încheiat la 30 august, iar hotărârile de guvern necesare continuării lucrărilor nu au fost emise, potrivit Digi24.
În august, în zona Cernavodă lucrau trei utilaje pentru remodelarea albiei, într-o intervenție „contra cronometru” menită să asigure apa necesară răcirii reactoarelor. Două săptămâni mai târziu, deși nivelul Dunării nu a crescut, lucrările au fost reduse „cu aproape două treimi”, fără să fie parcurse toate etapele, arată materialul.
Datele citate indică o deteriorare a situației hidrologice: la final de august, debitul la intrarea în țară era de 1.600 mc/s, față de o medie normală de 3.900 mc/s, iar la jumătatea lui septembrie a coborât la 1.250 mc/s. În acest context, repornirea nu era luată în calcul la un debit sub 2.000 mc/s, conform informațiilor prezentate.
Cel mai important dintre cele trei utilaje era draga Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ) Galați, cu o capacitate de 7.000–8.000 mc/„zi lumină” (zi de lucru), aproape dublu față de celelalte două utilaje ale Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care au 4.000–5.000 mc.
În prezent, conform portalului Marine Traffic citat în articol, draga AFDJ se află pe malul bulgăresc, în apropiere de Giurgiu, la circa 200 km pe Dunăre de Cernavodă. AFDJ a explicat pentru News.ro că pe 30 august s-au făcut măsurătorile pentru confirmarea volumului dragat și „s-a încheiat contractul de dragaj”.
Materialul indică faptul că retragerea navei nu ar fi fost determinată de finalizarea lucrărilor. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din 21 august prevedea necesitatea unei noi hotărâri de guvern pentru redistribuirea volumelor și relocarea a aproximativ 50.000 m³ rămași, ceea ce ar fi permis continuarea intervențiilor și în aval de Cernavodă.
Un reprezentant guvernamental citat de News.ro afirmă că au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor pentru continuarea dragajului, inclusiv la alte praguri (Mărleanu, Rasova), însă „încă nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern” care să stabilească acest lucru. Conform aceleiași surse, s-a cerut buget pentru îndepărtarea a 500.000 mc de sedimente, iar operațiunile de dragare a 100.000 mc realizate cu utilajul AFDJ în august nu ar fi fost încă plătite.
Epiul (dig de piatră pentru regularizarea cursului) construit în zonă a fost finalizat, dar nu ar avea eficiența așteptată. Un alt reprezentant guvernamental citat de News.ro spune că, pentru a funcționa, ar fi trebuit să fie „mult mai lung”, cu costuri mari, blocarea navigației și fără timp disponibil pentru execuție; în consecință, ar fi fost luată în calcul o alternativă cu barje și pontoane militare, însă nivelul apei ar fi încă prea ridicat pentru această intervenție.
News.ro a transmis întrebări către Ministerul Transporturilor și Guvern privind stadiul lucrărilor, plățile și pașii necesari pentru continuare, dar până la momentul publicării nu primise răspuns, potrivit articolului.
Recomandate
Un raport al International IDEA avertizează că acumularea de putere la Casa Albă sub Donald Trump poate slăbi alianțele și regulile pe care se sprijină securitatea Europei , iar efectul de contagiune oferă guvernelor din alte țări argumente pentru a presa instituțiile democratice, potrivit Digi24 . Raportul, publicat de think tank-ul International IDEA (Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală), susține că „regresul democratic” din SUA subminează mecanismele de control și normele care au stat la baza ordinii internaționale postbelice, ceea ce pune presiune pe cooperarea multilaterală și pe alianțele de lungă durată. În evaluarea IDEA, consecințele sunt „de anvergură”, cu impact atât intern, cât și internațional. Ce spune raportul despre degradarea indicatorilor democratici în SUA International IDEA compară anul 2025 cu 2020 și notează șapte scăderi semnificative statistic în performanța democratică a SUA, inclusiv la: independența justiției; accesul la justiție; eficacitatea parlamentului; libertatea presei; libertatea de exprimare. Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori folosiți pentru măsurarea democrației americane ar fi coborât la cele mai joase niveluri din 1975 încoace, pe fondul unei polarizări politice profunde. În plan administrativ, raportul indică și un decret prezidențial din februarie 2025, care ar fi cerut ca funcționarii responsabili de politica externă să acționeze sub autoritatea președintelui și ar fi avertizat că neimplementarea politicii sale poate atrage sancțiuni disciplinare. Efectul de „model” și riscul pentru Europa Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, spune că ceea ce se întâmplă în SUA are ramificații globale și că alte guverne își justifică mai ușor atacurile asupra instituțiilor democratice și a societății civile. „Ceea ce observăm este că toate ţările se inspiră din ceea ce s-a întâmplat în SUA în trecutul recent. Observăm acest lucru în cazuri foarte concrete.” Ca exemplu, el menționează că argumente folosite în SUA atunci când USAID a fost închisă au fost ulterior invocate în Serbia pentru a reprima organizații ale societății civile considerate indezirabile de guvern. De ce IDEA leagă democrația de securitate Raportul plasează declinul SUA într-o „recesiune democratică” mai largă: în 2025, 98 din 173 de țări (57%) ar fi înregistrat un declin la cel puțin un factor democratic pe parcursul a cinci ani, în timp ce 55 s-au îmbunătățit. Ar fi al 11-lea an consecutiv în care deteriorările au depășit îmbunătățirile. Avertismentul central este că eroziunea democrației devine o problemă de securitate: în 2025 au fost 65 de conflicte violente, cel mai mare număr din 1946, inclusiv un record de opt conflicte între state. IDEA mai notează că sistemele politice „hibride” (cu proceduri democratice, dar drepturi și competiție politică slabe) apar mai des în contexte de conflict decât democrațiile care funcționează bine. În Europa, raportul indică faptul că regiunea rămâne în fruntea clasamentului democratic, dar între 2020 și 2025 a avut mai multe regrese (77) decât progrese (42), cu presiuni pe libertăți civile, acces la justiție și alegeri credibile. În acest context este menționat și rezultatul AfD în Saxonia-Anhalt (43,8%), ca ilustrare a tensiunilor politice. În concluzie, mesajul IDEA este că protecția instituțiilor democratice ar trebui tratată ca parte a agendei de securitate, nu ca o temă secundară, deoarece slăbirea lor poate amplifica instabilitatea și riscul de conflict, inclusiv în vecinătatea Europei. [...]
O delegație a fermierilor a depus la Guvern o listă de revendicări , pe fondul tensiunilor din sector și al unui mesaj de protest formulat tranșant de unul dintre participanți: „A venit timpul să plece. Ori ei, ori noi”, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de reglementare și decizie guvernamentală: fermierii cer măsuri concrete, iar presiunea publică asupra Executivului crește. Din materialul publicat reiese că demersul a fost făcut direct la Guvern, prin depunerea unei liste de solicitări, însă în conținutul disponibil nu sunt detaliate punctele exacte ale revendicărilor și nici un calendar de răspuns din partea autorităților. Ce se știe, concret, din informația publicată o delegație a fermierilor a mers la Guvern; a fost depusă o listă cu revendicări; mesajul public transmis include o formulare radicală („Ori ei, ori noi”), care indică un nivel ridicat de conflict și nemulțumire. Ce lipsește din informația disponibilă Antena 3 nu oferă, în textul extras, detalii despre conținutul listei, numărul participanților, organizațiile implicate sau reacția oficială a Guvernului. În absența acestor elemente, impactul economic exact (costuri, compensații, termene) nu poate fi cuantificat pe baza sursei furnizate. În perioada următoare, relevanța pentru mediul de afaceri și pentru lanțul agroalimentar va depinde de două lucruri: dacă Guvernul intră în negocieri și ce măsuri acceptă (sau respinge) din lista depusă. [...]
Oasis își extinde operațional revenirea pe scenă cu 38 de concerte în 2027 , într-un calendar întins pe cinci luni, ceea ce implică o logistică de turneu la scară mare și o planificare pe termen lung pentru piețele vizate, potrivit Digi24 . Turneul, denumit „Live ’27”, este programat din mai până în septembrie 2027 și vine ca o continuare a turneului de reuniune, după ce fanii au așteptat noi date în urma seriei de concerte din 2025. Trupa a transmis pe rețelele sociale mesajul: „Să înceapă sărbătoarea!” Unde sunt programate concertele Conform informațiilor publicate, seria de spectacole include opriri în mai multe țări europene, dar și în Statele Unite, cu un punct notabil în Germania: Franța Spania Irlanda Italia Germania: două concerte la Allianz Arena din München, în iulie Digi24 notează că ultima apariție a trupei în Germania a avut loc în iulie 2009, la Festivalul Melt din Saxonia-Anhalt, înainte ca Oasis să se despartă mai târziu în același an. Informația este atribuită de publicație agenției Agerpres. Context: reuniunea și relansarea interesului În 2025, turneul de reuniune a dus trupa în Marea Britanie, Irlanda, Statele Unite, Canada, America de Sud, Japonia și „în alte părți”, iar în anii următori au existat indicii repetate pe rețelele sociale că ar putea urma noi concerte, inclusiv prin sugerarea unor posibile locații. Reuniunea fraților Liam și Noel Gallagher a fost recent și subiect de actualitate publică: cei doi au apărut împreună la premiera mondială de la Festivalul de Film de la Veneția, însă au lipsit de la conferința de presă, „în stilul clasic Gallagher”, potrivit aceleiași surse. Repere despre Oasis Oasis s-a impus pe scena internațională în anii ’90, cu albumul de debut „Definitely Maybe” (1994), urmat de „(What’s the Story) Morning Glory?” (1995), care include hituri precum „Wonderwall”. Totodată, istoria trupei și reuniunea sunt explorate în documentarul „Oasis: Don’t Look Back in Anger”, menționat de Digi24. [...]
Beijingul pregătește un control mai strict al inteligenței artificiale , după ce șeful Ministerului Securității de Stat din China, Chen Yixin , a avertizat că IA poate deveni o amenințare directă la adresa puterii Partidului Comunist și a cerut o supraveghere guvernamentală mai riguroasă, potrivit Digi24 . Mesajul indică o înăsprire a abordării de reglementare, cu efecte potențiale asupra companiilor de tehnologie și a utilizării modelelor străine în China. Declarația, publicată într-un articol din revista de stat „China Cyberspace”, este prezentată ca cea mai detaliată poziționare de până acum, la nivel înalt, despre felul în care Beijingul vede riscurile de securitate asociate acestei tehnologii. Spre deosebire de dezbaterea din SUA, unde avertismentele s-au concentrat pe riscul ca IA să scape de sub controlul uman, Chen pune accent pe stabilitatea politică internă, pe apărarea împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformării și pe competiția militară. Ce cere explicit conducerea securității din China În articol, Chen solicită un control mai strict al partidului asupra IA și o supraveghere guvernamentală mai riguroasă, argumentând că acestea ar fi necesare pentru: protejarea stabilității politice interne; apărarea împotriva atacurilor cibernetice tot mai sofisticate și a campaniilor de dezinformare atribuite „forțelor ostile”; menținerea competitivității militare față de țări precum Statele Unite. El indică în mod specific companii și modele americane de IA – precum Claude Mythos și GPT-5.5-Cyber – ca exemple de noi amenințări la adresa securității cibernetice și avertizează asupra folosirii IA de către servicii străine pentru „spionaj la scară largă” și atacuri asupra infrastructurii critice. Riscurile invocate: de la deepfake la infrastructură critică Chen descrie mai multe scenarii în care IA ar putea afecta direct securitatea Chinei, inclusiv: subminarea securității Partidului Comunist , prin conținut fals (video/audio) folosit în „război de propagandă”; atacuri asupra infrastructurii critice , pe fondul scăderii barierelor tehnice și financiare pentru atacuri cibernetice datorită IA; scurgeri de informații sensibile , prin utilizarea de către utilizatori a modelelor străine, cu risc de transfer de date la scară largă; intensificarea competiției militare , prin folosirea IA pentru detectare și țintire mai precise pe câmpul de luptă. În contextul riscurilor de securitate cibernetică, materialul menționează și un exemplu recent: o echipă de cercetători din California ar fi demonstrat un instrument de hacking care ar putea prelua controlul asupra a milioane de conturi WeChat. Implicații de reglementare și efecte asupra pieței de tehnologie Mesajul transmis de conducerea securității sugerează o „linie roșie” în raport cu modelele străine de IA, înaintea discuțiilor SUA–China despre riscurile de siguranță ale IA, preconizate înaintea întâlnirii dintre președintele Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie, la Washington. Henry Gao, profesor de drept la Universitatea de Management din Singapore, este citat cu ideea că Beijingul tratează discuțiile despre siguranța IA dintr-o perspectivă adversarială, nu ca pe o misiune comună, iar „suveranitatea asupra datelor și securitatea politică” nu ar urma să fie negociate în schimbul unor acorduri internaționale. În paralel, materialul notează tensiunile din jurul restricțiilor tehnologice: Dario Amodei , directorul executiv al Anthropic, a cerut măsuri dure pentru menținerea avantajului democrațiilor față de China, inclusiv restricții la vânzarea de cipuri performante de IA către această țară. Beijingul a respins public „narațiunile privind amenințările”, iar „Global Times” a calificat apelul drept o „iluzie nerealistă”. [...]
Rusia oprește timp de 10 zile gazele către Armenia , o întrerupere care testează capacitatea Erevanului de a-și acoperi consumul din rezerve și din importuri alternative, într-un moment în care relațiile politice cu Moscova sunt deja tensionate, potrivit Digi24 . Gazprom Armenia a anunțat că furnizarea de gaze naturale din Rusia va fi oprită temporar pentru „lucrări de întreținere programate” și reparații pe teritoriul Rusiei. Intervențiile vizează conducta de gaze Caucazul de Nord–Transcaucazia, iar livrările vor fi suspendate în perioada 15–25 septembrie, potrivit Meduza. Compania susține că, pe durata opririi, consumul intern va fi acoperit din rezervele existente și din volume suplimentare de gaze naturale importate din Iran, astfel încât alimentarea consumatorilor din Armenia să fie menținută „fără restricții”. O situație similară a avut loc și cu un an înainte, tot în a doua jumătate a lunii septembrie, când livrările de gaze rusești către Armenia au fost suspendate pentru lucrări de reparații programate. Context: tensiuni politice și discuții despre alternative În paralel, deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Erevan a accelerat în apropierea alegerilor parlamentare din Armenia, de la începutul lunii iunie. Rusia îl acuză pe premierul Nikol Pașinian că se apropie de Occident și, ca răspuns, a început să restricționeze importurile de bunuri armenești, pe fondul deschiderilor Erevanului către Europa. Totodată, Rusia, Belarus, Kazahstanul și Kârgâzstanul cer Armeniei să organizeze un referendum privind rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) sau continuarea parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 11 septembrie, Pașinian a declarat că Armenia caută alternative la gazul rusesc și a criticat nivelul prețurilor interne. În același context, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus anterior că Rusia ar putea oferi Armeniei un preț preferențial „pe bază de piață” dacă Erevanul decide să părăsească UEEA. [...]
Dependența Europei de tehnologia IA importată poate deveni un risc economic și de negociere pentru toate sectoarele , avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , într-un discurs la Viena, potrivit Digi24 . Mesajul central: UE trebuie să treacă de la statutul de utilizator la cel de producător de tehnologie de inteligență artificială, pentru a-și păstra autonomia și pentru a susține productivitatea. Lagarde susține că firmele europene au investit în inteligență artificială, dar au importat în mare parte tehnologia, în special din SUA, ceea ce le-ar face vulnerabile dacă accesul ar fi restricționat sau condițiile s-ar schimba. În viziunea ei, IA va ajunge să fie infrastructură critică pentru activități precum controlul mărfurilor la graniță, selecția declarațiilor fiscale pentru verificare, managementul circulației trenurilor, supravegherea pacienților și procesarea plăților bancare. „O retragere a accesului sau o modificare a condițiilor acestuia ar afecta atunci toate sectoarele simultan.” De ce contează: IA ca pârghie în negocieri comerciale Șefa BCE avertizează că o eventuală dependență structurală de furnizori externi ar putea crea un avantaj fără precedent pentru partenerii comerciali ai Europei, care ar putea fi folosit în negocieri, inclusiv pe teme precum tarifele sau taxele digitale. În același timp, deși UE și SUA rămân aliați, Lagarde notează că încrederea a fost afectată de tensiuni recente, între care taxe vamale, cereri ale SUA privind preluarea controlului asupra Groenlandei și retragerea trupelor americane din Europa pe fondul unor dezacorduri politice. Soluția indicată: capacitate de calcul și modele rulate în Europa Lagarde spune că răspunsul ar fi dezvoltarea unei capacități de calcul mai mari la nivel european, inclusiv prin extinderea infrastructurii de centre de date. Ea atrage atenția că Europa are deja o capacitate prea mică pentru a-și acoperi propria cerere și că, „conform tendințelor actuale”, decalajul ar urma să se mărească de peste șase ori în următorul deceniu. În paralel, Europa ar avea nevoie de modele de inteligență artificială „suficient de bune” pentru majoritatea sarcinilor și care să funcționeze pe infrastructura europeană, astfel încât riscul de „izolare” să se reducă. Miza economică: productivitate și efecte în finanțele publice Dacă ar fi adoptată rapid, inteligența artificială ar putea crește productivitatea cu până la 4% pe parcursul unui deceniu, cu un efect „transformator” asupra finanțelor publice, potrivit declarațiilor citate. Lagarde mai afirmă că Europa „plătește deja” pentru această tehnologie și ar trebui să o adopte mai hotărât. În plus, ea leagă subiectul de piețele financiare: nevoile mari de investiții ale firmelor tehnologice americane le împing să se împrumute parțial în Europa, ceea ce ar crește costurile de finanțare și pentru alți actori, pe măsură ce acestea „iau locul altora” pe piața datoriilor. Totodată, fondurile de pensii europene investesc masiv în acțiuni ale companiilor tehnologice americane, astfel încât o corecție a pieței ar putea afecta economiile europene. [...]
