Știri
Știri din categoria Politică
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România, în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax, care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu.
Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada.
Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare.
Printre temele menționate se află:
În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România.
Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%.
Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală.
În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Recomandate
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax . Ministra de Externe, Oana Țoiu , susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice. Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică. De ce contează: poziționare strategică cu efecte în energie și securitate Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie. Energia nucleară, exemplul folosit de ministru Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre. „România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.” Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. Complementaritatea UE–NATO, linia de securitate Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București. În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea. [...]
România își leagă strategia pe minerale critice de UE și SUA , mizând pe actualizarea datelor geologice și pe dezvoltarea capacităților de procesare locală, nu doar pe extracție, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile făcute miercuri de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Oficialul spune că România participă în grupul de lucru european dedicat mineralelor critice și urmărește să joace rolul unei punți între Uniunea Europeană și Statele Unite într-un domeniu considerat strategic. Țoiu a indicat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe acest dosar vine după o perioadă mai lungă de muncă tehnică la nivelul statelor membre, inclusiv pe proiecte pilot pentru depozitare și pe schimbări ale mecanismelor de finanțare, astfel încât să fie asigurată „procesarea necesară”. De ce contează: procesarea locală, nu exportul de materie primă Miza, în viziunea șefei diplomației, este ca strategia națională să depășească „simpla extracție brută” și să ducă la dezvoltarea unor capacități industriale de procesare mai aproape de locul unde are loc exploatarea. În acest context, Țoiu a dat exemplul cuprului și a menționat interesul pentru grafit și grafen, arătând că există „o atenție sporită” și la nivelul Ministerului Economiei. Condiția pentru investiții: date geologice aduse la zi, cu sprijin american Pentru a atrage investiții „concrete”, ministra a susținut că România are nevoie de studii actualizate și de date geologice istorice aduse la standarde actuale. Ea a spus că există o colaborare cu Statele Unite care vizează echipe comune de experți și institute de cercetare pentru evaluări de acest tip. Contextul geopolitic: competiția cu China și „liantul” transatlantic Țoiu a invocat și presiunea competiției globale, indicând poziția Chinei pe piață și riscul ca aceasta să influențeze prețurile până la niveluri la care alți actori nu mai pot fi competitivi. În acest cadru, România își propune să consolideze cooperarea atât în interiorul UE, cât și în relația transatlantică, iar ministra a reiterat că obiectivul este „să fim un liant” între Uniunea Europeană și SUA, pe fondul discuțiilor despre o presupusă alegere între cei doi parteneri. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
USR condiționează sprijinul pentru Cabinetul Mureșan de o agendă de reforme și admite scenariul anticipatelor , pe fondul dificultății de a strânge o majoritate parlamentară, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea îl susține pe premierul desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan , în încercarea de a construi o majoritate pentru un viitor guvern. Fritz îl descrie pe Mureșan drept „premierul de care România are nevoie”. Miza: o majoritate pentru un program de reducere a cheltuielilor și reforme În mesajul său, liderul USR leagă sprijinul politic de un set de priorități care includ reducerea cheltuielilor și reforme în administrație, cu accent pe mediul privat și servicii publice. „Viitorul guvern trebuie să aibă curajul de a face reforme reale, chiar și împotriva intereselor speciale. Să taie din cheltuieli, să respecte munca oamenilor și mediul privat, să investească în calitatea serviciilor publice, să se lupte cu corupția.” Compromisuri „inclusiv cu PSD”, dar cu avertisment privind „stabilitatea prefăcută” Fritz afirmă că nu va fi ușor de găsit o majoritate parlamentară pentru această agendă și spune că USR este pregătit să caute „puncte de compromis”, inclusiv cu PSD, ale cărui voturi ar urma să fie decisive pentru trecerea unui guvern minoritar. „Nu va fi ușor să găsim o majoritate pentru această agendă a curajului în parlament. Nu vom vinde principiile noastre pentru o stabilitate prefăcută. Dar suntem pregătiți să găsim puncte de compromis, chiar și cu PSD, ale cărui voturi vor decide dacă acest guvern minoritar va trece sau nu.” Dacă nu trece guvernul: Fritz invocă alegeri anticipate În cazul în care noul guvern nu va fi învestit, președintele USR consideră necesară organizarea de alegeri anticipate, argumentând că soluția ar trebui să revină la votul cetățenilor. Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier a fost făcută joi de președintele Nicușor Dan, mai notează Agerpres. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
