Știri
Știri din categoria Politică
Candidatul la Justiție din viitorul guvern ungar s-a retras pentru a evita suspiciuni de nepotism, după ce legăturile sale de familie cu premierul desemnat Péter Magyar au stârnit critici, relatează Politico.
Márton Melléthei-Barna, avocat și cumnat al lui Magyar (este căsătorit cu sora acestuia, Anna Ilona Melléthei-Barna), și-a retras candidatura joi seară, invocând riscul de a afecta încrederea publică într-un moment sensibil al tranziției politice. Într-o postare pe Facebook, el a spus că a discutat cu Péter Magyar și că au convenit că „ar servi cel mai bine interesele țării și ale guvernului TISZA” ca altcineva să preia portofoliul.
Melléthei-Barna a susținut că numirea sa ar fi fost „de necontestat din perspective juridice, politice, morale și umane”, dar a admis că legăturile sale „de familie și de prietenie” cu premierul desemnat au devenit o distragere într-un moment politic delicat.
Retragerea vine la mai puțin de o săptămână după ce Péter Magyar își apărase public alegerea, descriindu-i competența profesională drept „de necontestat” și argumentând că îngrijorările privind nepotismul sunt de înțeles, dar gestionabile. Tot atunci, Magyar a mai spus că sora sa, judecător la Tribunalul Districtual Central Pest, ar urma să renunțe la funcție „pentru a evita chiar și aparența” unei interferențe între puteri.
După retragere, Magyar a anunțat vineri că o nominalizează pe Márta Görög, decan al Facultății de Drept și Științe Politice a Universității din Szeged, pentru funcția de ministru al justiției. Potrivit informațiilor din articol, Görög este președinte regional în cadrul Baroului Ungar și membră a unei divizii a Academiei Ungare de Științe specializate în domeniul juridic.
Magyar și-a prezentat primele propuneri de miniștri pe 20 aprilie, la câteva zile după ce l-a învins pe Viktor Orbán în alegerile din 12 aprilie, punând capăt unei perioade de 16 ani la putere a liderului naționalist.
Noul Parlament al Ungariei se reunește sâmbătă pentru ședința inaugurală, în care Magyar este așteptat să fie numit oficial prim-ministru.
Recomandate
Liderii Visegrád reiau coordonarea, iar miza este influența în UE pe energie și migrație , după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fracturat timp de peste doi ani cooperarea dintre Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, potrivit Kyiv Post . Summitul a avut loc marți, în Ungaria, la Gödöllő (lângă Budapesta), fiind prima reuniune la nivel de lideri a Grupului de la Visegrád (V4) în mai mult de doi ani. Premierul ungar Péter Magyar i-a găzduit pe Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia). Tusk a spus că „ne-am întors” și a susținut că „Europa va începe să asculte” din nou cele patru state. De ce contează: V4 încearcă să redevină un bloc de negociere în UE Reuniunea semnalează o încercare de refacere a unei alianțe regionale care și-a pierdut coeziunea după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, când diferențele de poziționare față de Moscova și Kiev au devenit greu de gestionat în interiorul grupului. În acest context, articolul notează că Polonia condusă de Tusk s-a poziționat printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, în timp ce fostul premier ungar Viktor Orbán și premierul slovac Robert Fico au fost criticați pentru retorica percepută ca fiind favorabilă Moscovei. Ce s-a schimbat: noua conducere de la Budapesta deschide ușa unei reconcilieri Potrivit publicației, schimbările politice recente – inclusiv victoria electorală a lui Péter Magyar în aprilie, în fața lui Orbán – au alimentat speranțe pentru relansarea cooperării. Tusk a condiționat viitorul formatului de refacerea „încrederii, loialității reciproce și sensibilității” între membri. Agenda comună: energie, migrație, agricultură și proiecte de infrastructură Tusk a indicat drept priorități comune energia, migrația și agricultura, pe lângă argumentul unei istorii și geografii împărtășite. La rândul său, Magyar a spus că guvernele urmăresc „rezultate tangibile” și a indicat planuri pentru o rețea de cale ferată de mare viteză. Fico a adăugat că liderii intenționează să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunilor Consiliului European , prin consultări regulate – un semnal că V4 vizează o prezență mai coerentă în negocierile UE. Context: de la rolul din criza migrației la fractura pe Ucraina V4 a fost creat după căderea comunismului pentru a sprijini integrarea în NATO și UE și a câștigat vizibilitate în criza migrației din 2015. Ulterior, războiul din Ucraina a accentuat divergențele interne. Summitul de acum este prezentat ca cea mai serioasă încercare de refacere a unității după anii de tensiuni. [...]
UDMR vrea să reia dialogul cu noul guvern de la Budapesta , iar Kelemen Hunor spune că miza este o relație instituțională „corectă” între România și Ungaria, inclusiv pe dosare economice și energetice, potrivit Mediafax . Președintele UDMR afirmă că va relua discuțiile cu noul premier al Ungariei, Péter Magyar , după instalarea Executivului de la Budapesta. Într-un interviu acordat RFI, Kelemen Hunor a spus că, după o întâlnire anterioară cu Magyar, nu au mai discutat, dar că intenția rămâne dezvoltarea unei relații bazate pe respect, colaborare și încredere între cele două state. „Probabil că la un moment dat vom avea discuții în timpul verii sau toamnă. A fost acea discuție corectă, zic eu, cu niște chestiuni care trebuiau spuse, dar eu după aceea nu am mai vorbit cu el, nu ne-am întâlnit.” De ce contează: cooperarea economică și energetică, invocată explicit Kelemen Hunor a legat direct relația politică de funcționarea colaborării economice și de interdependențele dintre cele două țări, argumentând că vecinătatea și geografia fac necesară o relație pragmatică. „Mai ales în zona politică, economică, energetică, fiindcă, vrând – nevrând, România și Ungaria rămân state vecine. (…) Și interdependențele sunt extrem de vizibile, comerțul funcționează, trebuie să funcționeze colaborarea economică la fel.” Liderul UDMR a mai spus că relațiile ar trebui consolidate „în mai multe domenii”, indiferent de schimbările politice din cele două capitale. Cooperare regională în UE: „țările mici” ar avea mai multe șanse împreună În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a susținut ideea unei coordonări mai strânse între statele din Europa Centrală și de Est în interiorul Uniunii Europene, pentru a-și promova mai eficient interesele. El a enumerat România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia și statele baltice ca exemple de țări care ar trebui să își coordoneze mai bine pozițiile la nivel european. Ce urmează Kelemen Hunor a indicat ca posibil interval pentru reluarea discuțiilor vara sau toamna și și-a exprimat speranța că dialogul va continua atât cu noul guvern de la Budapesta, cât și cu viitorul guvern care „se va instala” la București, pe care îl anticipează pentru săptămâna următoare. [...]
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
