Știri
Știri din categoria Politică
Criticile interne din USR la adresa lui Nicușor Dan au ajuns în presa europeană, pe fondul acuzațiilor că președintele s-ar fi îndepărtat de linia pro-europeană care i-a adus victoria în 2025, potrivit Adevărul. Miza, dincolo de disputa politică, este una de poziționare externă: imaginea României în raport cu UE și SUA, într-un moment de instabilitate guvernamentală.
Într-o analiză publicată de Euractiv, sunt citați lideri și foști aliați ai lui Nicușor Dan care susțin că acesta ar adopta un discurs de tip MAGA (curent politic asociat fostului președinte american Donald Trump) și o atitudine mai degrabă eurosceptică, mai apropiată de zona conservatoare.
Principalul critic menționat este senatorul USR Cristian Ghinea, fost ministru și unul dintre susținătorii lui Nicușor Dan în trecut. El îl descrie pe președinte ca având viziuni conservatoare și rezerve față de proiectul european.
„Cred că Dan este un conservator convins și eurosceptic”, a declarat Cristian Ghinea pentru Euractiv.
Tot Ghinea susține că președintele, ales „pe un val proeuropean”, ar avea o politică de conciliere față de forțele populiste și ar trata sprijinul pro-europenilor ca fiind garantat.
„Președintele a fost ales pe un val proeuropean și ca reacție împotriva extremei drepte, dar are o politică ciudată de conciliere și îi consideră pe pro-europeni un sprijin garantat”, a afirmat Cristian Ghinea.
În același context, Ghinea avertizează asupra riscului unei crize politice prelungite, care „ar putea culmina” cu o formulă de guvernare PSD–AUR, potrivit materialului citat.
Euractiv leagă intensificarea comentariilor negative și de decizia lui Nicușor Dan de a anula, „săptămâna trecută”, recepția dedicată Zilei Europei de la București, unde urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Președintele a motivat anularea prin nevoia de a concentra atenția asupra consecințelor crizei politice generate de căderea Guvernului după moțiune, conform aceleiași surse.
Pentru context, Adevărul trimite la un material separat despre această decizie: Adevărul.
Analiza Euractiv reamintește că victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 a fost privită în mai multe capitale europene ca un succes al taberei pro-occidentale, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion, „datorită susținerii puternice” din partea Partidului Popular European.
Publicația plasează evoluțiile în contextul tensionat de după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu, „perceput ca apropiat de Rusia și susținut de AUR”, potrivit Euractiv.
În prezent, foști susținători din USR ar considera că profilul politic al președintelui este „mult mai ambiguu”, iar criticile s-ar fi accentuat după ce Nicușor Dan ar fi refuzat să-l sprijine pe Ilie Bolojan în contextul moțiunii care a dus la căderea guvernului condus de acesta, din care făcea parte și USR, conform materialului.
Un alt punct sensibil invocat de Euractiv este relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Publicația notează că Nicușor Dan ar fi fost singurul lider european prezent la reuniunea „Consiliului Păcii”, organizată de Trump în februarie, într-o perioadă de tensiuni între Washington și Bruxelles.
Ghinea este citat afirmând că președintele „curtează mișcarea MAGA” în detrimentul relației pe termen lung dintre România și SUA „după încheierea erei MAGA”.
Totodată, Euractiv citează „surse politice” potrivit cărora președintele ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR și din cauza conexiunilor formațiunii cu cercuri apropiate administrației Trump.
Euractiv arată că nu toți analiștii împărtășesc interpretarea unei orientări eurosceptice. Politologul Cristian Pîrvulescu este citat spunând că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator” și că o parte dintre susținătorii progresiști sunt dezamăgiți deoarece sprijinul din 2025 ar fi fost unul „strategic”, pentru a bloca ascensiunea AUR, nu pentru a valida ideologic candidatura.
„Nicuşor Dan a fost întotdeauna conservator”, a declarat acesta pentru Euractiv.
În apărarea președintelui, Remus Ștefureac, directorul companiei de sondare INSCOP, este citat argumentând că România are un interes strategic să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările Rusiei.
„Fie că ne place sau nu, este un interes strategic critic pentru România să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac.
Dincolo de conflictul politic intern, apariția acestor acuzații într-o publicație europeană ridică o problemă de credibilitate externă într-un moment în care România traversează o criză politică după căderea Guvernului. În măsura în care narațiunea „pro-UE vs. euroscepticism” capătă tracțiune în afara țării, ea poate influența percepția partenerilor europeni asupra stabilității și predictibilității Bucureștiului, fără ca materialul citat să indice, deocamdată, consecințe concrete de politică externă sau decizii instituționale imediate.
Recomandate
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Alexandru Rogobete cere partidelor să intre în negocieri cu o agendă de soluții, nu de conflict , avertizând că lipsa de încredere în politică a ajuns la un nivel care pune în joc stabilitatea. Într-un mesaj publicat înaintea unei întâlniri politice „extrem de importante pentru echilibrul acestei țări”, fostul ministru al Sănătății spune, potrivit Mediafax , că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru această situație. Rogobete susține că politicienii nu mai pot oferi „conflicte, frică, neîncredere și dezbinare” și, în loc să caute vinovați, ar trebui să se concentreze pe „soluții reale”. Mesajul este formulat în contextul negocierilor politice anunțate pentru ziua următoare, pe care le consideră decisive pentru stabilitatea țării. „Nu salvatori”, ci echipe și compromis Fostul ministru respinge ideea unui „salvator” care ar putea rezolva singur problemele României și cere ca partidele să lase orgoliile deoparte, punând „interesul național” înaintea intereselor personale sau de partid. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid.” Metafora „terapiei intensive” și miza întâlnirii politice Rogobete folosește o comparație din domeniul medical pentru a descrie momentul: România ar fi „în comă, la terapie intensivă”, iar într-o astfel de situație cooperarea ar trebui să prevaleze în fața disputelor. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă.” În același mesaj, el insistă că întâlnirea politică programată „mâine” este „extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări” și cere renunțarea la „iluzia” că o singură persoană poate „salva România”. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina mută în prim-plan miza de securitate de pe Flancul Estic , într-un context în care România încearcă să-și consolideze rolul în arhitectura europeană de garanții post-conflict, potrivit G4Media . Președintele României va merge la Paris în perioada 13–14 iulie 2026, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru reuniunea coaliției și pentru ceremoniile de Ziua Națională a Franței. Vizita este prezentată de Administrația Prezidențială ca un semnal privind consistența Parteneriatului Strategic România–Franța și relația „privilegiată” dintre cele două țări. Tot în 2026 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de prietenie franco-român, menționat ca reper al solidarității și al angajamentului comun pentru securitatea europeană. Ce urmărește România la reuniunea pentru Ucraina Pe agenda de la Paris se află reuniunea „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, un format lansat în 2025 și coordonat de Franța și Regatul Unit, care reunește 35 de state angajate să sprijine Ucraina prin „garanții solide de securitate”. Scopul declarat al coaliției este ca, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, să contribuie la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei. În intervenția sa, Nicușor Dan urmează să insiste pe legătura directă dintre securitatea Ucrainei și securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene. Potrivit informațiilor transmise, președintele va reafirma că sprijinul pentru Ucraina „pe toate palierele relevante” rămâne esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Totodată, șeful statului va susține că Ucraina trebuie să poată negocia încheierea războiului „dintr-o poziție de forță”, pentru ca pacea să fie „durabilă și justă”. În acest cadru, coaliția este văzută ca un instrument pentru implementarea unor garanții de securitate „cuprinzătoare”, inclusiv pentru regiunea extinsă a Mării Negre și întregul spațiu euro-atlantic. Componenta simbolică: parada de Ziua Franței Tema paradei militare de pe Champs-Élysées din acest an este „Redeșteptarea strategică a Europei”. România va fi reprezentată de 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, alături de garda Drapelului de Luptă și un pluton. Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate decizii concrete care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci mai ales poziționarea politică și mesajele de securitate pe care România intenționează să le transmită în cadrul formatului coordonat de Paris și Londra. [...]
