Știri
Știri din categoria Politică
Criticile interne din USR la adresa lui Nicușor Dan au ajuns în presa europeană, pe fondul acuzațiilor că președintele s-ar fi îndepărtat de linia pro-europeană care i-a adus victoria în 2025, potrivit Adevărul. Miza, dincolo de disputa politică, este una de poziționare externă: imaginea României în raport cu UE și SUA, într-un moment de instabilitate guvernamentală.
Într-o analiză publicată de Euractiv, sunt citați lideri și foști aliați ai lui Nicușor Dan care susțin că acesta ar adopta un discurs de tip MAGA (curent politic asociat fostului președinte american Donald Trump) și o atitudine mai degrabă eurosceptică, mai apropiată de zona conservatoare.
Principalul critic menționat este senatorul USR Cristian Ghinea, fost ministru și unul dintre susținătorii lui Nicușor Dan în trecut. El îl descrie pe președinte ca având viziuni conservatoare și rezerve față de proiectul european.
„Cred că Dan este un conservator convins și eurosceptic”, a declarat Cristian Ghinea pentru Euractiv.
Tot Ghinea susține că președintele, ales „pe un val proeuropean”, ar avea o politică de conciliere față de forțele populiste și ar trata sprijinul pro-europenilor ca fiind garantat.
„Președintele a fost ales pe un val proeuropean și ca reacție împotriva extremei drepte, dar are o politică ciudată de conciliere și îi consideră pe pro-europeni un sprijin garantat”, a afirmat Cristian Ghinea.
În același context, Ghinea avertizează asupra riscului unei crize politice prelungite, care „ar putea culmina” cu o formulă de guvernare PSD–AUR, potrivit materialului citat.
Euractiv leagă intensificarea comentariilor negative și de decizia lui Nicușor Dan de a anula, „săptămâna trecută”, recepția dedicată Zilei Europei de la București, unde urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Președintele a motivat anularea prin nevoia de a concentra atenția asupra consecințelor crizei politice generate de căderea Guvernului după moțiune, conform aceleiași surse.
Pentru context, Adevărul trimite la un material separat despre această decizie: Adevărul.
Analiza Euractiv reamintește că victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 a fost privită în mai multe capitale europene ca un succes al taberei pro-occidentale, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion, „datorită susținerii puternice” din partea Partidului Popular European.
Publicația plasează evoluțiile în contextul tensionat de după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu, „perceput ca apropiat de Rusia și susținut de AUR”, potrivit Euractiv.
În prezent, foști susținători din USR ar considera că profilul politic al președintelui este „mult mai ambiguu”, iar criticile s-ar fi accentuat după ce Nicușor Dan ar fi refuzat să-l sprijine pe Ilie Bolojan în contextul moțiunii care a dus la căderea guvernului condus de acesta, din care făcea parte și USR, conform materialului.
Un alt punct sensibil invocat de Euractiv este relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Publicația notează că Nicușor Dan ar fi fost singurul lider european prezent la reuniunea „Consiliului Păcii”, organizată de Trump în februarie, într-o perioadă de tensiuni între Washington și Bruxelles.
Ghinea este citat afirmând că președintele „curtează mișcarea MAGA” în detrimentul relației pe termen lung dintre România și SUA „după încheierea erei MAGA”.
Totodată, Euractiv citează „surse politice” potrivit cărora președintele ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR și din cauza conexiunilor formațiunii cu cercuri apropiate administrației Trump.
Euractiv arată că nu toți analiștii împărtășesc interpretarea unei orientări eurosceptice. Politologul Cristian Pîrvulescu este citat spunând că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator” și că o parte dintre susținătorii progresiști sunt dezamăgiți deoarece sprijinul din 2025 ar fi fost unul „strategic”, pentru a bloca ascensiunea AUR, nu pentru a valida ideologic candidatura.
„Nicuşor Dan a fost întotdeauna conservator”, a declarat acesta pentru Euractiv.
În apărarea președintelui, Remus Ștefureac, directorul companiei de sondare INSCOP, este citat argumentând că România are un interes strategic să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările Rusiei.
„Fie că ne place sau nu, este un interes strategic critic pentru România să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac.
Dincolo de conflictul politic intern, apariția acestor acuzații într-o publicație europeană ridică o problemă de credibilitate externă într-un moment în care România traversează o criză politică după căderea Guvernului. În măsura în care narațiunea „pro-UE vs. euroscepticism” capătă tracțiune în afara țării, ea poate influența percepția partenerilor europeni asupra stabilității și predictibilității Bucureștiului, fără ca materialul citat să indice, deocamdată, consecințe concrete de politică externă sau decizii instituționale imediate.
Recomandate
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]
Guvernul pune renegocierea PNRR pe „fast-forward” în următoarele două săptămâni, cu miza de a nu pierde finanțarea europeană și de a închide la timp proiectele aflate în derulare în toată țara , potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută sâmbătă, la Timișoara, de premierul interimar Ilie Bolojan, care a legat explicit renegocierea de finalizarea proiectelor „în următoarele luni” în fiecare reședință de județ. Bolojan a argumentat că urgența vine din faptul că sunt „proiecte importante” finanțate prin PNRR care trebuie închise într-un orizont scurt, iar întârzierea ar putea afecta accesarea banilor europeni. În același timp, el a indicat că, în paralel, Guvernul urmărește și o direcție de descentralizare, prin transferul unor active aflate în administrarea statului către reședințele de județ, pentru a fi utilizate mai eficient. Pachet legislativ pentru jaloane și mesaj politic comun PNL–USR În plan parlamentar, premierul interimar a spus că PNL și USR vor susține proiectele legate de PNRR care urmează să fie depuse în următoarele două săptămâni, astfel încât România să îndeplinească „toate jaloanele” necesare pentru accesarea finanțărilor europene. „Vom susține proiectele care țin de PNRR în Parlament, pe care le vom depune în următoarele două săptămâni, pentru ca toate jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a-și accesa finanțările europene să fie îndeplinite și să nu pierdem acești bani.” Tot în acest context, Bolojan a afirmat că PNL va fi „aliat” cu USR la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit declarațiilor sale, cele două partide vor transmite că vor susține, „în orice formă de guvernare” se va contura, proiectele privind absorbția fondurilor europene, stabilitatea financiară și programele de relansare economică. Context: vizită în Timiș și întâlnire cu primarul Timișoarei Declarațiile au fost făcute la Timișoara, într-o apariție comună cu primarul Dominic Fritz (lider USR). Bolojan se află sâmbătă într-o vizită în județul Timiș și urmează să participe la ceremonia de absolvire a promoției 2026 a Universității de Vest din Timișoara, unde va susține un discurs. [...]
PNL și USR își coordonează poziția pentru consultările de la Cotroceni, cu accent pe PNRR și stabilitate fiscală , după întâlnirea dintre premierul în funcție Ilie Bolojan și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit news.ro . Miza, în logica economică invocată de Bolojan, este evitarea pierderii fondurilor europene și trecerea de la perioada de „constrângeri bugetare” la una de relansare. Bolojan a spus că discuția de la Primăria Timișoara a avut două componente: una administrativă, legată de proiectele de dezvoltare ale orașului, și una politică, privind consultările de luni pentru formarea noului guvern și acțiunile din perioada următoare. PNRR: finalizare de proiecte și renegociere în două săptămâni Premierul în funcție a indicat că, în reședințele de județ, există proiecte importante finanțate prin PNRR, iar finalizarea lor este o prioritate. În același timp, el a menționat „renegocierea programului” în următoarele două săptămâni, pe care o plasează în zona urgențelor guvernamentale. „Finalizarea acestor proiecte, renegocierea programului în următoarele două săptămâni, sunt o prioritate şi de aceea şi pentru municipiul Timişoara finalizarea acestor proiecte este vitală.” Descentralizare și transfer de active către primării Bolojan a mai vorbit despre posibilitatea ca unele proiecte aflate în administrarea guvernului sau a statului să fie transferate către administrațiile locale, astfel încât activele „care astăzi nu sunt folosite corespunzător” să poată fi puse în valoare. El a încadrat această direcție în componenta de descentralizare, pe care spune că PNL și USR ar urma să o susțină în continuare, indiferent de poziția politică pe care o vor avea. Consultări la Cotroceni: susținere pentru proiecte legate de deficit, fonduri UE și relansare În plan politic, Bolojan a afirmat că PNL și USR vor fi „aliniați” la consultările de luni cu președintele, iar indiferent de formula de guvernare, cele două partide ar urma să susțină proiectele privind: absorbția fondurilor europene; stabilitatea financiară a României; programele de relansare economică. În același context, el a legat agenda de „închiderea” perioadei de constrângeri bugetare și reducere a deficitelor, urmată de o etapă de relansare economică. „Vom susţine proiectele care ţin de PNRR în Parlament, pe care (...) le vom depune în următoarele două săptămâni pentru ca toate jaloanele să fie îndeplinite şi să nu pierdem aceşti bani.” Din informațiile transmise, nu rezultă ce proiecte concrete vor fi depuse în Parlament sau ce elemente ar urma renegociate în PNRR; Bolojan a indicat doar intervalul de timp și obiectivul de a nu pierde finanțarea europeană. [...]
Criticile Euractiv la adresa lui Nicușor Dan ridică un semn de întrebare asupra direcției externe a României , într-un moment în care țara are deja o criză politică deschisă după căderea guvernului, potrivit Mediafax . Publicația bruxelleză Euractiv susține că președintele ar fi trecut de la profilul pro-european, cu care era asociat în UE, la o postură „din ce în ce mai naționalistă”, apropiată de curentul MAGA. În analiza citată, Euractiv afirmă că Nicușor Dan ar „exploata – și chiar orchestra – criza politică a României”, în timp ce foști aliați îl acuză că se apropie de forțe populiste pe care, anterior, era așteptat să le contracareze. Publicația descrie această schimbare drept o inversare față de anul trecut, când Dan era perceput în UE drept candidatul preferat pentru a limita influența rusă și ascensiunea naționalismului de dreapta. Ce reproșuri apar în analiza Euractiv Euractiv îl citează pe Cristian Ghinea (senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan), prezentat ca una dintre vocile critice: „Dan este un adevărat conservator și eurosceptic” Tot Ghinea susține, potrivit Euractiv, că președintele „curtează MAGA” în detrimentul viitoarei relații a României cu SUA și că a fost ales „pe un trend pro-UE”, dar ar practica o „politică bizară de conciliere”, tratând electoratul pro-european „de la sine-înțeles”. Publicația amintește și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, motivată de faptul că Roberta Metsola ar fi trebuit să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a dus la căderea guvernului României. Cum își justifică Nicușor Dan pozițiile Conform Euractiv, președintele și-a explicat criticile la adresa UE prin ideea că Bruxelles-ul s-ar baza prea mult pe „sloganuri” și ar fi acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare. În același timp, el ar fi insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”. Euractiv mai notează că acuzația de apropiere de MAGA ar fi susținută de elemente de politică externă, inclusiv participarea lui Nicușor Dan la o reuniune din februarie a „Consiliului pentru Pace” al lui Trump, în contextul tensiunilor Washington–Bruxelles. Tot potrivit unor surse citate de Euractiv, Dan „ar fi evitat atacurile directe” la adresa AUR din cauza legăturilor acestui partid cu cercuri trumpiste de la Washington. Contextul politic invocat: sprijinul PPE și alegerile anulate din 2024 Analiza reține că Nicușor Dan ar fi ajuns la Cotroceni cu sprijin puternic din partea Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion (AUR). Euractiv plasează victoria și în contextul anulării alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de turul al doilea, de către Curtea Constituțională , și susține că profilul președintelui, considerat atunci „mesianic”, ar părea „mult mai ambiguu” în prezent. Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate reacții suplimentare ale instituțiilor europene sau ale altor actori oficiali, dincolo de pozițiile și interpretările atribuite Euractiv și surselor sale. [...]
Nicușor Dan o aduce pe Martina Orlea în Departamentul de Securitate Națională , o numire care indică o consolidare a echipei prezidențiale cu profil de strategie și comunicare digitală, potrivit HotNews . Președintele a semnat vineri decretul, iar Orlea își începe mandatul de consilier de stat de luni, conform unor surse oficiale citate de publicație. Ce înseamnă numirea, dincolo de funcție Orlea va activa în cadrul Departamentului de Securitate Națională. Informația relevantă pentru zona de politici publice este că, din datele prezentate, noua consilieră vine dintr-o zonă preponderent operațională – campanii politice, organizare de voluntari și instrumente de targetare – nu dintr-un traseu clasic administrativ sau diplomatic. Cine este Martina Orlea și ce a făcut în campania din 2025 Potrivit informațiilor preluate de HotNews, Martina Orlea a lucrat în campanii politice de peste șase ani și este specializată în comunicare digitală și „storytelling” (construcția și livrarea coerentă a mesajelor publice). A lucrat la campanii pe trei continente, inclusiv pentru UK Labour, Partidul Democrat din SUA și PAS din Republica Moldova. În campania prezidențială din 2025, ea a condus strategia de digital și voluntari a lui Nicușor Dan, conform aceleiași surse. Proiectul „ Spre Primărie ” și profilul profesional Martina Orlea a lansat proiectul apolitic „Spre Primărie”, descris ca un program de pregătire și susținere pentru candidați noi la primării și consilii locale pentru alegerile locale din 2028, potrivit News.ro. Proiectul este prezentat pe site-ul său: Spre Primărie . În plan profesional, Orlea lucrează din 2021 la compania londoneză Electica , care dezvoltă tehnologii și instrumente de targetare pentru campanii politice; din 2024 ocupă funcția de „chief of staff” (șef de cabinet/coordonator executiv), potrivit informațiilor din articol. La capitolul educație, a absolvit în 2019 Academia de Studii Economice din București (Relații Economice Internaționale, în limba engleză) și are un master în dezvoltare internațională la Hertie School din Berlin, conform profilului său de LinkedIn: LinkedIn . [...]
Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]
