Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea bugetului pe 2026 este blocată în Parlament, iar președintele Nicușor Dan le cere liderilor coaliției să ajungă rapid la un compromis, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul European, pe fondul escaladării tensiunilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR.
Blocajul a apărut după dezbaterile de miercuri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, unde PSD nu a reușit să impună un amendament legat de „pachetul de solidaritate” pe care l-a promovat. În acest context, procedura de adoptare a bugetului este oprită temporar, în timp ce liderii coaliției negociază o formulă acceptabilă pentru toate părțile.
În fața întrebărilor despre criza politică și calendarul bugetar, șeful statului a insistat pe necesitatea unei înțelegeri rapide, pentru a debloca procesul legislativ și a evita prelungirea incertitudinii fiscale.
„Îi îndemn să găsească soluția de compromis pentru a avea buget. Cu cât mai repede cu atât mai bine”
Mesajul președintelui vine într-un moment în care bugetul pe 2026 este esențial pentru funcționarea normală a administrației și pentru predictibilitatea cheltuielilor publice, inclusiv în relația cu mediul de afaceri și cu finanțatorii statului. Faptul că negocierile se poartă în interiorul coaliției, după un eșec de a coagula o majoritate în comisii, indică o fragilitate a coordonării politice chiar în etapa tehnică a procesului bugetar.
Întrebat despre viitorul coaliției,
a transmis că actuala formulă de guvernare nu are alternative realiste pe termen scurt, sugerând că presiunea adoptării bugetului ar trebui să împingă partidele spre un acord. În cuvintele sale, „cele patru partide sunt condamnate să guverneze împreună”, ceea ce face ca deznodământul imediat să depindă de capacitatea liderilor de a închide rapid disputa care a generat blocajul din Parlament.
Recomandate
PNL își reconfirmă refuzul unei coaliții cu PSD , o decizie care complică ecuația formării unei majorități guvernamentale după căderea Guvernului Bolojan , potrivit Știrile Pro TV . Conducerea PNL a votat intern menținerea poziției de a nu mai forma o coaliție cu PSD, consolidând ruptura politică dintre cele două partide. Surse politice citate de publicație indică rezultatul votului: 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În spațiul public, președintele PNL Bistrița-Năsăud, deputatul Robert Sighiartău, a anunțat că liberalii „au votat din nou” și că decizia de a nu face alianță cu PSD a fost menținută cu „majoritate largă”. Acesta a susținut că responsabilitatea guvernării revine „noii majorități” din Parlament, pe care o descrie ca fiind formată în jurul PSD și AUR, după adoptarea moțiunii de cenzură . Context: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate, conform informațiilor prezentate. De ce contează decizia PNL Prin reconfirmarea refuzului de a intra într-o coaliție cu PSD, PNL își fixează poziția pentru perioada de negocieri care urmează după căderea guvernului și transmite că nu ia în calcul refacerea unei formule de guvernare împreună cu social-democrații, în pofida schimbării de context parlamentar. În același timp, mesajul public al lui Sighiartău mută presiunea politică spre PSD și AUR, despre care afirmă că ar trebui să „își asume guvernarea și să vină cu soluții pentru problemele României”. [...]
USR își blochează oficial opțiunea unei majorități cu PSD și încearcă să își coordoneze pașii următori cu PNL, printr-un acord politic, potrivit News . Decizia a fost luată în Comitetul Politic al USR, for care reunește 160 de lideri ai partidului. Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat pe Facebook că votul a fost unanim pentru menținerea hotărârii anterioare: USR nu va forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În același timp, USR va propune Partidului Național Liberal un acord politic „pentru o abordare coordonată” privind pașii următori. Comitetul Politic l-a mandatat pe Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan . Ce înseamnă decizia, pe scurt Din informațiile transmise, USR își fixează două direcții: menținerea excluderii PSD dintr-o formulă de majoritate guvernamentală cu USR; deschiderea unei negocieri cu PNL pentru coordonare politică, printr-un acord. Fritz a prezentat decizia ca parte a unei „direcții politice reformatoare”, fără alte detalii despre conținutul sau calendarul acordului propus PNL. Ce urmează Următorul pas indicat explicit este inițierea discuțiilor dintre Dominic Fritz și Ilie Bolojan, în baza mandatului primit de la Comitetul Politic. În materialul News nu sunt precizate condițiile acordului, formatul acestuia sau dacă există deja un răspuns din partea PNL. [...]
PNL își joacă direcția politică imediată la ședința extinsă a Biroului Politic Național , convocată la ora 17, unde partidul decide dacă trece în opoziție sau acceptă un nou guvern cu PSD , potrivit Antena 3 . Miza întâlnirii este una de poziționare strategică, cu efect direct asupra formulei de guvernare: liberalii trebuie să aleagă între retragerea din zona de putere și continuarea colaborării într-o nouă construcție executivă alături de PSD. Materialul o menționează și pe Theodor Stolojan în contextul unui apel către PNL – „Să lupte” –, însă detaliile declarației nu apar în textul extras, care se concentrează pe decizia politică a conducerii partidului și pe calendarul ședinței. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
Guvernul a fost demis de Parlament, iar Nicușor Dan cere calm și anunță negocieri pentru un nou executiv în urma moțiunii de cenzură, subliniind că România rămâne stabilă și își continuă direcția pro-occidentală. Declarația a fost transmisă live pe Facebook, unde președintele a punctat că momentul nu este unul fericit pentru o democrație, însă instituțiile funcționează, iar țara nu se abate de la principalele sale obiective. El a insistat asupra consensului existent între partidele pro-occidentale pe teme esențiale, precum aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și continuarea programelor europene. Printre reperele menționate de șeful statului se află termenele importante din perioada următoare: 31 mai 2026: încheierea contractelor din programul SAFE și ultimele ajustări pentru proiectele din PNRR 31 august 2026: finalizarea implementării PNRR Nicușor Dan a invocat și votul recent din Parlament pentru investiții de aproximativ 9 miliarde de lei în programul SAFE, considerându-l o dovadă a acordului politic pe marile direcții, chiar și în contextul moțiunii de cenzură. În perioada următoare vor începe consultările pentru formarea unui nou guvern, mai întâi în format informal, apoi oficial. Președintele a spus că va ține cont de așteptările cetățenilor legate de funcționarea statului, combaterea corupției și nivelul de trai, în discuțiile cu partidele. Acesta a respins varianta alegerilor anticipate și a arătat că noul guvern va fi format într-un termen rezonabil, păstrând orientarea pro-occidentală a României. Mesajul transmis a fost unul de calm și continuitate, în contextul schimbării politice generate de votul din Parlament. [...]
