Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea bugetului pe 2026 este blocată în Parlament, iar președintele Nicușor Dan le cere liderilor coaliției să ajungă rapid la un compromis, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul European, pe fondul escaladării tensiunilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR.
Blocajul a apărut după dezbaterile de miercuri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, unde PSD nu a reușit să impună un amendament legat de „pachetul de solidaritate” pe care l-a promovat. În acest context, procedura de adoptare a bugetului este oprită temporar, în timp ce liderii coaliției negociază o formulă acceptabilă pentru toate părțile.
În fața întrebărilor despre criza politică și calendarul bugetar, șeful statului a insistat pe necesitatea unei înțelegeri rapide, pentru a debloca procesul legislativ și a evita prelungirea incertitudinii fiscale.
„Îi îndemn să găsească soluția de compromis pentru a avea buget. Cu cât mai repede cu atât mai bine”
Mesajul președintelui vine într-un moment în care bugetul pe 2026 este esențial pentru funcționarea normală a administrației și pentru predictibilitatea cheltuielilor publice, inclusiv în relația cu mediul de afaceri și cu finanțatorii statului. Faptul că negocierile se poartă în interiorul coaliției, după un eșec de a coagula o majoritate în comisii, indică o fragilitate a coordonării politice chiar în etapa tehnică a procesului bugetar.
Întrebat despre viitorul coaliției,
a transmis că actuala formulă de guvernare nu are alternative realiste pe termen scurt, sugerând că presiunea adoptării bugetului ar trebui să împingă partidele spre un acord. În cuvintele sale, „cele patru partide sunt condamnate să guverneze împreună”, ceea ce face ca deznodământul imediat să depindă de capacitatea liderilor de a închide rapid disputa care a generat blocajul din Parlament.
Recomandate
Învestirea Guvernului Veștea atârnă de voturile AUR, ceea ce ridică riscul unui blocaj politic și prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării, potrivit declarațiilor lui Ludovic Orban , fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, citate de Digi24 . Orban spune că președintele Nicușor Dan și-ar fi schimbat poziția față de învestirea cabinetului condus de premierul desemnat Adrian Veștea, sugerând un mesaj de tipul „nu mai sunt implicat, e treaba premierului desemnat să-și depună lista și programul și să obțină voturile”. De ce contează: majoritatea depinde de un prag minim de 25 de voturi de la AUR Miza imediată este aritmetica parlamentară. Orban afirmă că Guvernul Veștea „nu poate fi investit” fără „un număr de minimum 25 de voturi de la AUR” și susține că voturile „nu pot fi luate la bucată”, estimând că, în cel mai bun caz, ar putea fi atrase „2 - 3 - 4 - 5 maxim”. În același timp, el afirmă că „foarte mulți” dintre cei de la AUR ar fi transmis, inclusiv în discuții, că partidul „nu va da niciun vot”, ceea ce, în lectura sa, face ca șansele de învestire să fie foarte reduse. Condiția invocată de Orban: AUR ar cere demiterea președintelui Un element care complică negocierile, în versiunea prezentată de Orban, este condiția pe care AUR ar pune-o pentru susținere: demiterea președintelui. „AUR nu va susține niciun guvern dacă nu obține garanția că va fi sprijinit în procedura de demitere a președintelui .” Ce urmează: calendar incert și semne de ezitare la PSD Întrebat ce se întâmplă dacă Guvernul Veștea nu trece, Orban spune că depunerea listei și a programului și ajungerea la vot ar depinde de continuarea susținerii PSD, dar admite că nu știe dacă se va întâmpla. El susține că și PSD „a avut o modificare de poziționare”, după ce inițial ar fi încercat să grăbească procedurile, iar ulterior „a început să bată pasul pe loc” și a convocat o ședință duminică. Concluzia lui Orban este că, indiferent de evoluții, „probabilitatea ca Guvernul Veștea să fie investit este minimă”, în condițiile în care majoritatea ar depinde de un sprijin consistent din partea AUR. [...]
Întârzierea listei de miniștri prelungește incertitudinea politică și blochează votul din Parlament , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu ar avea încă sprijinul necesar pentru învestire, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, într-o conferință de presă susținută în Turcia, de ce Veștea a amânat de trei ori depunerea în Parlament a listei de miniștri și a programului de guvernare. Șeful statului a răspuns că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru acest pas și că au trecut „șase sau șapte”. „Are 10 zile, au trecut vreo șase sau șapte. E responsabilitatea dumnealui și pe cabinetul de miniștri, și pe program să vină în fața Parlamentului.” De ce contează: fără majoritate, procedura de învestire rămâne blocată Digi24 notează că amânările vin pe fondul lipsei voturilor necesare pentru trecerea Guvernului prin Parlament. În acest context, depunerea listei și a programului devine nu doar o formalitate procedurală, ci un test de aritmetică parlamentară: fără un sprijin minim, calendarul de învestire se prelungește, iar incertitudinea politică se adâncește. Cine a anunțat că nu votează Guvernul Potrivit informațiilor prezentate, mai multe formațiuni au transmis că nu susțin Guvernul Veștea: USR; UDMR; AUR. Publicația mai arată că și liberalii au luat o decizie similară, însă în PNL există membri care îl susțin pe Veștea și care își doresc trecerea acestui guvern. Ce s-a întâmplat până acum Veștea anunțase inițial că va depune miercuri lista de miniștri și programul de guvernare în Parlament, apoi a amânat pentru joi, când a urmat o nouă amânare. În lipsa depunerii documentelor și a unui vot în Parlament, procesul de învestire rămâne în așteptare, iar următoarea mișcare depinde de momentul în care premierul desemnat decide să își asume oficial lista și programul în fața Legislativului. [...]
Ruptura dintre președinte și premier riscă să blocheze formarea guvernului , iar Adrian Papahagi cere o „resetare” rapidă a relației dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan , pe fondul izolării parlamentare a cabinetului propus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Papahagi, filosof și profesor, propus de Eugen Tomac pentru portofoliul Culturii într-un eventual guvern tehnocrat, susține că Nicușor Dan și Ilie Bolojan „trebuiau să joace în tandem” și că „fiecare e vinovat că a spart tandemul”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că ambii au „datoria față de țară” să treacă peste „aceste săptămâni urâte”, în condițiile în care conflictul dintre cei doi ar alimenta, în opinia sa, partidele AUR și PSD. Miza imediată: voturile pentru învestirea Guvernului Veștea Contextul politic descris în material indică un risc de blocaj la votul din Parlament. Nicușor Dan este criticat după ce l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze guvernul fără consultarea PSD, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota învestirea. O poziție similară a fost exprimată și de AUR. PSD urmează să decidă formal duminică. Dacă social-democrații ar susține Guvernul Veștea, învestirea ar depinde de voturi din partea AUR și a unor parlamentari PNL, conform informațiilor din articol. Papahagi: „Demonizarea lui Nicușor nu servește decât AUR și PSD” Papahagi avertizează că atacurile la adresa președintelui ar avea efecte politice contrare pentru zona de dreapta și ar întări adversarii. „Demonizarea lui Nicușor nu servește decât AUR și PSD.” El mai susține că Nicușor Dan „a îndrăznit, a candidat, a câștigat” în 2025 și că, ulterior, „filmul s-a rupt”, iar „greșelile s-au multiplicat”, în timp ce Bolojan „a câștigat probabil meciul ăsta care nu trebuia să aibă loc”. Ce spune despre Veștea și ce urmează În aceeași intervenție, Papahagi notează că, „ca imagine”, Bolojan ar fi câștigat disputa, dar ridică semne de întrebare legate de soluția Veștea, pe care o numește „precar”. Totodată, el cere ca, „de luni încolo”, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să revină la o colaborare funcțională, pentru a evita prelungirea crizei politice. Decizia PSD de duminică și aritmetica voturilor din Parlament rămân elementele care vor indica dacă desemnarea lui Veștea poate produce o majoritate sau dacă România intră într-o nouă rundă de negocieri și repoziționări politice. [...]
România vizează din 2028 mutarea la Constanța a Centrului NATO la Marea Neagră , o schimbare cu miză operațională pentru prezența aliată în regiune, potrivit Libertatea . Tema a fost discutată la Istanbul de președintele Nicușor Dan cu omologul turc Recep Tayyip Erdoğan , pe care șeful statului român l-a invitat în acest an la București. Mutarea centrului – descris ca „un centru rotațional NATO la Marea Neagră” – este prezentată de președinte ca parte a unei agende mai largi de securitate regională, în contextul tensiunilor geopolitice de la granițele României. Centrul NATO la Marea Neagră: de la Istanbul la Constanța Nicușor Dan a spus că România își dorește ca Centrul NATO la Marea Neagră, aflat în prezent la Istanbul, să fie relocat la Constanța începând cu 2028. „Am discutat de Centrul NATO la Marea Neagră, care în momentul ăsta este la Istanbul și care ne dorim să vină la Constanța începând cu 2028. Este un centru rotațional NATO la Marea Neagră”, a declarat președintele. În discuții a intrat și Hub-ul european de securitate civilă la Marea Neagră, o structură care ar urma să colecteze informații despre navigație și să conecteze Uniunea Europeană cu statele riverane sau cu interese în regiune, Turcia fiind indicată ca actor cu rol „pivot”. Securizarea infrastructurii energetice și cooperarea pe deminare Pe agenda întâlnirii s-a aflat și protejarea infrastructurii de gaze din Marea Neagră. Președintele a invocat programul comun de deminare derulat de România, Bulgaria și Turcia și a susținut extinderea acestuia pentru protecția infrastructurii submarine, în condițiile interesului României de a exploata gazele din Marea Neagră. „Evident, avem interesul să exploatăm gazele din Marea Neagră și alte infrastructuri subterane, iar asta e cel mai important pentru noi”, a explicat Nicușor Dan. Industria de apărare: investiții turce și o achiziție la Mediaș Cei doi lideri au discutat și despre colaborarea în sectorul militar, în perspectiva Summitului NATO de la Ankara. Nicușor Dan a afirmat că România urmărește atragerea de investiții în industria de apărare și a menționat că o companie privată din Turcia a achiziționat recent o fabrică de profil din Mediaș. „Interesul nostru este de a atrage investiții în industria noastră de apărare, care nu a avut managementul cel mai performant în toți anii de după Revoluție. Totuși, încă oferă oportunități interesante, atât prin prisma oamenilor, cât și a locațiilor”, a punctat președintele. Vizită a lui Erdoğan la București și un forum de afaceri Nicușor Dan a anunțat că Recep Tayyip Erdoğan este așteptat în acest an la București. Cu ocazia vizitei, autoritățile ar pregăti o ședință comună a celor două guverne și un eveniment economic, descris ca un „mare forum de afaceri”, în ideea dinamizării relațiilor economice bilaterale. [...]
PNL intră în congres cu o conducere practic decisă , după ce Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la șefia partidului, iar miza se mută pe validarea statutului și pe componența noii echipe, în condițiile în care există și demersuri de contestare în instanță, potrivit Stirile Pro TV . Partidul Național Liberal se află „în prag de congres”, unde urmează să fie schimbat statutul și aleasă o nouă echipă de conducere. În acest moment, singurul candidat înscris pentru președinția formațiunii este Ilie Bolojan, actualul președinte. Un element cu impact direct asupra arhitecturii de putere din partid este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar deschis pe numele său. Ciucu a explicat public, pe Facebook, că nu vrea ca PNL să aibă „un prim-vicepreședinte urmărit penal” și că partidul trebuie să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea. „Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor.” În locul lui Ciucu, pentru poziția de prim-vicepreședinte a fost propus Dan Motreanu, în prezent secretar-general al partidului, iar funcția de secretar-general „va reveni cel mai probabil” lui Robert Sighiartău, șeful organizației județene Bistrița-Năsăud. Cum arată echipa propusă și cine intră în Biroul Permanent Național Pentru cele opt posturi de vicepreședinți executivi sunt menționați, între alții, Oana Gheorghiu (vicepremier interimar) și Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene), ambii înscriși recent în PNL. Lista include și nume precum Mircea Abrudean (președintele Senatului), Ioan Popa (primarul Reșiței), Alexandru Muraru (șeful filialei PNL Iași), Gabriela Horga, Florin Roman și europarlamentarul Siegfried Mureșan. Potrivit materialului, cei 11 membri ai conducerii, împreună cu șefii de filiale, vor face parte din Biroul Permanent Național, descris ca principalul for care stabilește direcția politică a partidului și strategia parlamentară și guvernamentală. După congres, președintele PNL ar urma să propună și opt vicepreședinți regionali, aleși dintre liderii de filiale. Contestarea congresului: retragerea lui Veștea și calendarul din instanță Adrian Veștea, care anunțase inițial că vrea să candideze la șefia PNL, a renunțat, dar spune că ia în calcul contestarea congresului din 21 iunie. El a transmis pe Facebook că are în vedere „toate demersurile de contestare statutară și legală” după votul de învestitură. „Iau în considerare toate demersurile de contestare statutară și legală a acestui Congres după votul de învestitură.” În paralel, „tabăra anti-Bolojan” a inițiat o acțiune în instanță pentru a încerca suspendarea ședinței Consiliului Național și a congresului din 21 iunie, însă termenul stabilit de instanță este 3 iulie, conform aceleiași surse. Conducerea PNL a precizat că la Consiliul Național au participat aproape 700 de delegați, deși au fost convocați în jur de 800, iar deciziile privind statutul și convocarea congresului au fost luate cu „o majoritate de peste 80%”. Ionel Bogdan, președinte PNL Maramureș, a susținut că voturile au fost „perfect legale” și că, chiar dacă ar fi contestate, „nu ar putea să existe niciun fel de probleme”. [...]
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
