Știri
Știri din categoria Politică
PNL își reconfirmă refuzul unei coaliții cu PSD, o decizie care complică ecuația formării unei majorități guvernamentale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Știrile Pro TV.
Conducerea PNL a votat intern menținerea poziției de a nu mai forma o coaliție cu PSD, consolidând ruptura politică dintre cele două partide. Surse politice citate de publicație indică rezultatul votului: 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”.
În spațiul public, președintele PNL Bistrița-Năsăud, deputatul Robert Sighiartău, a anunțat că liberalii „au votat din nou” și că decizia de a nu face alianță cu PSD a fost menținută cu „majoritate largă”. Acesta a susținut că responsabilitatea guvernării revine „noii majorități” din Parlament, pe care o descrie ca fiind formată în jurul PSD și AUR, după adoptarea moțiunii de cenzură.
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate, conform informațiilor prezentate.
Prin reconfirmarea refuzului de a intra într-o coaliție cu PSD, PNL își fixează poziția pentru perioada de negocieri care urmează după căderea guvernului și transmite că nu ia în calcul refacerea unei formule de guvernare împreună cu social-democrații, în pofida schimbării de context parlamentar. În același timp, mesajul public al lui Sighiartău mută presiunea politică spre PSD și AUR, despre care afirmă că ar trebui să „își asume guvernarea și să vină cu soluții pentru problemele României”.
Recomandate
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul . Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD. Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune. „Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.” Rămânerea la putere, ca opțiune de control al costurilor politice În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă. „Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”. El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare. Disputa internă: cine decide și cine răspunde Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD. „Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.” Contextul imediat: căderea Guvernului Bolojan Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul ). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul ). Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național , după demiterea Guvernului (context în Adevărul ). În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD. [...]
Mesajul lui Adrian Veștea sugerează o susținere condiționată pentru Ilie Bolojan, ceea ce complică repoziționarea PNL după căderea Guvernului. Potrivit Libertatea , prim-vicepreședintele PNL a transmis marți, 5 mai, la câteva ore după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, că îl va sprijini pe liderul partidului doar atât timp cât consideră că proiectele acestuia „sunt necesare și benefice pentru România”. Într-o postare pe Facebook, Veștea a afirmat că l-a sprijinit pe Bolojan „în toate proiectele sale” și că va continua „atâta timp cât” are convingerea că acestea sunt utile pentru România și români. Presiune pe PNL: negocieri pentru continuarea guvernării În același mesaj, Veștea a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul după pierderea majorității: PNL „trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene” și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. El a legat miza politică de impactul în administrația locală, susținând că primarii PNL răspund direct pentru proiecte concrete – de la creșe la drumuri și proiecte cu fonduri europene – și au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. Context intern: Veștea a blocat anterior o propunere a lui Bolojan Libertatea amintește că Adrian Veștea s-a opus pe 2 februarie, în ședința Biroului Politic Național al PNL de la Vila Lac, propunerii lui Ilie Bolojan de a schimba șefii liberalilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, iar inițiativa a fost atunci blocată la vot. În acest context, publicația notează că, „coroborat cu mesajul de acum”, Bolojan s-ar mai putea baza „cu certitudine” pe un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, în timp ce ceilalți trei – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea – ar avea poziții „tot mai îndepărtate” față de liderul PNL. Ce a declanșat criza: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire, mai arată Libertatea. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, „exact” același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Publicația menționează și că partidul condus de Sorin Grindeanu își retrăsese miniștrii cu două săptămâni înainte. Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul său expiră în 2027, după ce statutul partidului a redus durata mandatului de la 4 la 2 ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
PNL își condiționează sprijinul parlamentar de „stabilitatea țării”, după trecerea în opoziție , iar mesajul transmis de președintele Senatului, Mircea Abrudean , indică o linie de vot care poate influența direct deciziile cu miză bugetară și angajamentele asumate de România în plan extern, potrivit Digi24 . Abrudean a spus că PNL își asumă „rolul de opoziție activă, responsabilă și constructivă”, dar a avertizat că liberalii „nu vor gira decizii iresponsabile” și „nu vor participa la jocuri politice care pun în pericol stabilitatea țării”. În același mesaj, liderul liberal a legat criza politică de votul din Parlament care a dus la căderea Guvernului Bolojan , susținând că acesta a fost rezultatul unei noi majorități formate în jurul PSD și AUR. Abrudean a cerut ca „cine a dat jos Guvernul Bolojan să își asume și soluția”. Ce spune PNL că va susține din opoziție Mircea Abrudean a enumerat o listă de obiective pe care PNL afirmă că le va sprijini chiar și din opoziție, cu accent pe continuitatea unor angajamente și pe disciplina fiscală: finalizarea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); relansarea economică; programe strategice precum SAFE; aderarea României la OCDE; menținerea echilibrelor bugetare. Miza: voturi selective pe teme bugetare și angajamente externe Prin poziționarea anunțată, PNL transmite că nu se retrage din dezbaterile cu impact economic și instituțional, dar își rezervă dreptul de a bloca sau de a refuza susținerea unor măsuri pe care le consideră „iresponsabile”. În practică, această abordare poate conta în special în momentele în care sunt necesare majorități pentru decizii sensibile, inclusiv cele care țin de buget și de angajamentele asumate prin PNRR și în raport cu OCDE. Abrudean a încheiat afirmând că, „prin decizia de astăzi, PNL confirmă că este un partid cu demnitate”. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că România nu își permite un „interimat economic” , în condițiile în care căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură riscă să alimenteze presiuni pe curs, dobânzi și, mai ales, pe ratingul suveran, potrivit Antena 3 . Nazare susține că „stabilitatea economică” și menținerea ratingului de țară devin prioritatea imediată după votul din Parlament și spune că semnalele transmise către exterior sunt esențiale pentru funcționarea economiei în perioada următoare. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este preluat de Agerpres. Presiunea piețelor: curs, dobânzi, buget, rating Ministrul interimar afirmă că „costul instabilității politice se vede deja”: cursul leu/euro a crescut, dobânzile s-au majorat, bugetul este sub presiune, iar ratingul de țară este „în pericol”. În acest context, Nazare spune că a primit „semnale clare” din partea agențiilor internaționale de rating, potrivit cărora situația politică a României este monitorizată „în timp real”, iar evoluțiile imediate vor fi decisive pentru evitarea unei retrogradări. Ce spune că trebuie menținut în funcțiune în perioada de interimat Nazare indică drept esențiale, în perioada următoare, măsuri de continuitate și disciplină în administrarea finanțelor publice, între care: asigurarea continuității plăților și angajamentelor publice; menținerea disciplinei fiscale; asigurarea continuității investițiilor; protejarea capacității de finanțare a statului; evitarea deteriorării ratingului suveran. Mizele din 2026, legate de stabilitate Ministrul interimar mai afirmă că trei obiective strategice ale României în 2026 depind direct de stabilitate: implementarea angajamentelor din PNRR , accesarea instrumentelor europene din programul SAFE și avansarea aderării la OCDE. „Miza momentului depășește logica politică. Este o miză de credibilitate, seriozitate și de poziționare a României în arhitectura economică europeană și internațională”, a transmis Nazare. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și trei voturi anulate, ceea ce plasează Executivul într-o perioadă de interimat. [...]
