Știri
Știri din categoria Politică
PNL își reconfirmă refuzul unei coaliții cu PSD, o decizie care complică ecuația formării unei majorități guvernamentale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Știrile Pro TV.
Conducerea PNL a votat intern menținerea poziției de a nu mai forma o coaliție cu PSD, consolidând ruptura politică dintre cele două partide. Surse politice citate de publicație indică rezultatul votului: 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”.
În spațiul public, președintele PNL Bistrița-Năsăud, deputatul Robert Sighiartău, a anunțat că liberalii „au votat din nou” și că decizia de a nu face alianță cu PSD a fost menținută cu „majoritate largă”. Acesta a susținut că responsabilitatea guvernării revine „noii majorități” din Parlament, pe care o descrie ca fiind formată în jurul PSD și AUR, după adoptarea moțiunii de cenzură.
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate, conform informațiilor prezentate.
Prin reconfirmarea refuzului de a intra într-o coaliție cu PSD, PNL își fixează poziția pentru perioada de negocieri care urmează după căderea guvernului și transmite că nu ia în calcul refacerea unei formule de guvernare împreună cu social-democrații, în pofida schimbării de context parlamentar. În același timp, mesajul public al lui Sighiartău mută presiunea politică spre PSD și AUR, despre care afirmă că ar trebui să „își asume guvernarea și să vină cu soluții pentru problemele României”.
Recomandate
PNL își schimbă mecanismul de vot și își restrânge vârful de conducere la Congresul extraordinar de duminică, într-o formulă propusă de Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Miza imediată este că delegații ar urma să voteze „în bloc” președintele și întreaga echipă, ceea ce reduce spațiul de negociere pe funcții și accelerează reconfigurarea internă. În moțiunea depusă odată cu candidatura, Bolojan propune o echipă în care prim-vicepreședinte ar urma să fie europarlamentarul Dan Motreanu. Pentru funcția de secretar general este indicat Robert Sighiartău, iar lista de vicepreședinți include mai multe nume, între care Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. Echipa propusă și calendarul deciziei Conform comunicatului PNL citat de Digi24, candidatura lui Ilie Bolojan pentru funcția de președinte al partidului a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și cu următoarea structură de conducere: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat vineri, 20 iunie 2026, la ora 17:00, iar aceasta este singura moțiune depusă , potrivit liberalilor. Congresul extraordinar este programat duminică, 21 iunie, ora 12:00, la Romexpo , conform deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL. Retragerea lui Ciprian Ciucu și efectul asupra vârfului PNL O schimbare importantă de ultim moment este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte. Digi24 notează că acesta a invocat dosarul penal deschis pe numele său în această săptămână, în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi luat mită în perioada noiembrie-decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6. „Nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor. (...) Am convingerea că este o decizie corectă față de colegii mei! Este o decizie corectă pe termen lung, este decizia mea” În contextul modificărilor aduse Statutului partidului, PNL s-a limitat la un singur nume pentru poziția de prim-vicepreședinte, iar Digi24 arată că, în acest scenariu, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc , aleși în această funcție la Congresul PNL din 2025, ar urma să își piardă pozițiile de conducere . Vot „în bloc” și absențe anunțate la Congres Un element cu impact direct asupra dinamicii interne este formula de vot: conducerea PNL ar urma să fie validată în bloc , pentru președinte și întreaga echipă propusă, fără vot separat pe fiecare funcție. Totodată, Digi24 mai relatează că la Congresul extraordinar de duminică nu va participa „tabăra liberală formată în jurul premierului desemnat, Adrian Veștea”. [...]
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru în PNL mută în partid un portofoliu-cheie pentru fondurile UE , într-un moment în care liberalii își schimbă conducerea și își revendică agenda de reforme. Potrivit Mediafax , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că s-a înscris în PNL și că se alătură echipei conduse de Ilie Bolojan. Pîslaru a spus, într-o postare pe Facebook, că „reformele necesare României pot fi realizate doar printr-o echipă puternică și o majoritate politică solidă”. Anunțul vine cu o zi înainte de congresul extraordinar al PNL, convocat pentru duminică, 21 iunie, când partidul își alege noua conducere, iar Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția formațiunii. Bilanțul invocat: fonduri europene și PNRR În aceeași postare, la împlinirea unui an de la depunerea jurământului de ministru, Pîslaru a prezentat un bilanț al activității la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținând că instituția a înregistrat „rezultate record” în atragerea fondurilor europene. Potrivit ministrului, în ultimele 12 luni România: a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile non-agricole; a depășit pragul de 60% absorbție în cadrul PNRR; a obținut aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4 ; a finalizat negocierile privind Planul, evitând, potrivit acestuia, „penalizări de miliarde de euro”. El a mai afirmat că România este pe locul al doilea în UE, după Polonia, ca sume efectiv atrase prin Politica de Coeziune și că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Mesaj politic înainte de congres În postare, Pîslaru a lansat și critici la adresa adversarilor politici, susținând că după căderea Guvernului au apărut „încercări disperate” de a rupe PNL și „activarea vizibilă a unor rețele anti-reforme”. El a afirmat că aceste grupuri „luptă pentru menținerea unui stat capturat”, prin campanii de dezinformare care „servesc direct intereselor pro-ruse și anti-europene”. În acest context, ministrul și-a motivat decizia de a intra în PNL și de a se alătura echipei lui Ilie Bolojan. „Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur. Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”, a transmis Dragoș Pîslaru. [...]
Boicotul pregătit de o parte din liberali riscă să lase Congresul PNL fără cvorum politic și să complice schimbarea conducerii și a statutului , într-un moment în care partidul încearcă să își reconfigureze rapid structura de putere, potrivit HotNews . Sursele publicației susțin că tabăra anti- Ilie Bolojan a pus deja 16 organizații pe lista absenților, iar dacă planul reușește „aproape jumătate” dintre cei 2.500 de delegați așteptați ar putea lipsi. Miza imediată este validarea unui Congres convocat în regim accelerat, la doar câteva zile după stabilirea calendarului, în care ar urma să fie votate atât o nouă conducere, cât și modificări ale statutului și ale structurii Biroului Național. În același timp, situația din interiorul taberei contestatare este amestecată: unii lideri trecuți pe lista boicotului au confirmat că vor participa, iar un alt lider care nu merge spune că îl susține pe Bolojan pentru funcția de președinte. Cine sunt „marile absențe” invocate de surse HotNews enumeră mai mulți lideri PNL care ar urma să lipsească de la Congres, între care: Adrian Veștea – prim-vicepreședinte PNL; președinte PNL Brașov Cătălin Predoiu – ministru PNL, fost prim-vicepreședinte PNL Alina Gorghiu – președinte PNL Argeș Rareș Bogdan – europarlamentar PNL Toma Petcu – vicepreședinte PNL, președinte PNL Giurgiu Sorin Câmpeanu – fost ministru al Educației Alin Tișe – președintele CJ Cluj Valeriu Iftime – președinte PNL Botoșani Vlad Nistor – fost europarlamentar PNL În cazul lui Adrian Veștea, HotNews notează că acesta a criticat public faptul că evenimentul nu a fost amânat cu o săptămână, pentru a-și putea depune candidatura, și le-ar fi transmis colegilor că nu participă. Veștea a scris pe Facebook: „Consider profund anormal refuzul prelungirii cu o săptămână a termenului pentru Congres. Era o solicitare de bun simț.” Contestatari care vin totuși la Congres și o miză dusă în instanță Inițiatorii boicotului ar miza pe absența a 16 lideri de filiale și a „peste 1.000 de delegați”, potrivit surselor citate. Totuși, Alexandru Popa (PNL Brăila) a confirmat pentru HotNews că va merge la Congres, deși este între semnatarii cererilor depuse la Tribunalul Ilfov pentru anularea deciziilor de convocare a Consiliului și Congresului (detalii în materialul HotNews despre acțiunea în instanță, aici ). Și Monica Anisie, fost ministru al Educației, este menționată ca participantă, deși contestatară. Valeriu Iftime: nu boicotează, dar critică „graba” și schimbarea de statut Valeriu Iftime (PNL Botoșani) spune că nu este vorba despre un boicot în cazul său și că i-a anunțat pe Ilie Bolojan și Adrian Veștea că are un alt eveniment, însă critică ritmul și miza Congresului, inclusiv schimbările statutare: „Cred că ne grăbim foarte tare. (...) Nu poți în două zile să faci modificări radicale de statut.” În același timp, Iftime afirmă că l-ar vota pe Bolojan ca președinte al partidului, dar ridică obiecții față de schimbarea arhitecturii de conducere (un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi) și susține că Veștea nu ar avea șanse să câștige alegerile interne. De ce contează convocarea „pe repede înainte” HotNews arată că o parte dintre cei care boicotează invocă tocmai caracterul accelerat al convocării și dezacordul față de modificările statutare și moțiunea depusă de Bolojan pentru schimbarea structurii Biroului Național. Calendarul descris în articol: miercuri, Biroul Politic Național a decis pașii; vineri, de la ora 17:00, a avut loc Consiliul Național pentru convocarea oficială; duminică sunt invitați 2.500 de delegați (500 de drept și 2.000 aleși din teritoriu) să voteze noua structură de conducere și noua formă a statutului. Conform aceleiași surse, Adrian Veștea nu va fi exclus din partid la Congres, dar își va pierde funcția de conducere. [...]
Învestirea Guvernului Veștea atârnă de voturile AUR, ceea ce ridică riscul unui blocaj politic și prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării, potrivit declarațiilor lui Ludovic Orban , fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, citate de Digi24 . Orban spune că președintele Nicușor Dan și-ar fi schimbat poziția față de învestirea cabinetului condus de premierul desemnat Adrian Veștea, sugerând un mesaj de tipul „nu mai sunt implicat, e treaba premierului desemnat să-și depună lista și programul și să obțină voturile”. De ce contează: majoritatea depinde de un prag minim de 25 de voturi de la AUR Miza imediată este aritmetica parlamentară. Orban afirmă că Guvernul Veștea „nu poate fi investit” fără „un număr de minimum 25 de voturi de la AUR” și susține că voturile „nu pot fi luate la bucată”, estimând că, în cel mai bun caz, ar putea fi atrase „2 - 3 - 4 - 5 maxim”. În același timp, el afirmă că „foarte mulți” dintre cei de la AUR ar fi transmis, inclusiv în discuții, că partidul „nu va da niciun vot”, ceea ce, în lectura sa, face ca șansele de învestire să fie foarte reduse. Condiția invocată de Orban: AUR ar cere demiterea președintelui Un element care complică negocierile, în versiunea prezentată de Orban, este condiția pe care AUR ar pune-o pentru susținere: demiterea președintelui. „AUR nu va susține niciun guvern dacă nu obține garanția că va fi sprijinit în procedura de demitere a președintelui .” Ce urmează: calendar incert și semne de ezitare la PSD Întrebat ce se întâmplă dacă Guvernul Veștea nu trece, Orban spune că depunerea listei și a programului și ajungerea la vot ar depinde de continuarea susținerii PSD, dar admite că nu știe dacă se va întâmpla. El susține că și PSD „a avut o modificare de poziționare”, după ce inițial ar fi încercat să grăbească procedurile, iar ulterior „a început să bată pasul pe loc” și a convocat o ședință duminică. Concluzia lui Orban este că, indiferent de evoluții, „probabilitatea ca Guvernul Veștea să fie investit este minimă”, în condițiile în care majoritatea ar depinde de un sprijin consistent din partea AUR. [...]
