Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că PSD și PNL nu vor să rupă coaliția, potrivit Libertatea. Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în contextul tensiunilor publice dintre partidele aflate la guvernare.
Nicușor Dan a afirmat că disputele din interiorul coaliției sunt „inevitabile și legitime”, dar susține că, în perioada următoare, acestea vor rămâne în zona unor discuții „raționale”. În același timp, președintele a indicat că vede „raționalitate” în fiecare dintre cele patru partide din coaliție.
„În discuţiile pe care le-am avut cu toate partidele din coaliţie, dorinţa tuturor este să continue să guverneze împreună”, a răspuns el.
Întrebat dacă va chema liderii partidelor la discuții, Nicușor Dan a spus că va face acest lucru „de câte ori e nevoie”, fără să indice un calendar sau o temă precisă pentru eventuale consultări.
Președintele a respins și ipoteza desemnării unui premier dintr-o posibilă alianță PSD-AUR sau PNL-AUR, susținând că „nu suntem deloc acolo” și că, în acest moment, nu vede „niciun scenariu” de acest tip. Declarațiile vin pe fondul speculațiilor privind reconfigurări politice, într-un moment în care stabilitatea guvernării rămâne un factor urmărit de mediul economic și de investitori.
Recomandate
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
Președintele Nicușor Dan a fixat pentru luni consultările cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, un pas procedural care poate debloca rapid formarea unei majorități și, implicit, instalarea unui nou guvern, potrivit news.ro . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României”, pentru consultări „privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, la Palatul Cotroceni . Consultările sunt programate luni, 18 mai 2026, începând cu ora 09:00, și includ toate formațiunile politice reprezentate în Parlament. Programul consultărilor de la Cotroceni 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvați România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) De ce contează Calendarul stabilit concentrează într-o singură zi discuțiile cu toate partidele parlamentare, ceea ce poate accelera decizia de nominalizare a premierului și, ulterior, negocierile pentru susținerea în Parlament a viitorului executiv. Sursa nu oferă, în acest material, detalii despre nume sau formule de guvernare discutate. [...]
Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres , pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax . Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”. Congresul, ca mecanism de tranșare a liniei politice Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL. „Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.” În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul. „Influențe externe” și „psihoza” serviciilor, în discursul intern Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el. Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”. Context: disputa pe direcția de guvernare după căderea Guvernului Bolojan Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu. În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării implicarea Rusiei în anularea alegerilor și susține că decizia ar fi, mai degrabă, „o afacere dâmbovițeană”, în condițiile în care explicațiile publice ale Curții Constituționale nu ar fi invocat explicit un rol al Moscovei, potrivit Adevărul . Fostul președinte, invitat miercuri seară la TVR Info, a legat miza subiectului de felul în care instituțiile statului justifică anularea scrutinului și de capacitatea lor de a susține public, cu probe, o eventuală influență externă. În opinia sa, tema a rămas controversată tocmai pentru că nu există o explicație care să închidă discuția pe baze verificabile. Ce spune Băsescu despre motivarea CCR: „nimic legat de ruși” Băsescu afirmă că argumentele prezentate public de președinta Curții Constituționale au vizat finanțarea și influențele asupra procesului electoral, fără trimitere la Rusia, și că intervenția ar fi urmărit să respingă ideea că anularea s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete. „A ieșit doamna președintă a Curţii Constituţionale şi a spus motivele pentru care a anulat alegerea preşedintelui. Erau legate de finanţare, de influenţe şi aşa mai departe. Nimic legat de ruşi. Nimic.” În același registru, fostul șef al statului sugerează că CCR ar fi comunicat decizia ca fiind una „din motive constituționale”, fără ca publicul să fi văzut un document care să indice explicit o influență externă. Raportul promis și disputa de atribuții: „nu e treaba președintelui” Întrebat despre raportul promis de Nicușor Dan, Băsescu spune că prezentarea lui de către președinte ar fi „o mare greșeală” și indică o altă cale: sesizarea Parchetului General și transmiterea documentelor relevante rezultate din discuțiile din CSAT . „Mare greșeală! Eu am spus tot timpul că nu e treaba lui. Dacă eram în locul dânsului (…) chemam procurorul general (…) şi le dădeam (…) procurorului general (…) ia vezi tu dacă e ceva aici.” În logica sa, președintele nu ar trebui să joace rolul unei autorități de investigație, ci să lase instituțiile competente să stabilească dacă există elemente pentru o anchetă penală. „Trebuie să închidă subiectul. (…) Nu-i treaba președintelui.” „Nu ni l-au furat rușii, ni l-am furat noi”: miza politică a explicației Băsescu se declară sceptic că vor apărea „probe” privind implicarea Rusiei și afirmă că subiectul ar fi fost exploatat propagandistic după apariția suspiciunilor, inclusiv prin declarații ale Mariei Zaharova și prin „oameni de influență” din spațiul public. „Nu, ni l-am furat noi. Și nu e prima dată.” Fostul președinte a făcut și o trimitere la PSD, despre care spune că ar avea „năravul” de a interveni în alegeri, invocând ca argument experiența sa din scrutinul prezidențial din 2009, când afirmă că a câștigat în pofida tentativelor de contestare și renumărare. [...]
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci , un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24 . Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo). Ce acoperă cererile depuse la OSIM În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari: produse de imprimerie și papetărie; obiecte vestimentare; media; publicitate, marketing și sondaje de opinie; organizare de evenimente; consultanță politică și finanțare politică; redactare de discursuri politice; servicii juridice; organizare de campanii electorale. Procedura și costurile, pe scurt Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard. Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz. În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea. Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare. Ce înseamnă, practic, o marcă înregistrată Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. [...]
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
