Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a fixat pentru luni consultările cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, un pas procedural care poate debloca rapid formarea unei majorități și, implicit, instalarea unui nou guvern, potrivit news.ro.
Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României”, pentru consultări „privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, la Palatul Cotroceni.
Consultările sunt programate luni, 18 mai 2026, începând cu ora 09:00, și includ toate formațiunile politice reprezentate în Parlament.
Calendarul stabilit concentrează într-o singură zi discuțiile cu toate partidele parlamentare, ceea ce poate accelera decizia de nominalizare a premierului și, ulterior, negocierile pentru susținerea în Parlament a viitorului executiv. Sursa nu oferă, în acest material, detalii despre nume sau formule de guvernare discutate.
Recomandate
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării implicarea Rusiei în anularea alegerilor și susține că decizia ar fi, mai degrabă, „o afacere dâmbovițeană”, în condițiile în care explicațiile publice ale Curții Constituționale nu ar fi invocat explicit un rol al Moscovei, potrivit Adevărul . Fostul președinte, invitat miercuri seară la TVR Info, a legat miza subiectului de felul în care instituțiile statului justifică anularea scrutinului și de capacitatea lor de a susține public, cu probe, o eventuală influență externă. În opinia sa, tema a rămas controversată tocmai pentru că nu există o explicație care să închidă discuția pe baze verificabile. Ce spune Băsescu despre motivarea CCR: „nimic legat de ruși” Băsescu afirmă că argumentele prezentate public de președinta Curții Constituționale au vizat finanțarea și influențele asupra procesului electoral, fără trimitere la Rusia, și că intervenția ar fi urmărit să respingă ideea că anularea s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete. „A ieșit doamna președintă a Curţii Constituţionale şi a spus motivele pentru care a anulat alegerea preşedintelui. Erau legate de finanţare, de influenţe şi aşa mai departe. Nimic legat de ruşi. Nimic.” În același registru, fostul șef al statului sugerează că CCR ar fi comunicat decizia ca fiind una „din motive constituționale”, fără ca publicul să fi văzut un document care să indice explicit o influență externă. Raportul promis și disputa de atribuții: „nu e treaba președintelui” Întrebat despre raportul promis de Nicușor Dan, Băsescu spune că prezentarea lui de către președinte ar fi „o mare greșeală” și indică o altă cale: sesizarea Parchetului General și transmiterea documentelor relevante rezultate din discuțiile din CSAT . „Mare greșeală! Eu am spus tot timpul că nu e treaba lui. Dacă eram în locul dânsului (…) chemam procurorul general (…) şi le dădeam (…) procurorului general (…) ia vezi tu dacă e ceva aici.” În logica sa, președintele nu ar trebui să joace rolul unei autorități de investigație, ci să lase instituțiile competente să stabilească dacă există elemente pentru o anchetă penală. „Trebuie să închidă subiectul. (…) Nu-i treaba președintelui.” „Nu ni l-au furat rușii, ni l-am furat noi”: miza politică a explicației Băsescu se declară sceptic că vor apărea „probe” privind implicarea Rusiei și afirmă că subiectul ar fi fost exploatat propagandistic după apariția suspiciunilor, inclusiv prin declarații ale Mariei Zaharova și prin „oameni de influență” din spațiul public. „Nu, ni l-am furat noi. Și nu e prima dată.” Fostul președinte a făcut și o trimitere la PSD, despre care spune că ar avea „năravul” de a interveni în alegeri, invocând ca argument experiența sa din scrutinul prezidențial din 2009, când afirmă că a câștigat în pofida tentativelor de contestare și renumărare. [...]
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR , acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24 . Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Blocaj procedural: Parlamentul nu a primit proiecte, spune Grindeanu Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară. „Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.” Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR. De ce contează Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
România și Ucraina vor să accelereze implementarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe securitatea energetică și industria de apărare , după discuțiile dintre președintele României, Nicușor Dan , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în contextul în care Zelenski a fost „invitatul special” al Summitului B9, iar cei doi lideri au avut și consultări bilaterale, continuând dialogul început „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a președintelui ucrainean în România, conform unei postări a lui Nicușor Dan pe Facebook. Ce domenii intră în cooperarea anunțată Șeful statului român a indicat că România și Ucraina vor colabora în mai multe arii, inclusiv: comerț; securitate energetică; industria de apărare. În mesajul public, Nicușor Dan a transmis că cele două părți urmăresc „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe relațiile comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație. Miza pentru industria de apărare: tehnologie și producție Un punct distinct al discuțiilor vizează transferul de know-how dinspre Ucraina către România, pe fondul experienței acumulate de Kiev în utilizarea tehnologiilor militare noi. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.” În același timp, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi , în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9 , pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins. „Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.” Miza: bani mai mulți pentru apărare, transformați în capabilități Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună. În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor: cheltuieli militare de 2,5% din PIB ; 40% din această alocare merge către echipamente noi . Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”. Ucraina, Moldova și securitatea la graniță, pe agenda discuțiilor În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară. Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță. Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „ Santinela Estului ”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români. Ce urmează: pregătirea pentru summitul NATO de la Ankara Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare. [...]
