Știri
Știri din categoria Politică
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci, un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24.
Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo).
În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari:
Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard.
Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz.
În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea.
Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare.
Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani.
Recomandate
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
PSD ridică miza pe tema manipulării online , după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online. Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent. „Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?” Delimitare de comparația Bolojan–Georgescu, dar atac pe „profiluri artificiale” Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”. „Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni” Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan. Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu. [...]
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
Marco Rubio a trecut în fața lui JD Vance în cursa internă republicană pentru 2028 , potrivit unui sondaj național citat de The Jerusalem Post , o schimbare care poate redesena din timp calculele de putere și alocarea resurselor în Partidul Republican înaintea alegerilor primare. Sondajul AtlasIntel, realizat în perioada 4–7 mai pe un eșantion de 2.069 de americani, îl plasează pe secretarul de stat Marco Rubio la 45,4% din sprijinul republicanilor, față de 29,6% pentru vicepreședintele JD Vance. Pe locul trei apare guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, cu 11,2%. Alți 10,3% dintre respondenți au spus că nu ar vota cu niciuna dintre opțiunile enumerate, listă care i-a inclus și pe Vivek Ramaswamy, Greg Abbott, Tim Scott, Brian Kemp și Donald Trump Jr. Răsturnare față de decembrie și posibile explicații Datele indică o inversare puternică față de sondajul din decembrie, când Vance conducea cu 46,7%, iar Rubio era la 22,6%. Publicația leagă creșterea lui Rubio de o perioadă de activitate diplomatică intensă: negocieri privind războiul din Ucraina, noi sancțiuni împotriva regimului cubanez și implicare în diplomația cu Iranul în contextul blocadelor din „Operation Project Freedom”. Președintele SUA, Donald Trump, a alimentat vizibilitatea tandemului, glumind la un eveniment în Rose Garden: „Cui îi place JD Vance? Cui îi place Marco Rubio? Sună ca o echipă de vis pentru mine!” Vulnerabilitate în electoratul larg Deși conduce în preferințele pentru nominalizarea republicană, Rubio are o problemă de imagine în rândul publicului general: 46% favorabilitate și 51% nefavorabilitate, potrivit acelorași date. AtlasIntel este prezentat ca fiind „cel mai precis” institut de sondare în ciclurile electorale americane din 2020 și 2024, conform evaluării menționate în material. Același sondaj: opoziție majoritară față de loviturile SUA asupra Iranului Sondajul a testat și opinii despre loviturile SUA asupra Iranului, în cadrul „ Operation Epic Fury ”, începută pe 28 februarie. Rezultatele indică: 59,2% se opun deciziei de a lansa lovituri, iar 38,9% o susțin; 67,8% cred că loviturile cresc probabilitatea unor atacuri teroriste împotriva cetățenilor americani (11,5% spun că riscul scade); 58,5% consideră că loviturile au crescut motivația Iranului de a dezvolta arme nucleare (18% cred că a scăzut; 13% că nu a avut efect). În privința capacității Iranului de a dezvolta arme nucleare, opiniile sunt împărțite: 33,8% spun că loviturile nu au avut efect, 27,6% că au „compromis semnificativ” capacitatea, 21,7% că au „compromis-o într-o oarecare măsură”, iar 8,6% cred că au „eliminat complet” capacitatea. Doar 3,7% consideră că loviturile au crescut capacitatea Iranului. Sondajul mai arată că 55,3% dintre respondenți cred că Israelul a avut „multă influență” asupra deciziei SUA de a lovi Iranul, la care se adaugă 13,9% care indică „destul de multă influență”. În oglindă, 23,9% cred că Israelul a avut „nu prea multă influență”, iar 4,8% „nicio influență”. În acest stadiu, datele sugerează că dinamica internă republicană se poate schimba rapid, iar avantajul lui Rubio vine la pachet cu o constrângere: percepția publică negativă, care poate deveni relevantă pe măsură ce competiția se mută dinspre baza de partid către electoratul general. [...]
Traian Băsescu susține că Europa va relua dialogul cu Rusia , în pofida sancțiunilor și a relațiilor diplomatice înghețate după invazia din Ucraina, potrivit news.ro . Mesajul are relevanță de politică externă și securitate: indică o posibilă repoziționare, în timp, a canalelor de negociere europene cu Moscova, indiferent de actualul blocaj. Declarația a fost făcută miercuri seară, la TVR Info, unde fostul președinte a argumentat că reluarea discuțiilor este inevitabilă „pentru că sunt aici, în Europa” și că „probabil se va găsi şi un modus vivendi” între părți. „Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuţiile cu Federaţia Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Şi probabil se va găsi şi un modus vivendi de a ne suporta unii pe alţii.” Ce spune Băsescu despre rolul României Întrebat ce rol ar avea România într-un eventual peisaj de negocieri, Băsescu a afirmat că România „nu are un rol” în această ecuație, dar poate construi roluri punctuale în alte direcții, dacă își propune explicit acest lucru. „Nu, nu are rol. Uite, în consolidarea Flancului Estic ne-am găsit un rol. Ne mai putem găsi rol în menţinerea bunelor relaţii cu Statele Unite, ne putem duce oricând în Orientul Mijlociu (...) ne putem duce oricând în Africa. (...) România chiar ar putea, cu o condiţie, să vrea.” Context: sancțiuni și relații înghețate În prezent, zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea conflictului din Ucraina, iar pentru cele mai multe țări relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate, notează news.ro. În acest cadru, ideea reluării dialogului apare ca o proiecție politică pe termen nedefinit, fără un calendar indicat în declarațiile citate. [...]
