Știri
Știri din categoria Politică

Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres, pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax. Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”.
Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL.
„Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.”
În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul.
Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el.
Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”.
Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu.
În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare.
Recomandate

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]

USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]

George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]

Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]

Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]