Știri
Știri din categoria Politică
Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres, pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax. Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”.
Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL.
„Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.”
În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul.
Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el.
Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”.
Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu.
În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor și împinge USR spre opoziție , în timp ce discuțiile dintre liderii partidelor se mută, cel puțin declarativ, de la formarea Guvernului la proiectele cu termen-limită din PNRR , potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că USR „ar trebui să meargă în opoziție” și a ironizat conducerea partidului, afirmând că îi este „destul” să îl sune pe Ilie Bolojan ca să știe „ce face USR”, pentru că „poate Fritz n-a înțeles că el nu mai are partid”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat luni la Digi24 . În același context, Grindeanu a explicat de ce PSD nu susține propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, afirmând că „Siegfried Mureșan este un Bolojan mai mic”. Totodată, liderul PSD i-a acuzat pe cei din PNL și USR că „se răzgândesc constant” și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, susținând că este dispus la compromis, dar cere „să ne stabilizăm odată”. Condiția pusă PNL și replica liberală Grindeanu a cerut PNL să revină asupra hotărârilor interne prin care liberalii au exclus formal o nouă guvernare alături de PSD, indicând acest pas drept o condiție pentru reluarea negocierilor. El a invocat existența a „vreo patru hotărâri” în acest sens și a spus că, până la schimbarea lor, PSD nu are motive să creadă în ofertele liberalilor. Apelul a fost respins între timp de vicepreședintele PNL Alexandru Muraru, care a acuzat PSD de „atitudine profund nedemocratică” și de „reflexe autoritare”, susținând că PSD încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze. Întâlnire la final de săptămână, cu miză PNRR Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei săptămâni, au declarat pentru HotNews surse din PSD și PNL. Potrivit surselor liberale citate, scopul întrevederii nu ar fi formarea Guvernului, ci proiectele din PNRR, cu termen-limită 31 august pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România. Miza este descrisă ca fiind legată de „șase proiecte principale”, cu o valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei). [...]
PSD condiționează reluarea negocierilor pentru guvern de anularea deciziilor PNL anti-alianță , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne blocată, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „un prim pas” pentru a începe negocieri privind un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la hotărârile adoptate în forurile de conducere prin care liberalii au decis că nu vor mai face alianță cu social-democrații. El a afirmat că există „vreo patru hotărâri” de acest tip la PNL. Miza: deblocarea negocierilor și testul de „bună-credință” Grindeanu a susținut că, în lipsa unei astfel de decizii la PNL, PSD va considera că liberalii vin cu „oferte de ochii lumii”. În același context, liderul PSD a acuzat că, atunci când PSD acceptă o solicitare, „se inventează altceva nou”, sugerând că unii ar prefera menținerea actualei situații politice. Acuzații legate de sprijinul AUR și situația premierului interimar În declarațiile făcute la Digi 24, Grindeanu a legat blocajul de faptul că Ilie Bolojan ar fi rămas în funcție „la peste 60 de zile de când a fost demis” deoarece este susținut de AUR, potrivit afirmațiilor sale. Ce spune PSD că nu va ceda Întrebat ce nu va ceda dacă încep negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: „Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva.” [...]
Tribunalul București a suspendat o decizie-cheie din PNL care a schimbat regulile de alegere a conducerii , punând sub semnul întrebării baza procedurală pe care Ilie Bolojan și echipa sa au ajuns la vârful partidului la Congresul Extraordinar din 21 iunie, potrivit G4Media . Decizia, pronunțată pe 1 iulie de Tribunalul București, suspendă efectele unei hotărâri din 19 iunie a Consiliului Național Extraordinar (CNE) care permitea înlocuirea alegerii „pe funcții” (vot separat pentru fiecare poziție) cu alegerea „în bloc” a unei echipe, în jurul unui lider, prin moțiune. Instanța a reținut, în esență, că procedura ar fi fost construită prin raportare la un nou Statut care, la acel moment, nu era încă aprobat și, deci, nu era în vigoare. Hotărârea este descrisă ca al doilea succes al taberei interne contestatare („puciștii”), după o sentință din 18 iunie a Tribunalului Ilfov. Ambele au fost date în regim de urgență, prin ordonanță președințială, și pot fi atacate cu apel. Miza: validitatea regulilor interne folosite la Congresul din 21 iunie În dosarul de la Tribunalul București, 18 membri ai taberei contestatare au cerut suspendarea provizorie a efectelor a două decizii adoptate de CNE pe 19 iunie, decizii care au pregătit Congresul Național Extraordinar din 21 iunie (cu 2.500 de participanți, conform sursei). Reclamanții au susținut că au fost reglementate „elemente esențiale” ale procedurii de candidatură (inclusiv termenul pentru depunerea moțiunilor) prin trimitere la mecanisme prevăzute exclusiv în proiectul de modificare a Statutului, nu în Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii. „Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură (…) prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii”, au arătat reclamanții, potrivit motivării citate de publicație. În concret, disputa vizează trecerea de la sistemul decis în 2025 (alegerea conducerii prin vot, pentru fiecare funcție) la reintroducerea candidaturii pe bază de moțiune în iunie 2026, fără parcurgerea pașilor procedurali invocați de contestatari, inclusiv aprobarea de către Tribunalul București. Ce a susținut PNL în instanță În proces, PNL a cerut respingerea acțiunii, argumentând, între altele, că între timp Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar au fost deja convocate și s-au desfășurat, iar deciziile și hotărârile adoptate ar fi „fapte pe deplin consumate”. Potrivit întâmpinării citate, hotărârile adoptate de CNE și de Congres ar fi intrat deja „în circuitul juridic intern al partidului”, iar suspendarea unor decizii de convocare devenite caduce nu ar mai produce efecte asupra hotărârilor care nu fac obiectul cererii. Contextul conflictului intern Conflictul din PNL s-a amplificat pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură în aprilie, în condițiile apariției unei facțiuni favorabile colaborării cu PSD, notează sursa. Publicația mai arată că tensiunile au fost alimentate și de desemnarea ca premier de către președintele Nicușor Dan , fără știrea conducerii PNL, a unui liberal (Adrian Veștea), iar conducerea partidului a decis ulterior „resetarea” modului de funcționare prin decizii luate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie, convocat după un CNE din 19 iunie. Ce urmează Decizia Tribunalului București este una provizorie, dată în procedură de urgență, și poate fi atacată cu apel. În paralel, contestările vizează și alte decizii interne ale PNL (Biroul Politic Național – 15 iunie, CNE – 19 iunie, Congres – 21 iunie), în dosare distincte, inclusiv pe fond, potrivit informațiilor din articol. [...]
PSD ridică miza negocierilor din coaliție printr-un mesaj public care pune sub semnul întrebării capacitatea premierului interimar Ilie Bolojan de a conduce „cu voturile PSD”, în timp ce președintele Nicușor Dan este prezentat drept mai „echilibrat”, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu a existat „niciun fel de colaborare” între PSD și Nicușor Dan „dincolo de cadrul instituțional”, respingând ideea unor înțelegeri informale. În același timp, Grindeanu a afirmat că șeful statului „a înțeles să fie echilibrat” în această perioadă, „spre deosebire” de Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Digi24, unde liderul PSD a insistat că premierul interimar nu ar fi înțeles rolul de șef al unui guvern de coaliție și că, în această formulă, ar fi nevoie de disponibilitate la dialog. Ce reproșează PSD premierului interimar În argumentația sa, Grindeanu a susținut că PNL a ieșit pe locul 3 la alegeri și că PSD a fost pe primul loc, iar un premier al unei coaliții ar trebui să țină cont de această realitate parlamentară. În acest context, el a spus că Ilie Bolojan „n-a înțeles că e prim-ministru cu voturile PSD” și că s-ar fi comportat ca și când PNL ar fi câștigat singur alegerile. De ce contează: semnal despre condițiile de funcționare ale coaliției Mesajul PSD indică o tensiune deschisă în interiorul majorității și sugerează că sprijinul politic pentru premierul interimar este condiționat de modul în care acesta gestionează dialogul între partidele din coaliție. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau termene, rămâne neclar dacă declarațiile vor fi urmate de o renegociere formală a înțelegerilor din coaliție sau de schimbări în arhitectura guvernării. [...]
PNL își menține oficial linia de a nu mai guverna cu PSD , iar disputa publică dintre cele două partide ridică un nou obstacol în negocierile pentru formarea unui guvern, într-un moment de criză politică. Potrivit HotNews , deputatul Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, spune că partidul „nu va modifica nicio virgulă” din hotărârea internă prin care a exclus formal o nouă guvernare alături de PSD. Reacția vine după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut PNL să renunțe la propriile hotărâri interne care blochează, în mod explicit, o nouă coaliție în aceeași formulă. Muraru acuză PSD că încearcă să dicteze altor partide cum să se organizeze și califică această atitudine drept „profund nedemocratică”. Miza: formula de guvernare și condițiile de negociere În mesajul său, Muraru reia propunerea PNL pentru depășirea blocajului: două guverne succesive, cu o alternanță la guvernare. Concret, liberalul susține: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR într-o primă etapă; urmat de o alternanță la guvernare cu un guvern minoritar PSD. Muraru prezintă această variantă ca parte a unui „Acord pentru România”, prin care partidele și-ar asuma public priorități naționale și obligația de a le susține în Parlament și la guvernare, fără a intra într-o alianță pe care o consideră „lipsită de credibilitate”. Acuzații reciproce pe fondul crizei politice Vicepreședintele PNL pune criza politică pe seama PSD și afirmă că social-democrații, „alături de AUR”, au inițiat și votat moțiunea de cenzură . În plus, el acuză PSD de „șantaj politic, presiuni și jocuri de culise” pentru a slăbi PNL, susținând că partidul se comportă acum „ca și cum nimic” nu s-ar fi întâmplat. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Digi24, că PNL se răzgândește frecvent și „inventează” condiții pentru a nu vota un nou guvern, cerând liberalilor să adopte o hotărâre prin care să depășească etapa în care exclud colaborarea cu PSD. Ce urmează Din pozițiile exprimate public, PNL transmite că nu își schimbă decizia formală privind guvernarea cu PSD, ceea ce mută presiunea pe găsirea unei formule alternative sau pe acceptarea unei soluții de tip guvern minoritar și alternanță. În lipsa unei convergențe rapide asupra regulilor de negociere, conflictul de mesaj riscă să prelungească impasul politic. [...]
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
