Știri
Știri din categoria Politică

Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres, pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax. Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”.
Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL.
„Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.”
În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul.
Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el.
Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”.
Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu.
În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare.
Recomandate

AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]

PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]

Președintele Nicușor Dan a fixat pentru luni consultările cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, un pas procedural care poate debloca rapid formarea unei majorități și, implicit, instalarea unui nou guvern, potrivit news.ro . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României”, pentru consultări „privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, la Palatul Cotroceni . Consultările sunt programate luni, 18 mai 2026, începând cu ora 09:00, și includ toate formațiunile politice reprezentate în Parlament. Programul consultărilor de la Cotroceni 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvați România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) De ce contează Calendarul stabilit concentrează într-o singură zi discuțiile cu toate partidele parlamentare, ceea ce poate accelera decizia de nominalizare a premierului și, ulterior, negocierile pentru susținerea în Parlament a viitorului executiv. Sursa nu oferă, în acest material, detalii despre nume sau formule de guvernare discutate. [...]

Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS , care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție. Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului , conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc” Ce ar trebui să publice RA-APPS și cât de des Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei. Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres. Cum vor fi identificați beneficiarii: persoane fizice vs. persoane juridice Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției , fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”). Pentru persoanele juridice , ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România). Context: presiune politică și litigii pe accesul la informații Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție. Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului” Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. [...]

Ministra Mediului condiționează orice creștere salarială la Apele Române de o reorganizare , pe fondul acuzațiilor de corupție, funcții politice și organigrame „supradimensionate”, potrivit Mediafax . Mesajul vine după discuțiile cu sindicaliștii SMAR, care au protestat în fața Ministerului Mediului. Diana Buzoianu a spus că îmbunătățirea drepturilor salariale trebuie să meargă „mână-n mână” cu „o reformă reală” și „o curățire” în Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) , invocând existența unor funcții create politic și protejate, precum și lipsa de rezultate în anumite zone ale instituției. „Da, trebuie să discutăm și despre condiții salariale mai bune, dar acest lucru se poate face doar mergând mână-n mână și cu o reformă și cu o curățire în instituție.” Reorganizarea ANAR, încă în analiză Ministra a precizat că reorganizarea ANAR nu este finalizată și că Ministerul Mediului a cerut experților o propunere, care urmează să fie analizată ulterior. Buzoianu a indicat că procesul ar urma să treacă prin Consiliul de Conducere al ANAR, cu implicarea ministerului. Discrepanțe interne și acuzații privind „umflarea” aparatului central Întrebată despre sporuri și salarii, Buzoianu a admis existența unor diferențe între angajații din teren și personalul administrativ. Ea a criticat, totodată, structura de personal de la nivel central, susținând că au fost mutate posturi din teritoriu pentru a crea funcții de conducere. „Sunt zeci de posturi care au fost urcate de la nivel local în organigrame la nivel central la ANAR, doar pentru a se putea crea fictiv, din pix, funcții de conducere.” Miza financiară: fonduri europene pierdute Un argument central invocat de ministră pentru reforma instituției este performanța slabă, despre care a spus că s-a văzut inclusiv în pierderea unor finanțări europene. „Au fost pierdute peste 300 de milioane de euro pentru lucrări critique în infrastructură, baraje categoria A, B, fonduri europene care ar fi venit gratis.” Ce reclamă sindicaliștii Sindicatul Mureș al Apelor Române (SMAR) a protestat atât la sediul central al ANAR, cât și la Ministerul Mediului, acuzând conducerea ANAR și ministerul de lipsă de dialog și de blocarea negocierilor pentru Contractul Colectiv de Muncă 2026–2028. Potrivit sindicaliștilor, sunt blocate angajările și promovările și sunt reduse drepturi salariale pentru angajații care intervin la inundații, poluări și alte urgențe, în timp ce funcțiile administrative și schimbările de directori ar continua. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării implicarea Rusiei în anularea alegerilor și susține că decizia ar fi, mai degrabă, „o afacere dâmbovițeană”, în condițiile în care explicațiile publice ale Curții Constituționale nu ar fi invocat explicit un rol al Moscovei, potrivit Adevărul . Fostul președinte, invitat miercuri seară la TVR Info, a legat miza subiectului de felul în care instituțiile statului justifică anularea scrutinului și de capacitatea lor de a susține public, cu probe, o eventuală influență externă. În opinia sa, tema a rămas controversată tocmai pentru că nu există o explicație care să închidă discuția pe baze verificabile. Ce spune Băsescu despre motivarea CCR: „nimic legat de ruși” Băsescu afirmă că argumentele prezentate public de președinta Curții Constituționale au vizat finanțarea și influențele asupra procesului electoral, fără trimitere la Rusia, și că intervenția ar fi urmărit să respingă ideea că anularea s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete. „A ieșit doamna președintă a Curţii Constituţionale şi a spus motivele pentru care a anulat alegerea preşedintelui. Erau legate de finanţare, de influenţe şi aşa mai departe. Nimic legat de ruşi. Nimic.” În același registru, fostul șef al statului sugerează că CCR ar fi comunicat decizia ca fiind una „din motive constituționale”, fără ca publicul să fi văzut un document care să indice explicit o influență externă. Raportul promis și disputa de atribuții: „nu e treaba președintelui” Întrebat despre raportul promis de Nicușor Dan, Băsescu spune că prezentarea lui de către președinte ar fi „o mare greșeală” și indică o altă cale: sesizarea Parchetului General și transmiterea documentelor relevante rezultate din discuțiile din CSAT . „Mare greșeală! Eu am spus tot timpul că nu e treaba lui. Dacă eram în locul dânsului (…) chemam procurorul general (…) şi le dădeam (…) procurorului general (…) ia vezi tu dacă e ceva aici.” În logica sa, președintele nu ar trebui să joace rolul unei autorități de investigație, ci să lase instituțiile competente să stabilească dacă există elemente pentru o anchetă penală. „Trebuie să închidă subiectul. (…) Nu-i treaba președintelui.” „Nu ni l-au furat rușii, ni l-am furat noi”: miza politică a explicației Băsescu se declară sceptic că vor apărea „probe” privind implicarea Rusiei și afirmă că subiectul ar fi fost exploatat propagandistic după apariția suspiciunilor, inclusiv prin declarații ale Mariei Zaharova și prin „oameni de influență” din spațiul public. „Nu, ni l-am furat noi. Și nu e prima dată.” Fostul președinte a făcut și o trimitere la PSD, despre care spune că ar avea „năravul” de a interveni în alegeri, invocând ca argument experiența sa din scrutinul prezidențial din 2009, când afirmă că a câștigat în pofida tentativelor de contestare și renumărare. [...]