Știri
Știri din categoria Politică
După moțiunea de cenzură, Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3.
La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Potrivit informațiilor citate de Antena 3, președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai.
În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate:
Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar.
Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”.
De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv.
UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL.
Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
Cătălin Predoiu susține că PNL își păstrează relevanța politică doar dacă rămâne la guvernare, inclusiv prin poziția de premier , în contextul în care partidul ar avea „14%” în acest moment, potrivit News . Prim-vicepreședintele PNL respinge ideea unei repoziționări rapide în opoziție pentru un „pol de modernizare” și spune că discuția centrală ar trebui să rămână asumarea guvernării, nu calculele electorale. Predoiu a explicat că votul din ședința PNL, în care s-a adoptat o rezoluție ce cere PSD să își asume guvernarea după moțiunea inițiată și susținută „în asociere cu AUR”, reflectă o poziție „unanimă” în partid față de demersul social-democraților. Cu toate acestea, el afirmă că „abandonul responsabilității de a guverna România” alături de partide cu orientare pro-europeană și euroatlantică nu ar fi „cea mai bună soluție”. În argumentația sa, liberalul a invocat rațiunea inițială a coaliției: depășirea diferențelor politice și evitarea confruntării, în lipsa unor alegeri imediate, pentru a putea fi asumate și implementate măsuri considerate necesare. „Nu s-a discutat” despre un nou premier PNL Predoiu neagă că i s-ar fi propus să devină noul premier din partea PNL, în scenariul continuării coaliției. „Răspunsul scurt este nu. Nu, nu s-a discutat acest lucru deloc de către colegi, nici înainte de ședință și nici după, ca să fie limpede.” El spune că preocuparea reală este dacă partidul „abandonează sau nu responsabilitatea guvernării”. Opoziția, ca proiect pentru 2028: „Nu suntem în campanie electorală” Referitor la ideea unor colegi de a construi din opoziție un „pol de modernizare” care să aducă mai multe voturi în 2028, Predoiu afirmă că nu aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată. „Am înțeles și preocuparea colegilor (...), dar, totuși, nu suntem în campanie electorală.” În același context, el a spus că ar fi necesară „o consultare mai largă” în partid privind traiectoria pe care ar trebui să o urmeze liberalii. La nivelul conducerii PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan , a declarat după adoptarea rezoluției că PNL intră în opoziție și va susține drumul pro-european al României, urmând să lucreze pentru construirea unui „pol de modernizare”. [...]
Disputa din PNL privind strategia de guvernare se adâncește , după ce Valeriu Iftime, liderul PNL Botoșani și șeful Consiliului Județean, cere ca liberalii să rămână la putere „cu rol de conducere”, deși partidul a decis recent trecerea în opoziție, potrivit Mediafax . Iftime afirmă că PNL a hotărât să nu mai facă parte dintr-o guvernare cu PSD și reia critica la adresa social-democraților, invocând inclusiv asocierea PSD cu AUR în contextul moțiunii. În același timp, el susține formarea unui „guvern pro-european” și spune că acesta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere. „Susțin, în același timp, formarea unui guvern pro-european, iar asta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere! România are nevoie de stabilitate, coerență și predictibilitate, nu de experimente și haos politic.” Presiune internă pentru revenirea la guvernare Poziția lui Iftime vine după decizia PNL de marți seară de a rămâne în opoziție, însă nu este singulară. În aceeași zi, mai mulți lideri PNL – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu – au susținut rămânerea partidului la guvernare, contrazicând poziția lui Ilie Bolojan , conform informațiilor din articol. Totodată, Ilie Bolojan nu a exclus ulterior, într-un interviu pentru Antena 1, posibilitatea ca PNL să rămână la guvernare, afirmând: „Noi nu suntem niște oameni care abandonăm”. Context politic și o legătură cu Cotroceni Materialul notează și că fiul lui Valeriu Iftime, Șerban Iftime, este consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pe probleme de energie. În lipsa unor detalii suplimentare despre negocieri sau un calendar politic, rămâne de văzut dacă presiunea internă din PNL va duce la o reconsiderare a deciziei de a sta în opoziție și în ce formulă ar putea fi discutată o eventuală revenire la guvernare. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
