Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile președintelui Nicușor Dan despre atacurile rusești lângă granița României au generat un risc de comunicare strategică, după ce mesajul a fost preluat și folosit propagandistic, potrivit relatării din Adevărul. Controversa pornește de la un interviu acordat BBC, în care șeful statului a cerut Rusiei „să se asigure” că nu rănește cetățeni români în timpul loviturilor asupra Ucrainei, avertizând că România ar putea recurge la măsuri diplomatice, inclusiv expulzarea ambasadorului rus.
În interviul la BBC, Nicușor Dan a invocat „incidente repetate” cu drone rusești în apropierea frontierei și a spus că amenințarea a devenit mai serioasă în ultimii ani. Potrivit Ukrainska Pravda, președintele a menționat că în ultimii doi ani ar fi fost „poate 20 sau 30 de incidente”, iar într-un caz recent ar fi fost vorba despre o dronă încărcată cu explozibili care „din fericire, nu a explodat”.
Publicația ucraineană notează că declarațiile au fost interpretate ca o solicitare către Moscova de a continua atacurile asupra Ucrainei, dar fără efecte pe teritoriul românesc. Jurnaliștii ucraineni mai arată că, în acel interviu, președintele României nu ar fi insistat pe caracterul ilegal al agresiunii ruse și nici pe necesitatea încetării bombardamentelor.
În același timp, Ukrainska Pravda amintește că, într-o convorbire telefonică din 29 mai cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Nicușor Dan ar fi spus că „Rusia trebuie să își înceteze atacurile asupra Ucrainei”.
Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, a criticat formularea, susținând că aceasta a fost exploatată de presa și propaganda rusă și a ajuns pe primele pagini ale publicațiilor din regiune.
„Totodată, mesajul președintelui prin care le transmitea rușilor să aibă grijă să nu rănească români atunci când se duc să omoare ucraineni, ca și cum e acceptabil să omori ucraineni, a fost pe prima pagină a tuturor publicațiilor din regiune și a fost folosit pe scară largă de propaganda rusească.”
Ghincea a apreciat însă că reacția diplomatică ulterioară a autorităților române ar fi fost „mai bine calibrată” decât mesajele inițiale din spațiul public, indicând o diferență între comunicarea strategică și răspunsul diplomatic propriu-zis.
În contextul riscurilor de securitate de la graniță, Adevărul reamintește un incident recent în care o dronă de origine rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, iar în urma exploziei și a incendiului dintr-un apartament de la etajul 10 o femeie și un adolescent de 14 ani au fost răniți ușor și transportați la spital. Detaliile incidentului sunt prezentate și în acest material: Adevărul.
Recomandate
Decizia României de a nu activa Articolul 4 NATO după incidentul cu drona rusească mută presiunea pe obligațiile de apărare internă și pe ritmul achizițiilor militare , într-un moment în care autoritățile încearcă să transmită fermitate fără escaladare, potrivit Adevărul . România a ales, în schimb, o discuție informală cu aliații din regiune, decizie luată de președintele Nicușor Dan împreună cu CSAT, care a divizat clasa politică și opinia publică. Analistul George Râpă susține că, pe anumite interpretări juridice, Articolul 4 ar fi putut fi invocat, dar subliniază că, în final, este o decizie politică dependentă de context. Miza reală: Articolul 3 și pregătirea pentru apărarea teritoriului În analiza citată, Râpă mută discuția de la oportunitatea Articolului 4 la o obligație deja prevăzută în Tratatul NATO: Articolul 3, care vizează dezvoltarea capacității individuale și colective de a rezista unui atac armat. El afirmă că, înainte de a cere consultări formale, România riscă să fie întrebată „cum s-a pregătit” pentru astfel de incursiuni, inclusiv în condițiile în care ar fi existat timp pentru măsuri preventive. Analistul indică două probleme operaționale invocate în dezbatere: utilizarea sistemelor existente (menționează Gepard 1A2 ); întârzieri în achiziția unor sisteme noi (menționează SHORAD) și controverse politice legate de programul SAFE. Totodată, el notează că sprijinul aliat poate veni și fără activarea Articolului 4: Italia, condusă de Giorgia Meloni, ar fi anunțat la câteva ore după incident trimiterea urgentă în România de specialiști și echipamente anti-drone. Semnale de fermitate fără escaladare: măsuri diplomatice și securitate Râpă apreciază că reacția autorităților a fost „proporțională” și că Bucureștiul a transmis fermitate fără a escalada. Printre măsurile menționate se află închiderea consulatului de la Constanța, pe care o consideră o lovitură importantă pentru Moscova, în contextul relatărilor din media potrivit cărora consulatul ar fi funcționat ca un centru de spionaj interesat de activitatea din portul Constanța, pe unde trec livrări de armament și ajutor pentru Ucraina. În același registru, analistul spune că amenințarea cu expulzarea ambasadorului Rusiei este „credibilă”. Dosarul ONU: gest diplomatic, fără așteptări de decizie O altă componentă a răspunsului României este participarea ministrului de Externe, Oana Țoiu, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, luni, 1 iunie. Analistul afirmă că, deși nu sunt așteptate decizii concrete (din cauza dreptului de veto, inclusiv al Rusiei), demersul are valoare diplomatică: România se alătură statelor de pe flancul estic care încearcă să expună la nivel internațional riscurile generate de regimul de la Moscova. În același timp, Râpă o critică pe Oana Țoiu pentru o poziționare publică înainte ca CSAT să finalizeze evaluarea, pe care o numește „un gest neloial” față de președinte și ceilalți membri ai Consiliului. Reacțiile SUA și riscul de alimentare a anti-occidentalismului În spațiul public au existat critici privind lipsa unei reacții directe din partea președintelui american Donald Trump. Râpă susține însă că reacțiile venite de la Washington au fost adecvate, indicând mesajele senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul SUA, care ar fi întărit pozițiile ambasadorului SUA la NATO și ale ambasadei americane la București. Analistul avertizează că interpretările exagerate ale absenței unor declarații la cel mai înalt nivel pot alimenta propaganda anti-occidentală și neîncrederea în aliați, în linie cu interesele Rusiei. [...]
Kremlinul susține că nu a primit nicio reacție de la București după declarațiile lui Vladimir Putin despre disponibilitatea Moscovei de a examina epava dronei prăbușite în România, un mesaj care mută discuția în zona de responsabilitate și probatoriu, cu potențiale consecințe de politică externă și securitate. Informațiile sunt relatate de Mediafax . Potrivit materialului, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru agenția TASS că nu a existat „nicio reacție” din partea României, întrebat fiind despre comentariile făcute anterior de Putin. „Nu. Nu am primit [o reacție]”, a spus el. Ce a spus Putin și ce urmărește Moscova Într-o conferință de presă din 29 mai, Putin a afirmat că Rusia ar putea face „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi „date obiective”, inclusiv resturi de drone, pentru a evalua ce s-a întâmplat, conform relatării. Din perspectiva impactului de reglementare și securitate, mesajul Kremlinului introduce o linie de comunicare în care accentul cade pe accesul la probe și pe cadrul în care ar fi analizate, în timp ce incidentul s-a produs pe teritoriul României. Poziția României: drona ar fi fost „ Geran-2 ”, de proveniență rusească Mediafax redă declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, care a prezentat concluziile unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român privind drona prăbușită la Galați. „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.” În același text sunt enumerate elemente invocate în raport: identificarea inscripției în chirilică „ГЕРАН-2” pe fragmente recuperate, similitudini ale componentelor (electronice, navigație, module de comandă, motor, elemente constructive) cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și analize fizico-chimice care ar confirma tipuri de materiale și combustibili asociate acestei serii. Președintele a mai afirmat, potrivit Mediafax, că incidentul a provocat răniți și pagube materiale și că „singurul responsabil este Rusia”, adăugând că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și Uniunea Europeană. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns oficial transmis Moscovei, rămâne neclar dacă Bucureștiul intenționează să răspundă public solicitării implicite de „date obiective” sau dacă va gestiona exclusiv incidentul prin canale aliate (NATO/UE), așa cum indică declarațiile președintelui citate de publicație. [...]
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?” Ce ar însemna Articolul 4 și de ce e relevant Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.” Ce solicită concret În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale. [...]
Mesajul Ambasadei Rusiei indică o escaladare diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , pe fondul deciziei României de a declara persona non grata consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General, potrivit Mediafax . Ambasada Rusiei la București a transmis reacția după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 29 mai 2026, în contextul prăbușirii unui vehicul aerian fără pilot „presupus a fi rusesc” asupra unui bloc din Galați. În mesaj, partea rusă susține că deciziile anunțate de România au fost comunicate „fără niciun temei”. Ce contestă Ambasada Rusiei și ce cere ca „dovezi” Reprezentanții ambasadei resping acuzațiile și afirmă că România nu ar fi furnizat informații tehnice despre incident. Ei susțin că diplomații români ar fi refuzat să ofere date precum: coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectoria, altitudinea și viteza de zbor; durata aflării acesteia în spațiul aerian al României. Ironii la adresa reacției României și acuzații către Ucraina În același mesaj, Ambasada Rusiei ironizează modul în care ar fi reacționat autoritățile române, punând sub semnul întrebării de ce Forțele Aeriene Române „nu au întreprins nimic” pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, deși „doboră cu succes ținte mult dincolo de granițele țării”. Totodată, rușii afirmă că incidentul ar fi fost „o nouă provocare a regimului de la Kiev”, menită să atragă NATO într-un război cu Rusia, și invocă un atac aerian la Starobelsk, despre care susțin că ar fi fost comis de forțele armate ucrainene și ar fi dus la moartea a 21 de studenți. Amenințare cu „măsuri de răspuns” după închiderea consulatului La final, Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei transmite că incidentul din Galați „nu poate fi interpretat” drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României și califică drept „propagandă manipulatoare” afirmațiile care, în opinia sa, alimentează „isteria anti-rusă” în spațiul politic și mediatic. Ambasada mai precizează că decizia României privind Consulatul General al Rusiei la Constanța „va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. [...]
