Știri
Știri din categoria Politică
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE, într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro.
António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt.
Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire.
Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan pune scăderea încrederii în justiție pe seama unor reflexe interne ale sistemului și le cere noilor magistrați să le contracareze încă de la începutul carierei, potrivit Antena 3 . Într-un discurs la Palatul Cotroceni , adresat magistraților definitivi absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), șeful statului a avertizat asupra „tentațiilor” care, în opinia sa, pot afecta direct percepția publică asupra actului de justiție. Miza, a spus președintele, este una de încredere publică: performanța sistemului ar fi măsurată în primul rând prin încrederea cetățenilor, pe care a indicat-o la „25%”. În această logică, fiecare decizie individuală a unui magistrat poate influența imaginea statului român în ansamblu, pentru că justiția este un „serviciu public” evaluat de public. „Tentațiile” de la început de carieră și efectul lor asupra încrederii Nicușor Dan a enumerat trei riscuri pe care le vede recurente la început de carieră: tentația „aroganței”, pe fondul unei formări profesionale dificile; tentația „suficienței”, pe care a asociat-o atât cu imaginea statului, cât și cu dezvoltarea personală; tentația „de a da dreptate statului”, pe care a numit-o „nesănătoasă”, argumentând că tolerarea unei greșeli ar încuraja repetarea ei. În discursul integral redat de publicație, președintele a adăugat și „tentația de conformism”, legată de presiunea de a urma direcția majorității. Sfatul central: „curajul propriei opinii” în raport cu „sistemul” Recomandarea principală pentru tinerii magistrați a fost „să aibă curajul propriei opinii”, inclusiv atunci când se confruntă cu inerții instituționale. Președintele a legat ideea de propria experiență, amintind momentul preluării mandatului de primar general în 2020 și percepția din jur că „sistemul” ar fi imposibil de înfruntat. „Aveți curajul propriei opinii pentru că tot timpul povestea despre sistem e mult mai impresionantă decât ceea ce numim sistemul”, a spus Nicușor Dan. Semnal către parchete: corupția rămâne „cea mai importantă așteptare” a societății În ceea ce privește procurorii, Nicușor Dan a spus că așteptările societății vizează violența în familie și traficul de droguri, dar „cea mai importantă” rămâne corupția, „corupția mare” și „corupția mică”. Referindu-se la procurorii-șefi numiți recent, președintele a afirmat că așteaptă să treacă șase luni de la numiri și că „impresia” sa este că activitatea „s-a dinamizat”. Totodată, a indicat drept evoluție pozitivă faptul că „acte importante din dosare importante” nu ar mai ajunge „pe surse” în spațiul public, prezentând această separare între „cercetarea penală” și „televizor” ca „un pas înainte”. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan– Angela Merkel de la Cotroceni aduce un semnal de poziționare diplomatică pentru România , într-un moment în care fostul cancelar german se află la București pentru lansarea volumului său de memorii, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele României o primește marți, 1 septembrie, pe Angela Merkel la Palatul Cotroceni , întâlnirea fiind programată la ora 12:30, conform programului comunicat. Vizita are loc în contextul lansării în România a cărții „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, volum care acoperă perioada de viață și activitatea politică a Angelei Merkel, care a fost cancelar al Germaniei timp de 16 ani. Lansarea de la Ateneul Român: format și participanți Evenimentul de lansare este programat tot marți, la Ateneul Român. Angela Merkel urmează să participe la un dialog public cu Emil Hurezeanu. Lansarea este anunțată cu o durată de aproximativ 90 de minute și va fi prezentată de Ioana Bâldea Constantinescu, director de comunicare al Editurii Litera. Publicul va avea acces la traducere simultană din limba germană în limba română. De ce contează vizita, dincolo de componenta editorială România este menționată ca fiind între puținele țări în care Angela Merkel a ales să fie prezentă personal pentru promovarea volumului. Până acum, ea a participat la evenimente dedicate cărții în patru orașe: Berlin, Washington, Budapesta și Atena. [...]
Președintele Nicușor Dan cere optimizarea serviciilor consulare pentru diaspora , indicând că relația cu românii din afara țării trebuie tratată ca o prioritate de politică externă, potrivit Mediafax . Mesajul vizează direct modul în care statul își organizează prezența diplomatică și consulară în țările cu comunități mari de români. Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în discursul susținut cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române . Prezență diplomatică „în comunități”, nu doar în capitale Șeful statului a spus că relația cu românii din diaspora trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe și a insistat pe necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești, mai ales acolo unde diaspora este numeroasă. „E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români.” Serviciile consulare, pe lista de priorități Nicușor Dan a adăugat că România trebuie să acorde atenție și felului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor din străinătate, indicând explicit nevoia de optimizare și că va reveni asupra subiectului. „Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta.” Context: referire la Ucraina și minoritatea românească În același cadru, președintele a menționat evoluțiile din relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și efectele acestuia pentru minoritatea românească. El a arătat că Ucraina marchează, din anul trecut, Ziua Limbii Române pe 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat. „Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina.” [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea prezenței economice a companiilor americane în România , într-un mesaj care leagă explicit agenda de investiții de climatul de securitate și de parteneriatele bilaterale de apărare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în cadrul întâlnirii cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești, organizată cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române . În fața diplomaților, șeful statului a vorbit despre problemele actuale de securitate și despre parteneriatele în care România este activă. În acest context, Nicușor Dan a reafirmat importanța parteneriatului cu Statele Unite și a spus că România își dorește „o prezență economică mai importantă a companiilor americane” pe piața locală. El a legat această direcție de consolidarea cooperării bilaterale cu componente de apărare, menționând amenințările hibride, inclusiv dimensiunea „cinetică”, dar și cea de tip „cyber” (atacuri informatice) și dezinformare. „Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România.” Contextul diplomatic: UE, Ucraina și presiunea economică asupra Rusiei Pe agenda europeană, președintele a indicat că urmează „un an important” în care se vor lua decizii majore privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene. El a spus că se așteaptă ca bugetul UE pentru perioada 2028–2034 să fie stabilit până la finalul acestui an și a menționat că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state. În ceea ce privește războiul din Ucraina, Nicușor Dan a afirmat că România își dorește o încetare cât mai rapidă a conflictului și „o pace solidă” în regiune, arătând că Bucureștiul sprijină Ucraina atât bilateral, cât și în formate multilaterale. Totodată, a menționat susținerea pentru „forme de presiune special economică asupra Rusiei” și pentru integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest, „fără să ne abatem” de la principiul „merit-based” (în funcție de merit). [...]
Criza politică a blocat decizii administrative și logistice în diplomație , iar reluarea consultărilor pentru formarea guvernului devine, implicit, o condiție pentru deblocarea unor funcții-cheie ale statului, potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, organizată marți, la București. Șeful statului a spus diplomaților români reuniți la Palatul Cotroceni că „a fost o criză politică care ne-a depășit previziunile” și a indicat că aceasta a amânat „chestiuni logistice importante”. În același context, Nicușor Dan a afirmat că își dorește ca, „în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el”, să fie găsită „poziția potrivită pentru MAE”. Președintele nu a făcut alte comentarii despre situația politică în fața ambasadorilor. Consultări pentru guvern, reluate la început de septembrie Publicația amintește că, săptămâna trecută, de la Chișinău, Nicușor Dan a anunțat reluarea consultărilor cu partidele pentru formarea unui nou guvern la începutul lunii septembrie. „Acum, imediat, la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil.” Ce priorități a enunțat președintele pentru politica externă În fața șefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, președintele a indicat trei obiective în politica externă: consolidarea securității, sprijinul pentru comunitățile românești și diplomația economică. Între punctele punctate în discurs se regăsesc: rolul României în formatele de securitate și în „formatul flancului estic” din UE; parteneriatul cu SUA, descris drept „foarte important”, cu accent pe dorința unei prezențe economice mai mari a companiilor americane în România; așteptarea ca UE să aibă un buget european până la finalul anului; sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv „forme de presiune, în special economică, asupra Rusiei”; importanța Mării Negre pentru securitate și pentru perspectiva relației economice cu Asia; obiectivul aderării la OCDE, despre care a spus că România a îndeplinit „toate cele 25 de condiții tehnice” și așteaptă decizia politică. În plan energetic, Nicușor Dan a afirmat că „vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep ”. Tema ediției din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare”, iar Ministerul Afacerilor Externe a indicat că accentul cade pe o diplomație mai eficientă și conectată la interesele de securitate și economice ale României. [...]
