România își susține la ONU concluzia că drona din Galați e rusească, într-un schimb de acuzații cu Federația Rusă care mută disputa în zona probelor tehnice și a responsabilității pentru incidentele de securitate de la granița NATO, potrivit HotNews.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut luni o intervenție la Consiliul de Securitate al ONU, reunit la New York la solicitarea României, după ce reprezentantul Rusiei a afirmat că nu există dovezi că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi rusească. Țoiu a acuzat Rusia că „fuge de responsabilitate” și că încearcă să „schimbe adevărul cu propriile povești”, insistând că „victimele agresiunii nu trebuie prezentate ca fiind ele însele agresori”.

Ce spune România: „dovezi de natură tehnică” și identificarea dronei

În discurs, șefa diplomației române a reafirmat că analizele militarilor români indică „fără îndoială” proveniența rusească a dronei căzute peste un bloc de locuințe din Galați, identificată ca „Geran” (model asociat în mod curent cu dronele folosite de Rusia).

Țoiu a invocat concluziile unui raport tehnic prezentat publicului de președintele României și a enumerat elemente pe care România le consideră probatorii:

• inscripția „Geran 2” în caractere chirilice;
• similitudini ale componentelor electronice (sistem de navigație, modul de control, motor, modul de construire) cu alte drone „Geran 2” recuperate anterior în România și identificate ca produse în Federația Rusă;
• inscripții tehnice, urme de producere și materiale cu același proces tehnologic;
• o analiză chimică ce ar indica aceeași origine.

Poziția Rusiei: contestarea concluziilor și cererea unei „investigații depolitizate”

Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că România a convocat „în grabă” ședința și a formulat „acuzații nefondate”. El a confirmat că Rusia a atacat portul ucrainean Odesa, dar a respins ideea că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia, argumentând că o astfel de dronă ar fi produs pagube mai mari.

Nebenzia a cerut o „investigație depolitizată” la care Rusia să participe, condiționând participarea de furnizarea de „date obiective” și resturi ale dronelor pentru analiză. Totodată, a acuzat autoritățile române de dezinformare și a vorbit despre „incoerențe” în declarațiile oficialilor români privind incidentul.

De ce contează: miza se mută pe responsabilitate și pe standardul de probă

Schimbul de poziții de la Consiliul de Securitate ridică miza diplomatică a incidentului din Galați: România își bazează public atribuirea pe expertize tehnice și pe un raport prezentat la nivel prezidențial, în timp ce Rusia încearcă să conteste concluzia și să impună un cadru de „investigație” în care să aibă acces la probe.

În paralel, Țoiu a cerut ca războiul din Ucraina să nu fie tratat drept „noua normalitate” și a solicitat creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii. Pentru context, reuniunea a fost convocată la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați, detaliat de HotNews într-un material separat despre ședința de la ONU.