Știri
Știri din categoria Politică
Trimișii speciali ai lui Trump reiau canalul diplomatic cu Rusia și Ucraina: Steven Witkoff și Jared Kushner urmează să meargă la Moscova și apoi la Kiev duminică, într-o încercare de a debloca negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Politico.
Informația a fost anunțată de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a scris pe Telegram că „Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi Kievul duminică”. Publicația notează că nu au fost oferite detalii despre agenda sau conținutul întâlnirilor.
Un oficial american a declarat pentru CNN că cei doi intenționează să facă presiuni pentru o soluție diplomatică de încheiere a conflictului. Separat, agenția de stat rusă TASS a relatat că Witkoff și Kushner „intenționează să se deplaseze la Moscova și la Kiev în perioada 5-6 septembrie”.
Miza vizitei este relansarea unui proces de negociere care, potrivit Politico, s-a împotmolit la începutul lui 2026, după ce administrația Trump a revenit la putere în 2025 și a împins un pachet de discuții axat pe:
Washingtonul ar fi exercitat inițial presiuni puternice asupra Kievului pentru acceptarea propunerilor, însă discuțiile s-au rupt ulterior, conform aceleiași surse.
Cei doi sunt descriși drept mediatori-cheie ai SUA în negocierile de pace. Witkoff a făcut mai multe deplasări la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin în 2025 și la începutul lui 2026 și s-a întâlnit cu Zelenski în SUA, Germania și Franța. Politico precizează că aceasta ar urma să fie prima lor vizită la Kiev.
În ultimele săptămâni, SUA și-au intensificat contactele cu Rusia, inclusiv printr-o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, la finalul lunii august. Potrivit Politico, Ratcliffe a folosit deplasarea pentru a presa Rusia să reducă sprijinul militar și economic pentru Iran și pentru a o îndemna să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO ai Americii.
Recomandate
Raidurile și deportările accelerate riscă să erodeze sprijinul electoral al republicanilor în rândul latino-americanilor , inclusiv în comunități care au contribuit la victoria lui Donald Trump în 2024, potrivit Adevărul . În sudul Floridei, teama de rețineri și expulzări începe să aibă efecte directe asupra muncii, școlii și micilor afaceri, într-un moment sensibil: apropierea alegerilor intermediare. În Doral , lângă Miami – localitate cu populație majoritar latino-americană și o comunitate numeroasă de venezueleni, supranumită „Doralzuela” –, oamenii descriu îngrijorarea legată de posibile rețineri ca pe o problemă cotidiană. Zona găzduiește și unul dintre cluburile de golf ale lui Trump, notează News.ro , care preia o relatare AFP. Efect economic imediat: lipsă de personal și scădere de vânzări Maria Fernanda Perez, proprietara unui restaurant din Doral, spune că a votat cu Trump în 2024 în speranța unei îmbunătățiri economice, dar acum se declară „tristă și dezamăgită”. Ea afirmă că trei angajați au încetat să mai vină la muncă de teama deportării, iar vânzările au scăzut cu 40%, pe fondul evitării ieșirilor în oraș de către membrii comunității. „Mă simt tristă și dezamăgită. Credeam că economia se va îmbunătăți.” Diferența dintre promisiuni și aplicare: amploarea reținerilor În campania din 2024, Trump a promis o operațiune amplă de deportare, susținând că autoritățile se vor concentra pe infractori recidiviști. Însă, potrivit AFP, reținerea a peste o mie de persoane pe zi de către autoritățile de imigrare a alimentat percepția că măsurile depășesc ceea ce fusese prezentat inițial. În comunități precum Doral, oamenii își trimit mesaje pentru a se avertiza reciproc despre prezența agenților de imigrare sau despre rețineri, semn al unei tensiuni care afectează rutina zilnică. Cost politic înainte de „midterms”: semnale din sondaje și din teren Un sondaj realizat luna trecută de The New York Times și Siena College, citat în material, arată că 66% dintre respondenții hispanici dezaprobau activitatea lui Trump, iar 78% ar prefera ca democrații să preia controlul asupra Congresului de la republicani. Perez spune că nu a decis cum va vota la alegerile intermediare, dar își exprimă tranșant opoziția față de actualul președinte: „Oricine, numai Trump nu”. În același timp, Carlos Bermudez, avocat de origine venezueleană care se identifică drept republican, afirmă că primește frecvent apeluri de la persoane aflate în dificultate din cauza procedurilor de imigrare și descrie o „presiune psihologică constantă” asupra comunității. Rafael Pineyro, consilier local în Doral și membru al Partidului Republican, spune că efectele se resimt în tot sudul Floridei și pune sub semnul întrebării modul de aplicare a politicii de deportare, susținând că depășește promisiunile din 2024 privind țintirea infractorilor. El avertizează că republicanii ar putea pierde din câștigurile electorale obținute în ultimii ani în rândul alegătorilor cubanezi, venezueleni și al altor comunități latino-americane din Florida, pe fondul deciziilor pe care le consideră greșite, inclusiv în economie și imigrație. [...]
Elon Musk admite că implicarea sa în DOGE a durat prea mult , într-o rară nuanțare publică a rolului pe care l-a avut în aparatul federal american, cu implicații directe pentru modul în care mediul de afaceri se raportează la „eficiența” promisă de administrație. Potrivit Gizmodo , declarațiile apar în episodul de debut al podcastului „The Builders”, realizat de biograful Walter Isaacson. Musk a fost întrebat de Isaacson dacă perioada petrecută în Department of Government Efficiency (DOGE) al președintelui Donald Trump a fost „o distragere” și dacă, retrospectiv, a fost o idee greșită. Răspunsul său a fost că a ținut proiectul „în funcțiune” prea mult timp. „Cred că am ținut-o prea mult.” Ce spune Musk despre motivație și „lecția” politică În discuție, Musk a explicat că a sprijinit politic administrația Trump din motive economice, invocând dorința ca direcția să fie „mai aproape de o economie de piață liberă” și cu „mai puțină birocrație, ideal”. Totuși, el a adăugat că ar fi trebuit să rămână „mai mult în fundal” și că implicarea ar fi fost mai potrivită pentru „o lună sau două”. Musk a descris și componenta de atractivitate a accesului la decizie, spunând că a fost „puțin” seducător să fie în Biroul Oval în timp ce se luau „decizii importante” și să aibă, uneori, „un anumit impact” asupra a ceea ce se făcea. În final, a acceptat caracterizarea lui Isaacson că s-a „îmbătat” de experiență, „cu drujbele și tot restul”. „Da, cred că e adevărat. Da. Da. M-am lăsat dus de val, practic.” Context: cifrele invocate despre economii și costuri Articolul notează că DOGE a fost creat în ianuarie 2025, Musk a plecat în mai, iar instituția a fost dizolvată oficial „acum trei luni”. DOGE a estimat economii de 215 miliarde de dolari (aprox. 990 miliarde lei) prin reduceri de cheltuieli, însă aceeași sursă menționează că concedierile asociate DOGE, beneficiile sociale, pierderile de productivitate și costurile de reangajare ar fi costat contribuabilii 135 miliarde de dolari (aprox. 620 miliarde lei) doar în 2025. În același context, Gizmodo amintește că au existat evaluări critice privind efectele tăierilor, inclusiv o echipă de cercetători care a publicat în Nature despre impactul reducerilor USAID și un articol din The Lancet care a discutat așteptări privind creșterea numărului de decese ca urmare a acestor tăieri. De ce contează Dincolo de dimensiunea personală, nuanțarea lui Musk mută discuția de la retorica „eficienței” la costurile de implementare și la riscul ca astfel de inițiative să devină, în practică, proiecte politizate și greu de controlat. Pentru companii și investitori, mesajul relevant este că „reforma” administrativă prezentată ca reducere de cheltuieli poate veni cu costuri secundare semnificative și cu volatilitate operațională, inclusiv prin concedieri și reangajări în lanț. [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
Conflictul intern din AUR escaladează într-o zonă cu potențial penal , după ce cofondatorul partidului, Marius Lulea, susține că are informații despre implicarea unor persoane apropiate de George Simion în incidentul cu „capul de porc” și cere ca faptele să fie lămurite de autorități, potrivit HotNews . Duminică, Lulea a depus o plângere după ce a reclamat că a găsit un cap de porc în fața locuinței sale și l-a indicat drept principal suspect pe liderul AUR, George Simion, care a negat orice legătură cu incidentul. În paralel, disputa s-a mutat în spațiul public: Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar la grupul AUR, a publicat un videoclip pe Facebook în care îl acuză pe Lulea că ar fi conspirat cu deputata AUR Ariadna Cîrlingeanu pentru a înscena un atac care să-l incrimineze pe Simion. Cîrlingeanu a declarat, pentru HotNews, că acel cap de porc ar fi fost pus de „Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion”, susținând totodată că a fost influențată negativ de Lulea. Lulea: legături de rudenie și presiuni asupra martorilor Joi, Lulea a respins acuzațiile și a susținut, în declarații pentru HotNews, că George Simion „încearcă să sacrifice mai multe persoane din anturajul său”, determinându-le să își asume responsabilitatea și să facă declarații publice „care nu corespund realității”. Tot el afirmă că, din informațiile pe care le deține, în acțiune ar fi fost implicate „mai multe persoane apropiate” de Simion și că între liderul AUR și „unele dintre persoanele” despre care spune că ar fi participat ar exista „inclusiv legături de rudenie”. Lulea susține și că Simion ar încerca să influențeze declarațiile acestor persoane, un comportament pe care îl descrie ca având „potențial ilegal” și care „trebuie cercetat de autorități”. Provocarea: test cu detectorul de minciuni Pe fondul acuzațiilor încrucișate, Lulea spune că este dispus să se supună unui test poligraf și îi invită public și pe cei care susțin o altă versiune să accepte o examinare „efectuată de specialiști autorizați”, „în condiții identice”, inclusiv într-un cadru public, „dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal și procedural”. Miza politică: contestarea conducerii și ruptura publică Lulea afirmă că Simion ar trebui „să facă un pas în spate”, apreciind că nu mai este „persoana potrivită” pentru următoarea etapă a partidului. El mai spune că adevărul nu va fi stabilit prin „declarații contradictorii în presă”, ci de organele de cercetare penală, și respinge explicit acuzațiile Ariadnei Cîrlingeanu că ar fi discutat cu ea despre vreo acțiune de intimidare. În context, HotNews amintește și disputa privind statutul lui Lulea în partid: la începutul lunii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că acesta nu mai este membru pentru că nu și-ar fi plătit cotizația de peste un an, iar Lulea a replicat că a plătit anticipat pe trei ani și a cerut același lucru de la George Simion și Dan Dungaciu. George Simion a respins acuzațiile cofondatorului AUR și a declarat pentru G4Media că se confruntă cu atacuri „din partea tandemului Marius Lulea – Realitatea TV” și că se așteaptă „la orice”. [...]
Blocajul din Parlament ține pe loc măsuri de siguranță în școli , susține deputata PNL Raluca Turcan , care cere adoptarea rapidă a unor inițiative legislative după recente atacuri cu arme albe în unități de învățământ, potrivit Agerpres . Turcan afirmă că există deja „soluții”, inclusiv proiecte de lege inițiate pentru prevenirea violenței, dar care „zac blocate în Parlament”. Într-o postare pe Facebook, ea a invocat escaladarea incidentelor în care elevi își atacă colegii sau profesorii cu macete și cuțite și a atras atenția că unele agresiuni sunt filmate și distribuite pe rețelele sociale. „Avem soluții, inclusiv legi pe care le-am inițiat, dar care zac blocate în Parlament: monitorizare audio-video în școli, consiliere psihologică pentru elevii cu risc, telefoane interzise pe toată durata cursurilor și depozitate în spații special amenajate”, a scris Turcan. Ce măsuri legislative invocă Turcan Pe lângă măsurile din școli, deputata PNL a menționat și proiecte care vizează protejarea minorilor de conținut nociv online (materiale care promovează violența, autovătămarea, pornografia sau cruzimea). Un alt proiect ar prevedea că minorii sub 16 ani nu își pot crea conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților. „Vom vedea dacă cei care țin aceste legi în sertar au curajul să le explice părinților de ce. Copiii noștri nu mai pot aștepta!”, a mai transmis Turcan. Context: două incidente recente, la Pitești și în Bistrița Potrivit informațiilor citate, un elev din clasa a IX-a a intrat în incinta Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești cu o macetă și a rănit doi colegi. Incidentul a venit după un caz petrecut la începutul săptămânii în județul Bistrița-Năsăud , unde un elev de 13 ani ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și ar fi rănit un băiat de 12 ani. Din datele disponibile în material nu reiese care este calendarul parlamentar pentru proiectele menționate și nici în ce stadiu procedural se află fiecare inițiativă. [...]
Ministerul Sănătății spune că a realocat 150 milioane lei pentru Urgențe , prin amânarea cu 30–40 de zile a unor mecanisme de finanțare din alte proiecte, până la rectificarea bugetară , potrivit News . Miza operațională este reducerea riscului de blocaj în medicina de urgență, pe fondul presiunii ridicate din sistem. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a transmis că banii sunt direcționați către Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și serviciile de ambulanță din toată țara, „printr-o reașezare responsabilă a resurselor existente”. Cum a fost făcută realocarea și ce urmează la rectificare Rogobete afirmă că au fost identificate proiecte în care „anumite mecanisme” pot fi amânate cu 30–40 de zile, fără a compromite continuarea lor, până la rectificarea bugetară. În același timp, ministrul precizează că, la rectificare, sumele vor trebui „reîntregite”, astfel încât proiectele amânate să își continue parcursul. De ce contează: presiune mare în Urgențe și risc de blocaj Ministrul susține că presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era „foarte mare”, iar într-o situație de urgență majoră „riscul unui blocaj era greu de evitat”. În mesajul public, Rogobete leagă decizia de obiectivul de a reduce tensiunea din UPU și de a asigura resursele necesare pentru personalul medical și echipajele de ambulanță. „Nu putem permite ca dificultățile bugetare să se transforme într-o criză a sistemului de urgență.” În articol nu sunt detaliate proiectele din care se amână mecanismele și nici modul de repartizare a celor 150 de milioane de lei între UPU și ambulanță, astfel că impactul concret pe fiecare județ/unitate nu poate fi evaluat din informațiile disponibile. [...]
