Știri
Știri din categoria Politică
Trimișii speciali ai lui Trump reiau canalul diplomatic cu Rusia și Ucraina: Steven Witkoff și Jared Kushner urmează să meargă la Moscova și apoi la Kiev duminică, într-o încercare de a debloca negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Politico.
Informația a fost anunțată de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a scris pe Telegram că „Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi Kievul duminică”. Publicația notează că nu au fost oferite detalii despre agenda sau conținutul întâlnirilor.
Un oficial american a declarat pentru CNN că cei doi intenționează să facă presiuni pentru o soluție diplomatică de încheiere a conflictului. Separat, agenția de stat rusă TASS a relatat că Witkoff și Kushner „intenționează să se deplaseze la Moscova și la Kiev în perioada 5-6 septembrie”.
Miza vizitei este relansarea unui proces de negociere care, potrivit Politico, s-a împotmolit la începutul lui 2026, după ce administrația Trump a revenit la putere în 2025 și a împins un pachet de discuții axat pe:
Washingtonul ar fi exercitat inițial presiuni puternice asupra Kievului pentru acceptarea propunerilor, însă discuțiile s-au rupt ulterior, conform aceleiași surse.
Cei doi sunt descriși drept mediatori-cheie ai SUA în negocierile de pace. Witkoff a făcut mai multe deplasări la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin în 2025 și la începutul lui 2026 și s-a întâlnit cu Zelenski în SUA, Germania și Franța. Politico precizează că aceasta ar urma să fie prima lor vizită la Kiev.
În ultimele săptămâni, SUA și-au intensificat contactele cu Rusia, inclusiv printr-o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, la finalul lunii august. Potrivit Politico, Ratcliffe a folosit deplasarea pentru a presa Rusia să reducă sprijinul militar și economic pentru Iran și pentru a o îndemna să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO ai Americii.
Recomandate
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]
România a cerut în UE măsuri sporite pentru Flancul Estic după incursiuni repetate ale dronelor rusești , pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră care afectează inclusiv exporturile de grâne și prețurile, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , le-a prezentat omologilor din Uniunea Europeană „incursiunile ilegale repetate” ale dronelor rusești în spațiul aerian național și în zona economică exclusivă a României și a insistat asupra nevoii de protejare a Flancului Estic, cu luarea în considerare a complementarității instrumentelor UE și NATO. Țoiu a participat marți și miercuri la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, la Wicklow (Irlanda), țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE transmis joi, în prima sesiune au fost invitați și miniștri din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, discuțiile vizând răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și escaladarea conflictului, inclusiv în contextul extinderii incidentelor de securitate din Marea Neagră și al concluziilor autorităților germane privind incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle. Marea Neagră: securitate și efecte economice prin lanțul cerealelor În intervenția sa, ministrul român a legat situația de securitate din Marea Neagră de efecte economice, arătând că agresiunea Rusiei are „un impact puternic” asupra exporturilor de grâne, asupra securității alimentare globale și asupra prețului acestora. MAE precizează că România se coordonează cu Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană pentru a facilita exporturile de cereale și pentru a atenua presiunile asupra prețurilor. În același context, a fost evidențiat rolul portului Constanța și al „Coridoarelor Solidarității” în creșterea tranzitului de grâne către Orientul Mijlociu și Africa, precum și nevoia unor acțiuni care să protejeze piața locală și producătorii agricoli locali din UE. Dimensiunea de securitate: acțiuni hibride și coordonare UE Țoiu a menționat și intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva statelor membre UE și a partenerilor, cerând o abordare „coerentă și coordonată”. În sesiunea despre îmbunătățirea acțiunii UE în Politica externă și de securitate comună (PESC), MAE arată că ministrul a susținut demersul comun al României, alături de alte state membre și de Serviciul European de Acțiune Externă, pentru consolidarea profilului global al UE și pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel european. În comunicat se mai arată că astfel de măsuri ar putea duce la intensificarea schimburilor comerciale și la consolidarea parteneriatelor necesare securității și respectării dreptului internațional. Orientul Mijlociu: lanțuri de aprovizionare și energie În ultima sesiune, dedicată Orientului Mijlociu, discuțiile au vizat sprijinirea inițiativelor pentru securitatea maritimă și libertatea de navigație, cu respectarea dreptului internațional. Ministrul român a atras atenția că instabilitatea continuă din regiune afectează lanțurile de aprovizionare și prețul energiei la nivel global. Totodată, oficialul român a indicat cel mai recent ajutor oferit de România pentru Gaza: la 31 august a fost organizat al 12-lea zbor pentru evacuare medicală de urgență a cinci pacienți pediatrici, acțiune pe care MAE o leagă de angajamentele asumate în cadrul Consiliului de Pace de la Washington. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Administrația Prezidențială își extinde agenda de „siguranță online” în format regional , prin participarea Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la o conferință internațională organizată joi, la Chișinău, potrivit Mediafax . Evenimentul, intitulat „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”, este programat să înceapă la ora 9:00 și o are printre participanți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, la conferință sunt așteptați și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, precum și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și ai UNICEF. De ce contează: semnal politic pe o temă cu potențial de politici publice Prezența Mirabelei Grădinaru la Chișinău este plasată de organizatori în contextul „preocupărilor din ce în ce mai mari” ale statelor europene privind impactul mediului digital asupra copiilor și adolescenților, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării emoționale. Context Mediafax mai notează că, recent, Mirabela Grădinaru a fost la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a participa la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni . [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Antonio Costa aduce România în prim-planul discuțiilor UE despre securitate , într-un moment în care Bucureștiul încearcă să-și consolideze rolul regional în arhitectura europeană, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan l-a primit joi, la Palatul Cotroceni , pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a fost întâmpinat în Holul de Onoare. Conform programului anunțat, cei doi urmează să aibă convorbiri „tete-a-tete” (între patru ochi), apoi discuții oficiale, iar la final o conferință de presă comună. În aceeași zi, Antonio Costa are programate deplasări la Sofia și Atena, unde va fi primit de președintele bulgar Ruman Radev și de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, potrivit agendei oficiale menționate de Agerpres . Costa a mai fost la București în septembrie anul trecut, când afirma că „România este un element cheie pentru securitatea europeană”. La rândul său, Nicușor Dan aprecia atunci că vizita președintelui Consiliului European reprezintă „o dovadă a solidarității europene”. [...]
