Știri
Știri din categoria Politică
România a cerut în UE măsuri sporite pentru Flancul Estic după incursiuni repetate ale dronelor rusești, pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră care afectează inclusiv exporturile de grâne și prețurile, potrivit Agerpres.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, le-a prezentat omologilor din Uniunea Europeană „incursiunile ilegale repetate” ale dronelor rusești în spațiul aerian național și în zona economică exclusivă a României și a insistat asupra nevoii de protejare a Flancului Estic, cu luarea în considerare a complementarității instrumentelor UE și NATO.
Țoiu a participat marți și miercuri la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, la Wicklow (Irlanda), țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE transmis joi, în prima sesiune au fost invitați și miniștri din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, discuțiile vizând răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și escaladarea conflictului, inclusiv în contextul extinderii incidentelor de securitate din Marea Neagră și al concluziilor autorităților germane privind incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle.
În intervenția sa, ministrul român a legat situația de securitate din Marea Neagră de efecte economice, arătând că agresiunea Rusiei are „un impact puternic” asupra exporturilor de grâne, asupra securității alimentare globale și asupra prețului acestora.
MAE precizează că România se coordonează cu Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană pentru a facilita exporturile de cereale și pentru a atenua presiunile asupra prețurilor. În același context, a fost evidențiat rolul portului Constanța și al „Coridoarelor Solidarității” în creșterea tranzitului de grâne către Orientul Mijlociu și Africa, precum și nevoia unor acțiuni care să protejeze piața locală și producătorii agricoli locali din UE.
Țoiu a menționat și intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva statelor membre UE și a partenerilor, cerând o abordare „coerentă și coordonată”. În sesiunea despre îmbunătățirea acțiunii UE în Politica externă și de securitate comună (PESC), MAE arată că ministrul a susținut demersul comun al României, alături de alte state membre și de Serviciul European de Acțiune Externă, pentru consolidarea profilului global al UE și pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel european.
În comunicat se mai arată că astfel de măsuri ar putea duce la intensificarea schimburilor comerciale și la consolidarea parteneriatelor necesare securității și respectării dreptului internațional.
În ultima sesiune, dedicată Orientului Mijlociu, discuțiile au vizat sprijinirea inițiativelor pentru securitatea maritimă și libertatea de navigație, cu respectarea dreptului internațional. Ministrul român a atras atenția că instabilitatea continuă din regiune afectează lanțurile de aprovizionare și prețul energiei la nivel global.
Totodată, oficialul român a indicat cel mai recent ajutor oferit de România pentru Gaza: la 31 august a fost organizat al 12-lea zbor pentru evacuare medicală de urgență a cinci pacienți pediatrici, acțiune pe care MAE o leagă de angajamentele asumate în cadrul Consiliului de Pace de la Washington.
Recomandate
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Administrația Prezidențială își extinde agenda de „siguranță online” în format regional , prin participarea Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la o conferință internațională organizată joi, la Chișinău, potrivit Mediafax . Evenimentul, intitulat „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”, este programat să înceapă la ora 9:00 și o are printre participanți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, la conferință sunt așteptați și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, precum și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și ai UNICEF. De ce contează: semnal politic pe o temă cu potențial de politici publice Prezența Mirabelei Grădinaru la Chișinău este plasată de organizatori în contextul „preocupărilor din ce în ce mai mari” ale statelor europene privind impactul mediului digital asupra copiilor și adolescenților, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării emoționale. Context Mediafax mai notează că, recent, Mirabela Grădinaru a fost la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a participa la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni . [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Antonio Costa aduce România în prim-planul discuțiilor UE despre securitate , într-un moment în care Bucureștiul încearcă să-și consolideze rolul regional în arhitectura europeană, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan l-a primit joi, la Palatul Cotroceni , pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a fost întâmpinat în Holul de Onoare. Conform programului anunțat, cei doi urmează să aibă convorbiri „tete-a-tete” (între patru ochi), apoi discuții oficiale, iar la final o conferință de presă comună. În aceeași zi, Antonio Costa are programate deplasări la Sofia și Atena, unde va fi primit de președintele bulgar Ruman Radev și de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, potrivit agendei oficiale menționate de Agerpres . Costa a mai fost la București în septembrie anul trecut, când afirma că „România este un element cheie pentru securitatea europeană”. La rândul său, Nicușor Dan aprecia atunci că vizita președintelui Consiliului European reprezintă „o dovadă a solidarității europene”. [...]
Demisia senatorului USR George Ștefănache îl mută temporar în zona „neafiliaților” din Senat , o schimbare cu impact operațional în activitatea parlamentară (apartenență la grup politic, poziționare și influență în negocieri), potrivit Adevărul . Senatorul de Galați și-a anunțat plecarea miercuri, 2 septembrie, precizând că va activa „cel puțin pentru o perioadă” ca senator independent, neafiliat vreunui grup politic. Ștefănache și-a motivat decizia într-o postare lungă publicată pe Facebook, mesaj marcat explicit „Content AI”, în care susține că a cântărit îndelung plecarea și că a ajuns la o întrebare-cheie: „Mai pot să-mi păstrez integritatea dacă rămân?”. „Am demisionat din USR. Voi activa o perioadă ca senator independent, neafiliat vreunui grup politic, continuând să-i reprezint pe gălățeni în Parlamentul României, în deplină concordanță cu jurământul depus.” Ce invocă în explicația demisiei În mesaj, senatorul descrie o ruptură între „ritmul” său și cel al organizației, susținând că preocupările sale sunt „tot mai mult despre oameni”, în timp ce preocupările organizației ar fi „tot mai mult despre sine”. El afirmă, totodată, că valorile asumate la nivel central „se diluează în teritoriu”, indicând explicit filiala Galați. Ștefănache spune că nu poate accepta „inactivitatea «asumată»” a structurii locale și notează că lideri naționali ai USR nu vor candida la funcții locale în Galați, argumentând că, în plan local, partidul ar trebui reprezentat de „useriști gălățeni”, nu doar „pentru a încărca listele electorale”. Ce urmează, potrivit declarației Senatorul afirmă că nu pleacă „din orgoliu”, „din supărare” sau „pentru că a obosit”, ci pentru a nu „valida prin prezență” ceea ce nu mai poate susține. În același mesaj, își leagă decizia de promisiunea de a rămâne „pe baricadele luptei cu psd-ismul la Galați” și susține că drumul său politic „va continua” acolo unde poate rămâne „autentic, lucid și util” pentru județ. [...]
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („ amendamentul Fritz ”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României. Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR. Ce cere Comisia Europeană și care este termenul Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR. În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte: câți aleși locali și demnitari sunt afectați de lege; dacă există o cale de atac pentru cei vizați; dacă legea ar retroactiva (acuzație formulată de USR, conform articolului). România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde. Presiune politică în Parlamentul European: Renew vrea rezoluție, PPE nu ar mai susține La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară. „În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.” Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”. Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală. Contextul financiar: miza este tranșa legată de jalonul pe integritate În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer , trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse. În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată. Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles. [...]
