Știri
Știri din categoria Politică
România a cerut în UE măsuri sporite pentru Flancul Estic după incursiuni repetate ale dronelor rusești, pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră care afectează inclusiv exporturile de grâne și prețurile, potrivit Agerpres.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, le-a prezentat omologilor din Uniunea Europeană „incursiunile ilegale repetate” ale dronelor rusești în spațiul aerian național și în zona economică exclusivă a României și a insistat asupra nevoii de protejare a Flancului Estic, cu luarea în considerare a complementarității instrumentelor UE și NATO.
Țoiu a participat marți și miercuri la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, la Wicklow (Irlanda), țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE transmis joi, în prima sesiune au fost invitați și miniștri din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, discuțiile vizând răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și escaladarea conflictului, inclusiv în contextul extinderii incidentelor de securitate din Marea Neagră și al concluziilor autorităților germane privind incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle.
În intervenția sa, ministrul român a legat situația de securitate din Marea Neagră de efecte economice, arătând că agresiunea Rusiei are „un impact puternic” asupra exporturilor de grâne, asupra securității alimentare globale și asupra prețului acestora.
MAE precizează că România se coordonează cu Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană pentru a facilita exporturile de cereale și pentru a atenua presiunile asupra prețurilor. În același context, a fost evidențiat rolul portului Constanța și al „Coridoarelor Solidarității” în creșterea tranzitului de grâne către Orientul Mijlociu și Africa, precum și nevoia unor acțiuni care să protejeze piața locală și producătorii agricoli locali din UE.
Țoiu a menționat și intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva statelor membre UE și a partenerilor, cerând o abordare „coerentă și coordonată”. În sesiunea despre îmbunătățirea acțiunii UE în Politica externă și de securitate comună (PESC), MAE arată că ministrul a susținut demersul comun al României, alături de alte state membre și de Serviciul European de Acțiune Externă, pentru consolidarea profilului global al UE și pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel european.
În comunicat se mai arată că astfel de măsuri ar putea duce la intensificarea schimburilor comerciale și la consolidarea parteneriatelor necesare securității și respectării dreptului internațional.
În ultima sesiune, dedicată Orientului Mijlociu, discuțiile au vizat sprijinirea inițiativelor pentru securitatea maritimă și libertatea de navigație, cu respectarea dreptului internațional. Ministrul român a atras atenția că instabilitatea continuă din regiune afectează lanțurile de aprovizionare și prețul energiei la nivel global.
Totodată, oficialul român a indicat cel mai recent ajutor oferit de România pentru Gaza: la 31 august a fost organizat al 12-lea zbor pentru evacuare medicală de urgență a cinci pacienți pediatrici, acțiune pe care MAE o leagă de angajamentele asumate în cadrul Consiliului de Pace de la Washington.
Recomandate
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
Dan Dungaciu spune că ascensiunea AUR reflectă o „tensiune masivă” în societate , într-o explicație legată de prezența unor membri ai partidului în Piața Victoriei, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR a declarat că în societatea românească s-a acumulat „o tensiune care este masivă” și că aceasta se reflectă inclusiv în ascensiunea formațiunii. Informația apare într-un material publicat marți seară, 15 septembrie 2026, și actualizat la scurt timp după publicare. Din textul disponibil în sursă nu reies detalii suplimentare despre contextul exact al prezenței în Piața Victoriei sau despre eventuale reacții ale autorităților; articolul indică însă că explicația liderului AUR este plasată în cheia unei presiuni sociale mai largi, pe care partidul o invocă drept factor de creștere. [...]
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor , susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul . Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor. Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente. „Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.” Miza: delimitarea protestului de violențe și presiunea pe autorități Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor. „Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.” În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată. Contextul revendicărilor: pierderi la ovine și discuția despre vaccinare Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar. Bilanțul intervenției: audieri, răniți și trafic blocat Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Potrivit Jandarmeriei Capitalei , 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei. [...]
Parlamentul European cere un centru UE cu mandat și buget pentru combaterea ingerințelor străine și vrea ca statele membre să participe obligatoriu, într-un efort de a trece de la o reacție „fragmentată” la o coordonare unitară împotriva manipulării informațiilor și a atacurilor hibride, potrivit Agerpres . Raportul a fost adoptat marți cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Documentul, rezultat al Comisiei speciale pentru „Scutul european pentru democrație”, propune măsuri care ar putea duce la noi obligații operaționale pentru state și la o aplicare mai strictă a regulilor digitale existente, cu efecte directe asupra platformelor online și asupra modului în care sunt protejate alegerile. Un centru european „independent de excelență”, cu participare obligatorie Eurodeputații susțin înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică , anunțat de Comisia Europeană în strategia privind „Scutul european pentru democrație”. În viziunea Parlamentului, centrul ar trebui să funcționeze ca un „centru independent de excelență” pentru combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării (FIMI) și pentru coordonarea măsurilor naționale. Raportul insistă ca noua structură să nu dubleze instrumentele existente, ci să le regrupeze „într-o singură entitate”, cu mandat și buget clar definite și capacitate de acțiune. Participarea ar urma să fie obligatorie pentru toate statele membre , iar activitatea să fie supusă controlului parlamentar . Accent pe aplicarea regulilor digitale și responsabilizarea platformelor În condițiile în care aceste atacuri au loc „în general, în spațiul digital”, eurodeputații cer aplicarea riguroasă a normelor existente , precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, „mai degrabă decât introducerea unei legislații noi”. Raportul mai cere ca platformele să fie trase la răspundere și să ia măsuri suplimentare pentru: combaterea ingerințelor electorale bazate pe boți; protejarea discursului democratic. Alegeri și finanțare politică: infrastructură critică și reguli pentru criptomonede Pentru protejarea integrității alegerilor, eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică . Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul” și cer măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase. Raportul menționează și necesitatea unei protecții mai bune pentru femeile care candidează. Context: atacuri hibride și reducerea dependențelor tehnologice Raportul indică atacuri hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii critice (de la atacuri cibernetice la sabotaj, spionaj și bruierea semnalelor) și notează că și Belarus, China, Iran și Coreea de Nord lansează astfel de acțiuni. În paralel, eurodeputații îndeamnă UE să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, inclusiv de companii tehnologice americane și de producători chinezi de hardware, propunând o strategie echilibrată de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice. Ce urmează Raportul adoptat este unul „din proprie inițiativă” și conține recomandări practice; materialul citat nu detaliază un calendar de implementare sau pași legislativi concreți. Totuși, direcția indicată este una de centralizare și coordonare la nivel UE , cu presiune pe state și pe platforme pentru aplicarea mai strictă a regulilor deja în vigoare. [...]
