Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor, invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews.
Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate.
În sesizarea către Curtea Constituțională, Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente.
Președintele invocă Directiva Habitate, care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual.
Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE).
O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului.
În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită.
De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare.
Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie.
În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.
Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului).
Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare.
Recomandate
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
Președintele Nicușor Dan continuă consultările pentru o majoritate „solidă, prooccidentală” , convocând joi, la Palatul Cotroceni , discuții cu grupurile parlamentare Uniți pentru România, PACE – Întâi România și cu parlamentarii neafiliați, pe fondul demersurilor de desemnare a unui nou prim-ministru după demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Agerpres . Consultările vizează „situația economică și politică a țării” și vin după runda de luni, când șeful statului a discutat cu liderii PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale, S.O.S. România și POT, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Calendarul discuțiilor de joi Conform programului anunțat de Administrația Prezidențială, consultările sunt programate astfel: ora 09:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România; ora 10:00 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România; ora 11:00 – parlamentarii neafiliați. Agerpres mai relatează că președintele a început joi consultările cu reprezentanții grupului Uniți pentru România, delegația fiind formată din cinci parlamentari: Răzvan Mirel Chiriță, Daniel Grofu, Gabriela Porumboiu, Călin Florin Groza și Codruța Maria Corcheș. Pentru consultările de la ora 10:00, grupul PACE – Întâi România a anunțat că va participa cu o delegație alcătuită din senatorii Ninel Peia, Adrian Peiu, Nadia Cerva, Clement Sava, Paul Gheorghe și deputatul Mădălin Făget. Miza: desemnarea premierului și conturarea unei majorități După consultările de luni, președintele Nicușor Dan a transmis că va continua discuțiile „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, prooccidentală”, făcând apel la responsabilitate pentru a se ajunge la un numitor comun. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a subliniat președintele. În lipsa unei concluzii anunțate după runda de luni, consultările cu grupurile mai mici și cu neafiliații pot influența aritmetica parlamentară necesară susținerii unui nou Executiv, în condițiile în care discuțiile sunt legate direct de desemnarea viitorului prim-ministru. [...]
Sorin Grindeanu transmite un semnal de deschidere către Cotroceni , după ce a spus că președintele Nicușor Dan i-a lăsat impresia că urmărește formarea unei „majorități clare” din partide pro-occidentale, potrivit news.ro . Mesajul contează în cheia negocierilor politice, pentru că sugerează că PSD ar putea valida, cel puțin ca direcție, o formulă de guvernare care să „continue lucrurile”. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a spus că Nicușor Dan este „o surpriză plăcută” prin faptul că „a încercat de fiecare dată să găsească soluții” și să „deblocheze situația”. Ce spune Grindeanu despre obiectivul lui Nicușor Dan Grindeanu a afirmat că șeful statului „i-a dat impresia” că dorește „să se găsească o soluție” și „o majoritate clară din partide formate din partide pro-occidentale, care să continue lucrurile”. Contextul relației și nuanța politică Liderul PSD a precizat că, înainte ca Nicușor Dan să devină președinte, s-au intersectat „de două sau trei ori”, când el era ministru al Transporturilor, iar Nicușor Dan primar general al Capitalei. Grindeanu a subliniat și distanța politică dintre cele două tabere, spunând că PSD și Nicușor Dan „nu [au fost] niciodată în aceeași tabără politică”, motiv pentru care evaluarea sa pozitivă reprezintă, în propriile cuvinte, o schimbare de percepție. De ce contează În lipsa altor detalii despre pași concreți sau calendar, declarația rămâne la nivel de semnal politic: PSD își arată disponibilitatea de a discuta o majoritate „pro-occidentală” și de a evita blocajele, cel puțin în discurs. Sursa nu oferă informații despre negocieri punctuale sau despre componența unei eventuale majorități. [...]
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Președintele Nicușor Dan extinde consultările pentru formarea unei majorități , chemând la Cotroceni și grupuri parlamentare mai mici, într-un nou pas de deblocare a negocierilor pentru un guvern cu susținere stabilă, potrivit Digi24 . Întâlnirile sunt programate joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni , cu parlamentarii din grupul „Uniți pentru România”, cu cei din grupul „PACE – Întâi România” și cu aleșii neafiliați. Administrația Prezidențială își bazează demersul pe art. 80 alin. (2) din Constituție, iar tema anunțată este „situația economică și politică a țării”. Programul consultărilor de joi Conform programului comunicat, consultările vor avea loc astfel: 09:00 – Grupul parlamentar „Uniți pentru România” 10:00 – Grupul parlamentar „PACE – Întâi România” 11:00 – Parlamentarii neafiliați De ce contează: semnal că negocierile pentru o majoritate nu sunt închise Miza consultărilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un nou executiv. În acest context, extinderea discuțiilor către grupuri mai mici și neafiliați indică faptul că, după prima rundă de consultări, nu s-a ajuns încă la o formulă finală de sprijin. Potrivit informațiilor citate de Digi24, președintele a organizat luni consultări oficiale pentru desemnarea unui nou prim-ministru, la care au fost invitate toate partidele parlamentare, iar la final a făcut apel la responsabilitate și la formarea unei majorități „solide, pro-occidentale”. Ce urmează După consultările de joi, următorul pas așteptat este ca discuțiile să se traducă într-o majoritate asumată „în acord cu matematica parlamentară”, care să permită desemnarea unui prim-ministru și formarea guvernului. În lipsa unei astfel de înțelegeri, seria consultărilor ar urma să continue, conform mesajului transmis anterior de președinte. [...]
