Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor, invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews.
Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate.
În sesizarea către Curtea Constituțională, Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente.
Președintele invocă Directiva Habitate, care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual.
Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE).
O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului.
În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită.
De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare.
Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie.
În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.
Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului).
Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare.
Recomandate
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina mută în prim-plan miza de securitate de pe Flancul Estic , într-un context în care România încearcă să-și consolideze rolul în arhitectura europeană de garanții post-conflict, potrivit G4Media . Președintele României va merge la Paris în perioada 13–14 iulie 2026, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru reuniunea coaliției și pentru ceremoniile de Ziua Națională a Franței. Vizita este prezentată de Administrația Prezidențială ca un semnal privind consistența Parteneriatului Strategic România–Franța și relația „privilegiată” dintre cele două țări. Tot în 2026 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de prietenie franco-român, menționat ca reper al solidarității și al angajamentului comun pentru securitatea europeană. Ce urmărește România la reuniunea pentru Ucraina Pe agenda de la Paris se află reuniunea „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, un format lansat în 2025 și coordonat de Franța și Regatul Unit, care reunește 35 de state angajate să sprijine Ucraina prin „garanții solide de securitate”. Scopul declarat al coaliției este ca, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, să contribuie la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei. În intervenția sa, Nicușor Dan urmează să insiste pe legătura directă dintre securitatea Ucrainei și securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene. Potrivit informațiilor transmise, președintele va reafirma că sprijinul pentru Ucraina „pe toate palierele relevante” rămâne esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Totodată, șeful statului va susține că Ucraina trebuie să poată negocia încheierea războiului „dintr-o poziție de forță”, pentru ca pacea să fie „durabilă și justă”. În acest cadru, coaliția este văzută ca un instrument pentru implementarea unor garanții de securitate „cuprinzătoare”, inclusiv pentru regiunea extinsă a Mării Negre și întregul spațiu euro-atlantic. Componenta simbolică: parada de Ziua Franței Tema paradei militare de pe Champs-Élysées din acest an este „Redeșteptarea strategică a Europei”. România va fi reprezentată de 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, alături de garda Drapelului de Luptă și un pluton. Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate decizii concrete care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci mai ales poziționarea politică și mesajele de securitate pe care România intenționează să le transmită în cadrul formatului coordonat de Paris și Londra. [...]
Alexandru Rogobete cere partidelor să intre în negocieri cu o agendă de soluții, nu de conflict , avertizând că lipsa de încredere în politică a ajuns la un nivel care pune în joc stabilitatea. Într-un mesaj publicat înaintea unei întâlniri politice „extrem de importante pentru echilibrul acestei țări”, fostul ministru al Sănătății spune, potrivit Mediafax , că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru această situație. Rogobete susține că politicienii nu mai pot oferi „conflicte, frică, neîncredere și dezbinare” și, în loc să caute vinovați, ar trebui să se concentreze pe „soluții reale”. Mesajul este formulat în contextul negocierilor politice anunțate pentru ziua următoare, pe care le consideră decisive pentru stabilitatea țării. „Nu salvatori”, ci echipe și compromis Fostul ministru respinge ideea unui „salvator” care ar putea rezolva singur problemele României și cere ca partidele să lase orgoliile deoparte, punând „interesul național” înaintea intereselor personale sau de partid. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid.” Metafora „terapiei intensive” și miza întâlnirii politice Rogobete folosește o comparație din domeniul medical pentru a descrie momentul: România ar fi „în comă, la terapie intensivă”, iar într-o astfel de situație cooperarea ar trebui să prevaleze în fața disputelor. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă.” În același mesaj, el insistă că întâlnirea politică programată „mâine” este „extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări” și cere renunțarea la „iluzia” că o singură persoană poate „salva România”. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
