Știri
Știri din categoria Politică

Sorin Grindeanu transmite un semnal de deschidere către Cotroceni, după ce a spus că președintele Nicușor Dan i-a lăsat impresia că urmărește formarea unei „majorități clare” din partide pro-occidentale, potrivit news.ro. Mesajul contează în cheia negocierilor politice, pentru că sugerează că PSD ar putea valida, cel puțin ca direcție, o formulă de guvernare care să „continue lucrurile”.
Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a spus că Nicușor Dan este „o surpriză plăcută” prin faptul că „a încercat de fiecare dată să găsească soluții” și să „deblocheze situația”.
Grindeanu a afirmat că șeful statului „i-a dat impresia” că dorește „să se găsească o soluție” și „o majoritate clară din partide formate din partide pro-occidentale, care să continue lucrurile”.
Liderul PSD a precizat că, înainte ca Nicușor Dan să devină președinte, s-au intersectat „de două sau trei ori”, când el era ministru al Transporturilor, iar Nicușor Dan primar general al Capitalei. Grindeanu a subliniat și distanța politică dintre cele două tabere, spunând că PSD și Nicușor Dan „nu [au fost] niciodată în aceeași tabără politică”, motiv pentru care evaluarea sa pozitivă reprezintă, în propriile cuvinte, o schimbare de percepție.
În lipsa altor detalii despre pași concreți sau calendar, declarația rămâne la nivel de semnal politic: PSD își arată disponibilitatea de a discuta o majoritate „pro-occidentală” și de a evita blocajele, cel puțin în discurs. Sursa nu oferă informații despre negocieri punctuale sau despre componența unei eventuale majorități.
Recomandate

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]

UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]

UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]

Administrația Prezidențială își extinde agenda de „siguranță online” în format regional , prin participarea Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la o conferință internațională organizată joi, la Chișinău, potrivit Mediafax . Evenimentul, intitulat „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”, este programat să înceapă la ora 9:00 și o are printre participanți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, la conferință sunt așteptați și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, precum și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și ai UNICEF. De ce contează: semnal politic pe o temă cu potențial de politici publice Prezența Mirabelei Grădinaru la Chișinău este plasată de organizatori în contextul „preocupărilor din ce în ce mai mari” ale statelor europene privind impactul mediului digital asupra copiilor și adolescenților, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării emoționale. Context Mediafax mai notează că, recent, Mirabela Grădinaru a fost la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a participa la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni . [...]

Întâlnirea Nicușor Dan–Antonio Costa aduce România în prim-planul discuțiilor UE despre securitate , într-un moment în care Bucureștiul încearcă să-și consolideze rolul regional în arhitectura europeană, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan l-a primit joi, la Palatul Cotroceni , pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a fost întâmpinat în Holul de Onoare. Conform programului anunțat, cei doi urmează să aibă convorbiri „tete-a-tete” (între patru ochi), apoi discuții oficiale, iar la final o conferință de presă comună. În aceeași zi, Antonio Costa are programate deplasări la Sofia și Atena, unde va fi primit de președintele bulgar Ruman Radev și de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, potrivit agendei oficiale menționate de Agerpres . Costa a mai fost la București în septembrie anul trecut, când afirma că „România este un element cheie pentru securitatea europeană”. La rândul său, Nicușor Dan aprecia atunci că vizita președintelui Consiliului European reprezintă „o dovadă a solidarității europene”. [...]

Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]