Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan extinde consultările pentru formarea unei majorități, chemând la Cotroceni și grupuri parlamentare mai mici, într-un nou pas de deblocare a negocierilor pentru un guvern cu susținere stabilă, potrivit Digi24.
Întâlnirile sunt programate joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu parlamentarii din grupul „Uniți pentru România”, cu cei din grupul „PACE – Întâi România” și cu aleșii neafiliați. Administrația Prezidențială își bazează demersul pe art. 80 alin. (2) din Constituție, iar tema anunțată este „situația economică și politică a țării”.
Conform programului comunicat, consultările vor avea loc astfel:
Miza consultărilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un nou executiv. În acest context, extinderea discuțiilor către grupuri mai mici și neafiliați indică faptul că, după prima rundă de consultări, nu s-a ajuns încă la o formulă finală de sprijin.
Potrivit informațiilor citate de Digi24, președintele a organizat luni consultări oficiale pentru desemnarea unui nou prim-ministru, la care au fost invitate toate partidele parlamentare, iar la final a făcut apel la responsabilitate și la formarea unei majorități „solide, pro-occidentale”.
După consultările de joi, următorul pas așteptat este ca discuțiile să se traducă într-o majoritate asumată „în acord cu matematica parlamentară”, care să permită desemnarea unui prim-ministru și formarea guvernului. În lipsa unei astfel de înțelegeri, seria consultărilor ar urma să continue, conform mesajului transmis anterior de președinte.
Recomandate
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări , fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax . Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi). Ce s-a văzut în primul an: poziționare externă, mai puțin pe reforme interne În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali. Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația. Promisiuni și obiective: ce a rămas nefinalizat În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele: reforma administrației publice și depolitizarea instituțiilor; susținerea independenței justiției; reducerea cheltuielilor în sectorul public; digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței; sprijin pentru investiții în educație și sănătate. Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică. În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice. Puncte sensibile politic: premierul și TVA Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor: Nicușor Dan a spus în campanie că îl va propune pe Ilie Bolojan premier, lucru pe care l-a făcut, însă i se reproșează ulterior că nu îl mai susține pe premier. O altă critică majoră vizează promisiunea că TVA nu va fi majorată în mandatul său, în condițiile în care, potrivit Mediafax, TVA a fost majorată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan. Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică. [...]
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
UDMR anticipează o tranziție guvernamentală „din etapă în etapă”, fără o majoritate stabilă până în 2028 , pe fondul impasului politic creat după moțiunea de cenzură și căderea Guvernului, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus marți seară că nu se aștepta ca prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni să ducă la conturarea unei soluții pentru o majoritate parlamentară și pentru funcția de premier, invocând pozițiile publice deja exprimate de partide. În evaluarea sa, „în acest moment nu există o soluție cu care să poți să mergi în Parlament”. De ce contează: risc de instabilitate și guvernare pe termen scurt Kelemen Hunor s-a declarat sceptic că viitorul Executiv va putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile legislative din 2028. El a indicat că, deși ar fi preferabilă o formulă de guvernare pentru „doi ani și jumătate”, consideră că nu va fi posibil și că procesul va trebui gestionat incremental. „Ar fi bine să avem o soluție pentru doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, dar mi se pare că nu va fi posibil așa ceva, trebuie să mergem din etapă în etapă.” Ce soluții vede UDMR: „flexibilizarea” pozițiilor și scenariul unui guvern minoritar Liderul UDMR consideră că partidele trebuie să își „flexibilizeze pozițiile” și anticipează că abordările se pot schimba după ce o primă propunere de prim-ministru nu va trece de votul Parlamentului. În acest context, el a menționat posibilitatea ca un partid pro-european rămas în opoziție să susțină un guvern minoritar. Kelemen Hunor a mai afirmat că „responsabilizarea liderilor politici și partidelor politice este o doleanță absolut legitimă” și a adăugat că se aștepta la blocajul actual încă dinaintea moțiunii de cenzură. [...]
