Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan extinde consultările pentru formarea unei majorități, chemând la Cotroceni și grupuri parlamentare mai mici, într-un nou pas de deblocare a negocierilor pentru un guvern cu susținere stabilă, potrivit Digi24.
Întâlnirile sunt programate joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu parlamentarii din grupul „Uniți pentru România”, cu cei din grupul „PACE – Întâi România” și cu aleșii neafiliați. Administrația Prezidențială își bazează demersul pe art. 80 alin. (2) din Constituție, iar tema anunțată este „situația economică și politică a țării”.
Conform programului comunicat, consultările vor avea loc astfel:
Miza consultărilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un nou executiv. În acest context, extinderea discuțiilor către grupuri mai mici și neafiliați indică faptul că, după prima rundă de consultări, nu s-a ajuns încă la o formulă finală de sprijin.
Potrivit informațiilor citate de Digi24, președintele a organizat luni consultări oficiale pentru desemnarea unui nou prim-ministru, la care au fost invitate toate partidele parlamentare, iar la final a făcut apel la responsabilitate și la formarea unei majorități „solide, pro-occidentale”.
După consultările de joi, următorul pas așteptat este ca discuțiile să se traducă într-o majoritate asumată „în acord cu matematica parlamentară”, care să permită desemnarea unui prim-ministru și formarea guvernului. În lipsa unei astfel de înțelegeri, seria consultărilor ar urma să continue, conform mesajului transmis anterior de președinte.
Recomandate
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
Un deputat USR propune testare psihologică și antidrog la preluarea mandatului, o idee care ar ridica miza de reglementare a „integrității” în Parlament , în contextul în care, potrivit Adevărul , Brian Cristian spune că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este deja răspândită în activitatea curentă a aleșilor. Deputatul USR de Maramureș afirmă, într-un interviu acordat Mediafax , că „mulți parlamentari folosesc deja aproape integral AI”, inclusiv la redactarea documentelor și la pregătirea activității legislative. În acest context, el susține că este posibil ca unele proiecte de lege ajunse în Parlament să fi fost elaborate cu ajutorul unor instrumente precum ChatGPT, însă consideră că esențială rămâne calitatea textului final, nu metoda de redactare. Propunerea: criterii suplimentare pentru aleși, inclusiv testare la început de mandat În aceeași intervenție, Brian Cristian se pronunță pentru introducerea unor criterii suplimentare de evaluare pentru aleșii din Parlament (și nu numai), menționând explicit „introducerea testării psihologice și antidrog la preluarea mandatului”. Deputatul invocă și exemple de comportamente pe care le consideră relevante pentru felul în care unii politicieni își gestionează imaginea, făcând aluzie la un politician „care își ascunde ceasul înainte de filmare”, cu trimitere la liderul PSD, Sorin Grindeanu . Context: planuri pentru administrația locală și accent pe urbanism Separat de tema evaluării aleșilor, parlamentarul vorbește și despre planurile sale pentru administrația locală, în eventualitatea unei candidaturi la Primăria Baia Mare. El indică drept prioritate reguli mai stricte în urbanism, pentru a opri dezvoltarea haotică și construcțiile ilegale, și menționează ca obiectiv „eliminarea șpăgilor pentru autorizațiile de construire”, pe care o descrie ca vulnerabilitate a administrației locale. În opinia sa, implicarea tinerilor în politică și administrație este esențială pentru schimbarea comunităților locale. [...]
George Simion susține că AUR este ținta unei presiuni publice menite să-i forțeze să voteze viitorul Guvern propus de Luca Niculescu , legând scandalul „capului de porc” de miza votului din Parlament, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat duminică seară pe Facebook, liderul AUR afirmă că, în ultimele zile, a devenit subiectul unei „campanii” de atacuri și că atenția mediatică s-ar fi mutat de la teme precum taxele, datoria publică, închiderea fabricilor sau creșterea prețurilor către „George Simion, pericol național”. În același mesaj, el respinge acuzațiile și vorbește despre „acuzații nefondate”, „înscenări” și „verdicte televizate”. Legătura făcută de Simion: scandalul și votul pentru Cabinetul Niculescu Simion sugerează că tensiunile apărute după acuzațiile lansate de Marius Lulea ar urmări slăbirea AUR „într-un moment critic”, anume votul din Parlament pentru Cabinetul propus de Luca Niculescu . Liderul AUR spune că se încearcă, prin „zgomot” public, determinarea partidului să „cedeze” și să voteze „cum i se spune”. În același context, Simion cere anchete și probe, nu concluzii trase în spațiul public, și afirmă că statul ar trebui să-și facă datoria în cazul lui Marius Lulea și „în toate celelalte cazuri grave” care ar fi vizat AUR în ultima perioadă. Poziția AUR față de noul Guvern Mesajul lui Simion include și o poziționare explicită împotriva susținerii noului Guvern. El afirmă că AUR nu va vota Cabinetul propus și adaugă că partidul nu se dezice de „principiile” sale și nici de Călin Georgescu, pe care îl invocă drept element de continuitate politică. Ce a spus Marius Lulea și ce se știe despre incident Potrivit relatării, Marius Lulea – cofondator AUR, exclus recent din partid – a sesizat Poliția după ce un cap de porc ar fi fost lăsat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la poarta locuinței sale din județul Ilfov. Lulea spune că interpretează gestul ca pe o amenințare cu moartea. El a declarat pentru Antena 3 CNN că, întrebat despre suspiciuni privind autorul, „l-am nominalizat pe domnul George Simion”. Adevărul amintește și contextul acuzațiilor formulate de Lulea, cu detalii într-un material separat: Adevărul . În acest stadiu, din informațiile prezentate în sursă nu rezultă concluzii ale anchetei sau probe publice care să confirme acuzațiile; Simion cere explicit investigații rapide și bazate pe dovezi. [...]
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
