Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare, după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul.
Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres.
În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare.
Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament:
„Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.”
Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier.
Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar.
Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect.
Recomandate
Disputa PSD–AUR pe „asumarea răspunderii” riscă să amâne reforma administrativă și reorganizarea statului , în condițiile în care măsurile invocate nu ar avea efect bugetar imediat, iar aplicarea lor ar fi oricum împinsă în timp, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că PSD „trebuie să se hotărască ce vrea” în privința reformei administrative: fie o propunere dezbătută în Parlament, fie angajarea răspunderii Guvernului (procedură prin care Executivul își asumă un proiect, iar acesta trece dacă nu cade Guvernul prin moțiune de cenzură). Reacția vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală, informație relatată anterior de HotNews în contextul discuției despre asumarea răspunderii Guvernului . Miza: reforme cu efecte întârziate, dar cu impact politic imediat Peiu afirmă că trecerea reformei prin asumarea răspunderii sau prin lege „nu va fi acum”, iar discuția ar fi, în opinia sa, „o manevră” de a evita problemele curente și de a le împinge „peste doi ani”, potrivit Agerpres, citată de HotNews. În același timp, senatorul AUR leagă tema reformelor de presiunea pe buget și de necesitatea unei decizii politice privind prioritățile de cheltuieli. El susține că anunțul despre asumarea răspunderii pe cele două reforme „nu afectează bugetul pe anul ăsta” și, „după umila mea părere”, nici pe anul viitor. Ce propune PSD și care este calendarul avansat Sorin Grindeanu a indicat două direcții pentru angajarea răspunderii Guvernului, cu termen până în martie 2027: reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni; reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat pe pierdere sau care „nu își mai justifică existența”. Grindeanu a mai spus că și bugetul pe 2027 ar urma să se adauge acestui pachet, iar pentru reforma administrativă a indicat ca variantă „ideală” adoptarea încă din acest an, înainte de buget. Context: tensiuni pe cheltuieli și taxe În declarațiile citate, Peiu pune în contrapondere opțiuni precum indexarea pensiilor și scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii (mame în concediu de îngrijire a copilului, veterani de război, foști deținuți politici) versus menținerea „actualului sistem de cheltuieli publice”. Tot el invocă angajamentul premierului, din programul de guvernare prezentat în Parlament, de a nu crește taxele anul viitor. Separat, deputatul AUR Lucian Mușat a afirmat că inițiativele partidului sunt respinse „pe bandă rulantă” și și-a exprimat speranța că un proiect privind scăderea impozitelor pe dividende, respins în Senat, va fi adoptat de Camera Deputaților. În programul de guvernare, Guvernul Luca Niculescu își asumă adoptarea cadrului legislativ pentru reforma administrativă, însă rămâne de văzut dacă PSD va împinge pachetul prin Parlament sau prin asumarea răspunderii și în ce formă va fi construit calendarul de implementare. [...]
PNL condiționează reforma administrativ-teritorială de un acord politic și social, avertizând că altfel nu poate fi trecută , în contextul în care PSD, prin Sorin Grindeanu , ia în calcul angajarea răspunderii Guvernului pe acest pachet. Declarațiile au fost făcute de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, potrivit HotNews . Fenechiu a comentat anunțul liderului PSD Sorin Grindeanu, care a spus că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală. În replică, liberalul a pus sub semnul întrebării fezabilitatea politică a demersului, inclusiv în raport cu primarii PSD. „E foarte bine că domnul Grindeanu se preocupă de reforma administrației. Așteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desființeze.” Miza: o reformă care să reducă cheltuielile, dar să poată fi votată Liderul senatorilor PNL a susținut că o reformă de acest tip trebuie discutată atât cu administrația, cât și cu societatea, iar cheia este să existe o propunere care „să treacă” în plan politic și public. „Trebuie să vii cu o propunere care să treacă, altminteri sunt cuvinte frumoase.” În argumentația sa, Fenechiu a invocat situația unor comune care, la elaborarea bugetului, nu pot acoperi cheltuielile de funcționare ale primăriei. În acest context, el a indicat comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) ca direcție posibilă, cu obiectivul de a avea unități mai mari, mai puțini funcționari, digitalizare și puncte de colectare în fiecare sat, ceea ce ar urma să ducă la „scăderea cheltuielilor publice”. Procedura angajării răspunderii: acceptabilă „în principiu”, dar doar cu un „draft” agreat Fenechiu a spus că angajarea răspunderii nu este, „de principiu”, o procedură de respins, argumentând că o dezbatere parlamentară îndelungată pe reforma administrației ar putea dura ani. Totuși, a condiționat această cale de existența unui proiect deja acceptat politic și social, astfel încât „românii să vadă beneficiile”. Ce pregătește PNL în Parlament: comisie dedicată reformei Potrivit lui Fenechiu, PNL a cerut deja înființarea unei comisii parlamentare pentru reforma administrației. El a precizat că fiecare grup parlamentar ar urma să desemneze câte un reprezentant pentru redactarea proiectului de hotărâre, iar ulterior, în Biroul permanent al Camerei Deputaților și Senatului, să fie desemnată o comisie de 23 sau 27 de parlamentari care să vină cu un proiect. În plan politic, Fenechiu a pus sub semnul întrebării motivația lui Grindeanu, sugerând că acesta ar putea urmări fie un mesaj către partenerii europeni, fie o repoziționare internă. [...]
PSD vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea aparatului central , cu un calendar care împinge proiectele în Parlament „în următoarele săptămâni sau luni”, dar cel târziu până în martie 2027, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două pachete de reformă: reforma administrativ-teritorială (inclusiv comasarea comunelor mici) și reorganizarea la nivel guvernamental. Miza, din perspectiva PSD, este accelerarea adoptării printr-o procedură care reduce spațiul pentru amendamente parlamentare și poate forța o decizie politică rapidă. Ce include pachetul de reorganizare anunțat de PSD Grindeanu a detaliat că reorganizarea la nivel guvernamental ar urma să vizeze: reducerea și comasarea unor agenții; reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere ori care „nu își mai justifică existența”. În privința reformei administrativ-teritoriale, liderul PSD a precizat că aceasta ar trebui făcută „cu păstrarea serviciilor pentru cetățeni”. Legătura cu bugetul și calendarul politic Liderul PSD a mai spus că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru bugetul pe anul viitor, însă a indicat că prioritatea o reprezintă cele două reforme, pe motiv că vor avea impact și asupra bugetului. Din informațiile prezentate, termenul-limită avansat pentru angajarea răspunderii pe reforme este martie 2027, fără ca Biziday să indice, în acest moment, un calendar mai detaliat sau forma concretă a proiectelor legislative. [...]
UDMR contestă procedura accelerată pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că asumarea răspunderii de către Guvern ar ocoli dezbaterea parlamentară și ar putea ignora sensibilități legate de comunitățile minoritare, potrivit Agerpres . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat luni, la Parlament, că i se pare „absolut neadecvat” ca o reformă de asemenea amploare să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, idee avansată de președintele PSD, Sorin Grindeanu. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „antidemocratică” și ar ridica semne de întrebare inclusiv în raport cu „voința cetățenilor”. Miza: reforma, fără dezbatere în Parlament Csoma Botond susține că reforma administrativ-teritorială ar trebui discutată în Parlament, nu adoptată „de pe o zi pe alta” printr-o procedură care limitează dezbaterea. El a amintit că, la un moment dat, s-a discutat despre constituirea unei comisii parlamentare dedicate reformei, cu reprezentare din fiecare partid (câte un deputat și un senator), însă „nu s-a mai făcut nimic” în acest sens. „Trebuie să existe în Parlament o dezbatere despre această inițiativă.” Condiția UDMR: protecții pentru comunitățile minoritare UDMR nu respinge ideea de reformă, dar cere ca aceasta să nu fie „în detrimentul comunităților etnice” și să țină cont de tratate internaționale. Csoma Botond a indicat că ar trebui identificate soluții alternative sau măsuri speciale în zonele în care trăiesc comunități minoritare, astfel încât eventualele comasări să nu afecteze „ponderea etnică” a acestora. „Să facem niște excepții și să mergem în spiritul tratatelor internaționale, ca aceste comasări să nu afecteze ponderea etnică a unei comunități minoritare.” Ce propune PSD: asumarea răspunderii pe comasări și reorganizarea Guvernului În aceeași zi, Sorin Grindeanu a anunțat că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Potrivit declarațiilor sale, pachetul privind reforma administrativ-teritorială ar urma să includă comasarea localităților mici, „cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”. Separat, Grindeanu a vorbit despre un al doilea demers prin asumarea răspunderii: reducerea și comasarea de agenții, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat „aflate pe pierdere” sau care „nu își mai justifică existența”. Ce urmează Din informațiile transmise, UDMR își exprimă explicit opoziția față de varianta asumării răspunderii pentru reforma administrativ-teritorială și cere reluarea discuției într-un cadru parlamentar, inclusiv prin activarea comisiei despre care spune că fusese convenită. Nu este precizat, în acest stadiu, dacă Guvernul va merge mai departe cu procedura anunțată de liderul PSD. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Traian Băsescu susține că majorarea taxelor a frânat economia fără câștig bugetar relevant , iar soluția pentru reducerea deficitului ar trebui să fie tăierea cheltuielilor publice, nu noi creșteri de impozite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Digi24, în contextul discuțiilor despre politica fiscală și riscul unor noi majorări în 2027. Fostul președinte l-a criticat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru strategia de creștere a taxelor, pe care a descris-o drept „scheme de gen FMI”, argumentând că efectul principal a fost încetinirea economiei și a creșterii economice, fără ca veniturile la buget să crească „semnificativ”. „Bolojan n-a făcut ce a trebuit. A mers exact pe scheme de gen FMI. Mărim taxele, mărim taxele pe economie. Greșit. Pentru că mărind taxele, nu a reușit decât să frâneze economia și să frâneze creșterea economică.” Miza: deficitul bugetar și opțiunea între taxe mai mari sau cheltuieli mai mici Băsescu a avertizat că o nouă creștere a taxelor și impozitelor în 2027 ar fi „o greșeală” și a susținut că guvernarea ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor, nu pe majorarea fiscalității. În argumentația sa, fostul șef al statului a invocat un episod anterior în care România ar fi fost „scoasă” dintr-o situație de deficit ridicat și risc de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor), nu prin taxe mai mari, ci prin reducerea cheltuielilor. „Țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2% și în situație de junk și a fost scoasă nu prin creșterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor. E adevărat, brutală, dar a trebuit făcută.” Ce efecte pune Băsescu pe seama creșterilor de taxe Băsescu a legat majorările fiscale din 2025 de o serie de efecte economice negative, menționând explicit inflația și scăderea investițiilor străine, pe fondul creșterii fiscalității. „Efectul a fost inflație aproape insuportabilă, reducerea masivă a investițiilor străine din cauza creșterii fiscalității.” În locul unor noi majorări de taxe, el a indicat drept direcție reducerea cheltuielilor materiale și de personal din sectorul public, inclusiv prin desființarea sporurilor și separarea „legii salarizării” de „legea sporurilor”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. [...]
