Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță, în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3. Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns.
După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide.
În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan.
„Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației.
În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”.
Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233.
Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori).
Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați.
Recomandate
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
PSD acuză că negocierile pentru guvernare prelungesc blocajul politic, cu risc de deteriorare a percepției de țară : deputatul social-democrat Marius Budăi susține că PNL și USR au transformat criza guvernamentală într-o „strategie politică deliberată” și avertizează că instabilitatea poate cântări în evaluările agențiilor internaționale de rating, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Budăi descrie o serie de episoade pe care le prezintă drept „dovezi” ale blocajului, inclusiv negocieri purtate în jurul unei nominalizări de premier și condiții succesive, urmate – în relatarea sa – de plecarea de la discuții fără semnarea unui acord. Un alt exemplu invocat este legat de Ilie Bolojan , despre care Budăi afirmă că ar fi pus pe masă la Cotroceni mai multe variante de ieșire din criză, inclusiv susținerea unui guvern PSD la votul de învestitură, pentru ca ulterior să anunțe că PNL nu va susține această opțiune. Disputa pe „majoritatea” PNL–USR–UDMR și dreptul de a propune premierul Budăi contestă existența și soliditatea unei majorități parlamentare PNL–USR–UDMR, despre care spune că este „de conjunctură”, formată „ad-hoc” și fără legitimitate electorală, întrucât partidele nu ar fi candidat împreună și nu ar fi cerut un mandat comun. „Niciun alegător nu a pus ștampila pe o alianță PNL-USR-UDMR – pentru că aceasta nu a existat.” El mai susține că „fisurile interne și ezitările propriilor parlamentari” ar arăta că această majoritate „nu o controlează și mai ales nu o dețin”, în timp ce PNL și USR „pretind dreptul absolut de a da primul-ministru”. Avertismentul privind ratingul: „România nu este astăzi la statutul de junk” În aceeași postare, Budăi afirmă că agențiile internaționale de rating urmăresc situația de la București și leagă riscul unei retrogradări de prelungirea crizei politice și de funcționarea unui guvern interimar „fără putere de decizie”. „România nu este astăzi la statutul de junk – dar drumul spre acea prăpastie se pavează exact cu acest tip de iresponsabilitate: luni de blocaj politic, guvern interimar fără putere de decizie, instabilitate instituțională cronică.” Budăi îi indică drept responsabili, în cazul unei deteriorări, pe „domnii Bolojan și Fritz”, susținând că ar fi ales „orgoliul politic” în locul stabilității. În contrapondere, deputatul PSD afirmă că partidul său „nu a cerut funcții și nu a impus blocaje”, ci ar fi propus „soluții de stabilitate”, dar s-ar fi lovit de refuzul celorlalți actori politici. [...]
România riscă să intre în vacanța parlamentară fără un guvern cu puteri depline , după ce negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au rămas blocate, iar niciuna dintre formulele discutate nu adună, deocamdată, voturile necesare pentru învestire, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: fără o majoritate, România poate rămâne pe parcursul verii fără un Executiv cu mandat complet. După discuția tensionată de vineri de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor o soluție, însă până acum nu s-a conturat o majoritate. Noi discuții ar urma să aibă loc luni, dar șansele de a avea un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare sunt descrise ca fiind tot mai mici. Două tabere, doi candidați, același blocaj În acest moment, PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl sprijină pe Siegfried Mureșan . Potrivit aceleiași surse, pozițiile celor două tabere pro-occidentale sunt „aproape ireconciliabile”, iar PSD respinge varianta unei noi rotative guvernamentale readusă în discuție de PNL, USR și UDMR. În lipsa unei înțelegeri între partide, președintele ar urma să decidă cui încredințează mandatul de formare a guvernului, ca soluție de deblocare a crizei. Unde se rupe majoritatea: UDMR și voturile „la bucată” PSD încearcă să atragă UDMR pentru a-și securiza voturile necesare. Olguța Vasilescu a făcut un apel public către UDMR și a susținut că, dacă PSD ar primi voturile UDMR, un guvern Grindeanu ar trece. „Dacă am avea voturile de la UDMR, un guvern Grindeanu ar trece fără probleme.” În replică, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că în partid nu s-a discutat despre un vot pentru un guvern PSD și că UDMR are o propunere de premier împreună cu PNL și USR, așteptând desemnarea de la președinte. Tot el a spus la Digi24 că blocajul vine de la PSD, pentru că nu a acceptat rotativa, și a apreciat că va fi nevoie de o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern. Calculul voturilor: nici Grindeanu, nici Mureșan nu ajung la 233 Antena 3 prezintă o estimare a aritmeticii parlamentare, din care rezultă că niciuna dintre variante nu are, în forma actuală, o majoritate de învestitură (233 de voturi): Guvern Grindeanu (PSD + sprijin punctual) : în jur de 190 de voturi (PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE), cu posibilitatea de a ajunge la cel mult 218–220 dacă s-ar adăuga 16 voturi de la parlamentari PNL disidenți și eventual voturi din tabăra SOS România. Majoritatea ar deveni posibilă doar dacă ar vota și UDMR , potrivit estimării. Guvern Mureșan (PNL–USR–UDMR + sprijin punctual) : în jur de 180–190 de voturi (PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați), „departe” de 233; fără cei 16 parlamentari PNL disidenți, totalul ar fi și mai mic. În paralel, AUR a anunțat că nu va vota decât un guvern din care face parte, deși Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) a spus la Digi24 că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar fi „o majoritate fragilă”. Ce urmează în următoarele zile Cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță, presiunea se mută pe decizia politică rapidă: fie partidele ajung la o formulă de majoritate și un nume de premier, fie președintele va trebui să facă o desemnare în încercarea de a forța deblocarea. În interiorul partidelor este discutată tot mai des și varianta alegerilor anticipate, însă președintele a descris-o drept „teoretică”, potrivit sursei citate. [...]
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil , iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3 . Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august. Miza economică invocată: finanțarea statului, în funcție de rating Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”. Ce soluție politică propune: acord cu PNL, USR și UDMR Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități. Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate. Critici interne și risc de excludere: „Aș dormi mai liniștit” Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid. „În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.” La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
