Știri
Știri din categoria Politică
Prelungirea guvernului interimar riscă să blocheze decizii-cheie, iar UDMR pune întârzierea pe seama PSD, în condițiile în care negocierile pentru formarea unei majorități nu au produs încă o înțelegere, potrivit News. Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, spune că partidul nu a discutat despre susținerea unui guvern PSD și că există o propunere de premier agreată împreună cu PNL și USR.
În intervenția la Digi24, Csoma Botond a respins ideea că UDMR ar fi luat în calcul un vot pentru un guvern PSD și a indicat numele propunerii de premier din partea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan. În același timp, UDMR afirmă că așteaptă desemnarea din partea președintelui Nicușor Dan, pe care o descrie drept „întrebarea momentului”.
UDMR susține că menținerea unui guvern interimar pe termen mai lung are efecte directe asupra capacității executive de a lua decizii. Csoma Botond spune că a discutat cu miniștrii UDMR, Cseke Attila și Tanczos Barna, care ar fi transmis că un astfel de guvern are „mâinile legate” și „nu poate să facă absolut nimic”.
„Nu are nicio logică să avem acest guvern interimar pe termen lung, pentru că nu poţi să faci nimic. Ai mâinile legate.”
Csoma Botond afirmă că liderii partidelor nu s-au înțeles la Palatul Cotroceni și pune blocajul pe seama PSD, care, în versiunea UDMR, nu ar fi acceptat două elemente:
În acest context, deputatul UDMR a indicat și câteva teme pe care le consideră „transparente” și sensibile în negociere: PNRR, SAFE și legea salarizării unice.
Csoma Botond spune că este posibilă convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru votarea unui nou guvern, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii ordinare, iar de la 1 iulie începe vacanța parlamentară. În același timp, el apreciază că nu se va ajunge la învestirea guvernului până marți.
Recomandate
PNL, USR și UDMR își leagă opțiunea de premier de credibilitatea României în UE , iar europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că Sorin Grindeanu nu poate recâștiga încrederea partenerilor europeni din cauza asocierii cu OUG 13 , potrivit G4Media . Mureșan, prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, afirmă într-o postare pe Facebook că „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” tentativa PSD, sub conducerea premierului de atunci Sorin Grindeanu, de a „legaliza corupția politică prin OUG 13”. El adaugă că încrederea „se câștigă doar prin fapte”, nu „doar prin vorbe”. Europarlamentarul invocă și protestele masive din perioada OUG 13, despre care spune că vor rămâne mult timp în memoria partenerilor europeni ca reper legat de statul de drept și valorile europene. PNRR și deficitul, ca argumente de neîncredere În aceeași intervenție, Mureșan indică drept „un alt moment de neîncredere” întârzierea implementării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), „fuga de reforme” și „deficitul de 9,3% al lui Marcel Ciolacu”, menționând că Sorin Grindeanu a fost membru al Guvernului. „Încrederea a fost recâștigată” prin rezultate, susține Mureșan Mureșan afirmă că, în ultimul an, încrederea ar fi fost recâștigată „prin rezultate”, invocând că Guvernul „a făcut ce a promis”, „a oprit risipa” și și-a respectat angajamentele din PNRR. Ca exemplu, el spune că cererea de plată 4 din PNRR „a fost adoptată imediat și integral”. În concluzie, europarlamentarul își menține atacul la adresa lui Sorin Grindeanu: „Sorin Grindeanu va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România.” [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
România riscă să intre în vacanța parlamentară fără un guvern cu puteri depline , după ce negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au rămas blocate, iar niciuna dintre formulele discutate nu adună, deocamdată, voturile necesare pentru învestire, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: fără o majoritate, România poate rămâne pe parcursul verii fără un Executiv cu mandat complet. După discuția tensionată de vineri de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor o soluție, însă până acum nu s-a conturat o majoritate. Noi discuții ar urma să aibă loc luni, dar șansele de a avea un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare sunt descrise ca fiind tot mai mici. Două tabere, doi candidați, același blocaj În acest moment, PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl sprijină pe Siegfried Mureșan . Potrivit aceleiași surse, pozițiile celor două tabere pro-occidentale sunt „aproape ireconciliabile”, iar PSD respinge varianta unei noi rotative guvernamentale readusă în discuție de PNL, USR și UDMR. În lipsa unei înțelegeri între partide, președintele ar urma să decidă cui încredințează mandatul de formare a guvernului, ca soluție de deblocare a crizei. Unde se rupe majoritatea: UDMR și voturile „la bucată” PSD încearcă să atragă UDMR pentru a-și securiza voturile necesare. Olguța Vasilescu a făcut un apel public către UDMR și a susținut că, dacă PSD ar primi voturile UDMR, un guvern Grindeanu ar trece. „Dacă am avea voturile de la UDMR, un guvern Grindeanu ar trece fără probleme.” În replică, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că în partid nu s-a discutat despre un vot pentru un guvern PSD și că UDMR are o propunere de premier împreună cu PNL și USR, așteptând desemnarea de la președinte. Tot el a spus la Digi24 că blocajul vine de la PSD, pentru că nu a acceptat rotativa, și a apreciat că va fi nevoie de o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern. Calculul voturilor: nici Grindeanu, nici Mureșan nu ajung la 233 Antena 3 prezintă o estimare a aritmeticii parlamentare, din care rezultă că niciuna dintre variante nu are, în forma actuală, o majoritate de învestitură (233 de voturi): Guvern Grindeanu (PSD + sprijin punctual) : în jur de 190 de voturi (PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE), cu posibilitatea de a ajunge la cel mult 218–220 dacă s-ar adăuga 16 voturi de la parlamentari PNL disidenți și eventual voturi din tabăra SOS România. Majoritatea ar deveni posibilă doar dacă ar vota și UDMR , potrivit estimării. Guvern Mureșan (PNL–USR–UDMR + sprijin punctual) : în jur de 180–190 de voturi (PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați), „departe” de 233; fără cei 16 parlamentari PNL disidenți, totalul ar fi și mai mic. În paralel, AUR a anunțat că nu va vota decât un guvern din care face parte, deși Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) a spus la Digi24 că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar fi „o majoritate fragilă”. Ce urmează în următoarele zile Cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță, presiunea se mută pe decizia politică rapidă: fie partidele ajung la o formulă de majoritate și un nume de premier, fie președintele va trebui să facă o desemnare în încercarea de a forța deblocarea. În interiorul partidelor este discutată tot mai des și varianta alegerilor anticipate, însă președintele a descris-o drept „teoretică”, potrivit sursei citate. [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
PSD acuză că negocierile pentru guvernare prelungesc blocajul politic, cu risc de deteriorare a percepției de țară : deputatul social-democrat Marius Budăi susține că PNL și USR au transformat criza guvernamentală într-o „strategie politică deliberată” și avertizează că instabilitatea poate cântări în evaluările agențiilor internaționale de rating, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Budăi descrie o serie de episoade pe care le prezintă drept „dovezi” ale blocajului, inclusiv negocieri purtate în jurul unei nominalizări de premier și condiții succesive, urmate – în relatarea sa – de plecarea de la discuții fără semnarea unui acord. Un alt exemplu invocat este legat de Ilie Bolojan , despre care Budăi afirmă că ar fi pus pe masă la Cotroceni mai multe variante de ieșire din criză, inclusiv susținerea unui guvern PSD la votul de învestitură, pentru ca ulterior să anunțe că PNL nu va susține această opțiune. Disputa pe „majoritatea” PNL–USR–UDMR și dreptul de a propune premierul Budăi contestă existența și soliditatea unei majorități parlamentare PNL–USR–UDMR, despre care spune că este „de conjunctură”, formată „ad-hoc” și fără legitimitate electorală, întrucât partidele nu ar fi candidat împreună și nu ar fi cerut un mandat comun. „Niciun alegător nu a pus ștampila pe o alianță PNL-USR-UDMR – pentru că aceasta nu a existat.” El mai susține că „fisurile interne și ezitările propriilor parlamentari” ar arăta că această majoritate „nu o controlează și mai ales nu o dețin”, în timp ce PNL și USR „pretind dreptul absolut de a da primul-ministru”. Avertismentul privind ratingul: „România nu este astăzi la statutul de junk” În aceeași postare, Budăi afirmă că agențiile internaționale de rating urmăresc situația de la București și leagă riscul unei retrogradări de prelungirea crizei politice și de funcționarea unui guvern interimar „fără putere de decizie”. „România nu este astăzi la statutul de junk – dar drumul spre acea prăpastie se pavează exact cu acest tip de iresponsabilitate: luni de blocaj politic, guvern interimar fără putere de decizie, instabilitate instituțională cronică.” Budăi îi indică drept responsabili, în cazul unei deteriorări, pe „domnii Bolojan și Fritz”, susținând că ar fi ales „orgoliul politic” în locul stabilității. În contrapondere, deputatul PSD afirmă că partidul său „nu a cerut funcții și nu a impus blocaje”, ci ar fi propus „soluții de stabilitate”, dar s-ar fi lovit de refuzul celorlalți actori politici. [...]
