Știri
Știri din categoria Politică
Prelungirea guvernului interimar riscă să blocheze decizii-cheie, iar UDMR pune întârzierea pe seama PSD, în condițiile în care negocierile pentru formarea unei majorități nu au produs încă o înțelegere, potrivit News. Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, spune că partidul nu a discutat despre susținerea unui guvern PSD și că există o propunere de premier agreată împreună cu PNL și USR.
În intervenția la Digi24, Csoma Botond a respins ideea că UDMR ar fi luat în calcul un vot pentru un guvern PSD și a indicat numele propunerii de premier din partea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan. În același timp, UDMR afirmă că așteaptă desemnarea din partea președintelui Nicușor Dan, pe care o descrie drept „întrebarea momentului”.
UDMR susține că menținerea unui guvern interimar pe termen mai lung are efecte directe asupra capacității executive de a lua decizii. Csoma Botond spune că a discutat cu miniștrii UDMR, Cseke Attila și Tanczos Barna, care ar fi transmis că un astfel de guvern are „mâinile legate” și „nu poate să facă absolut nimic”.
„Nu are nicio logică să avem acest guvern interimar pe termen lung, pentru că nu poţi să faci nimic. Ai mâinile legate.”
Csoma Botond afirmă că liderii partidelor nu s-au înțeles la Palatul Cotroceni și pune blocajul pe seama PSD, care, în versiunea UDMR, nu ar fi acceptat două elemente:
În acest context, deputatul UDMR a indicat și câteva teme pe care le consideră „transparente” și sensibile în negociere: PNRR, SAFE și legea salarizării unice.
Csoma Botond spune că este posibilă convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru votarea unui nou guvern, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii ordinare, iar de la 1 iulie începe vacanța parlamentară. În același timp, el apreciază că nu se va ajunge la învestirea guvernului până marți.
Recomandate
UDMR respinge anticipatele și cere folosirea desemnărilor rămase pentru un guvern stabil , într-un moment în care blocajul politic prelungește incertitudinea decizională. Potrivit Mediafax , Kelemen Hunor a spus după consultările de la Palatul Cotroceni că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate „nu reprezintă o soluție” pentru deblocarea situației. Liderul UDMR susține că președintele Nicușor Dan mai are la dispoziție „cel puțin” două desemnări pentru funcția de prim-ministru și că partidele ar trebui să folosească această perioadă pentru negocieri, în vederea formării unei majorități într-un Parlament pe care îl descrie drept „fragmentat”. De ce miza este evitarea anticipatelor Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui nou scrutin, argumentând că acesta nu ar schimba „în mod fundamental” aritmetica parlamentară și ar complica suplimentar ieșirea din impas. „Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult.” În același timp, a precizat că, dacă totuși se ajunge la anticipate, UDMR va participa, însă consideră că ele „nu rezolvă problemele țării”. Presiune pentru dialog și compromis între partide În evaluarea sa, înainte de a se lua în calcul dizolvarea Legislativului, șeful statului ar putea încerca noi nominalizări de premier, tocmai pentru a forța partidele să revină la masa negocierilor. „Politica e despre dialog și despre compromisuri.” Contextul impasului: două propuneri de guvern respinse Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, cu 182 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Mediafax notează că aceasta a fost a doua propunere respinsă, după ce și propunerea de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în luna iunie, situație care a deschis posibilitatea alegerilor anticipate. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
Deși a câștigat alegerile în Saxonia-Anhalt, AfD nu are încă o majoritate pentru a guverna , iar blocajul arată limitele „cordonului sanitar” („firewall”) prin care partidele tradiționale din Germania refuză cooperarea cu extrema dreaptă, potrivit Reuters . La prima ședință a noului parlament regional, la Magdeburg, formațiunea Alternativa pentru Germania (AfD) a intrat în legislativ după victoria din 6 septembrie, însă a rămas la trei mandate de majoritatea absolută pe care candidatul său, Ulrich Siegmund, o viza. Siegmund a spus înaintea ședinței că urmărește să obțină sprijinul parlamentului pentru a deveni premier al landului într-un prim tur de vot care, potrivit lui, ar urma să aibă loc abia în decembrie, fără să ofere detalii despre cum ar construi această susținere. „Firewall”-ul ține AfD departe de executiv Impulsul electoral al AfD se lovește, din nou, de refuzul partidelor mainstream de a negocia cu formațiunea, o politică descrisă în Germania drept „firewall”. Reuters notează că AfD, fondată în 2013 ca mișcare eurosceptică, și-a extins baza de susținere prin opoziția tot mai dură față de imigrație, mai ales după valul de refugiați din 2015. În paralel, opoziția civică rămâne vizibilă: aproximativ 400 de protestatari s-au adunat pașnic în fața parlamentului regional, au citit cu voce tare Constituția Germaniei și au afișat un banner cu mesajul „Fără cooperare cu extrema dreaptă”. Victorie simbolică: AfD obține pentru prima dată președinția unui parlament regional Chiar și fără o cale clară spre guvernare, AfD a obținut o victorie simbolică: Tobias Rausch, un antreprenor imobiliar în vârstă de 35 de ani și apropiat al lui Siegmund, a fost ales președinte al parlamentului regional cu sprijinul formațiunii de stânga populistă BSW. Este primul membru AfD care ajunge într-una dintre cele mai înalte funcții dintr-o legislatură de land. În discursul inaugural, Rausch a cerut colaborare între parlamentari și a spus că „zilele cordoanelor sanitare politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”. BSW, singurul potențial sprijin, dar fără coaliție Votul a fost urmărit și ca test al relației cu BSW, singurul partid care nu a exclus explicit cooperarea cu AfD, deși a respins ideea intrării într-o coaliție. BSW a anunțat că s-ar abține la un vot pentru Siegmund ca premier, scenariu care ar putea deschide calea unei guvernări minoritare AfD „tolerate” pasiv de BSW, după un model văzut în landul vecin Turingia. Siegmund a respins anterior o astfel de formulă, pe motiv că l-ar face prea dependent de un partid mai mic. Siegmund a evocat și posibilitatea unor noi alegeri dacă nu obține majoritatea necesară din prima încercare. În votul secret pentru președinția parlamentului regional, Rausch a primit 48 de voturi, peste totalul cumulat al AfD și BSW (44), ceea ce sugerează sprijin și din partea a cel puțin patru parlamentari din alte partide, potrivit calculelor Reuters. De ce contează Evoluțiile din Saxonia-Anhalt alimentează presiunea politică asupra guvernului cancelarului Friedrich Merz , după ce AfD a avut rezultate puternice și în alte două alegeri regionale din septembrie. În același timp, impasul din jurul formării guvernului arată că, în pofida creșterii electorale, accesul AfD la puterea executivă rămâne condiționat de capacitatea de a rupe izolarea politică sau de a găsi formule de sprijin parlamentar fără coaliție. [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
